Economistul: Reforma, în (de)zbatere publică. Urări de sănătate. Și asigurări că vom fi făcuți bine

FLORIN ANTONESCU

Dintre câte pot constitui obiectul unei asigurări (gospodărie, maşină, obiecte preţioase, terenuri, creaţii, ba unii îşi asigură părţi din propria fiinţă...), sănătatea pare să deţină ponderea cea mai mare ca nevoie la nivelul tradiţiei populare (vezi urarea „sănătate, că-i mai bună decât toate”), dar nu şi ca investiţie. O asigurare a locuinţei, eventual cu bunurile din ea, se încheie mai degrabă decât o asigurare de servicii medicale. Preconizata lege privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar va conţine, între elementele definitorii, restructurarea sistemului asigurărilor de sănătate.

DE LA PRIPEALĂ LA TRANSPARENŢĂ. Legea privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar – se ştie – a fost lansată, în proiect, cu vădită precipitare, perspectiva foarte îngustă temporal fiind de adoptare cât mai repede, chiar prin angajarea răspunderii Executivului în faţa Legislativului. A survenit binecunoscutul conflict (mai degrabă interpersonal), urmat în lanţ de răspunsul ferm al uneia din părţi, de reacţia publică, de ştergerea proiectului legii şi de anunţul confuz, cum că, de fapt, legea nu a fost abandonată, ci se află în dezbatere, cum la locurile lor se află, din nou, cei la un moment dat (per)mutaţi. Ulterior, am aflat că dezbatere, într-adevăr, nu a existat, din moment ce proiectul doar „a fost în tentativă de a intra în dezbaterea publică”. De unde se pornise cu grabă, cu urechile astupate şi cu privirea fixă spre o ţintă care părea ştiută de la început de autorii legii, ne-am trezit, tot intempestiv, în consultări eşalonate, organizate de Ministerul Sănătăţii, pentru „elaborarea noului proiect legislativ privind organizarea şi funcţionarea sistemului sanitar, dar şi pentru revizuirea pachetului de servicii de bază acordat asiguraţilor”.

Schimbarea este de 180 de grade, de la pripeală la aşezare. Medicul Vasile Cepoi, secretar de stat, spune că „având în vedere importanţa socială a acestor reglementări, precum şi interesul manifestat de toate structurile sociale, considerăm necesară implicarea profesioniştilor din sistem, dar şi a reprezentanţilor societăţii civile în stabilirea măsurilor de reorganizare a sistemului în vederea rezolvării principalelor probleme cu care acesta se confruntă, respectiv dezechilibrul financiar şi nivelul nesatisfăcător al calităţii serviciilor medicale”. Discuţia este anunţată a fi largă, transparentă, cu “toate propunerile rezultate din dezbateri” etalate pe pagina web www.ms.ro.

ACCIDENTUL ŞI ACCIDENTALUL, DOMINANTE ASUPRA GENERALULUI. În tot acest iureş, cu izbucnire, revoltă şi întoarcere în poziţie exact inversă celei de pornire, este de observat că mobilul l-a constituit accidentalul persoanlizat, deşi exact în acelaşi loc, în proiectul legii, se găsea factorul general, inclusiv ca perspectivă fără întoarcere. Izbucnirile şi disputa s-au concentrat în jurul problemei reprezentate de intervenţiile de urgenţă (chiar în jurul unui singur tip de intervenţie şi a unui singur om abilitat pentru aşa ceva), însă a rămas ignorată în legătură cu aspectul general şi inevitabil, al asigurărilor medicale. Scurt spus, a fost deplânsă, condamnată, respinsă “privatizarea” unui serviciu cu acţiune numai în caz de “Doamne fereşte” şi a fost acceptată o privatizare cvasigenerlă. Nu este o surpriză, ci menţinerea pe aceeaşi linie specifică omului nostru, de a nu se preocupa de investiţia în asigurarea sănătăţii.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.