Bine ați venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

„Respectul față de principiile și normele de drept internațional va continua să se plaseze în centrul acțiunii de politică externă a României”

Economistul nr. 7, 02 martie 2015

„Respectul față de principiile și normele de drept internațional va continua să se plaseze în centrul acțiunii de politică externă a României”

Convorbire cu E.S. Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan AURESCU

Nicolae Mareș: Excelență, în prima declarație de presă în calitatea de ministru al afacerilor externe ați subliniat că obiectivele României reprezintă pe plan internațional crezul dumneavoastră. Întrebarea noastră: Care vor fi, concret, aceste obiective, izvorâte din experiența unui profesionist de mare marcă din ultimul deceniu, cel care a adus României cca. 10 mii de km pătrați în Marea Neagră? Ce va aduce el în diplomația bilaterală și multilaterală?

Bogdan Aurescu: Continuitatea apărării interesului național, prin justa proiectare a direcțiilor, mijloacelor și resurselor politicii externe, este și rămâne țelul fundamental al oricărui profesionist din sfera diplomației. Transformările globale accelerate, tendințele din ce în ce mai imprevizibile ale lumii actuale, riscurile crescânde asociate acestora ne obligă la evaluări și adaptări permanente, prin care să discernem, în complexitatea relațiilor internaționale, cele mai bune căi de promovare a intereselor noastre.

Și pentru că ați menționat procesul României la Curtea Internațională de Justiție, vreau să subliniez, încă de la început, că respectul față de principiile și normele de drept internațional va continua să se plaseze în centrul acțiunii de politică externă a României. Evenimentele în derulare și crizele emergente ne reamintesc, constant, relevanța unei cât mai bune poziționări a României din perspectiva protejării intereselor de securitate. Obiectivul prioritar al acțiunii de politică externă a României rămâne, astfel, consolidarea și aprofundarea apartenenței la familia euro și trans-atlantică, fiind prima noastră garanție în acest sens. Astfel, acțiunea diplomatică a României trebuie să valorifice calitatea de stat la frontiera externă a UE și NATO, prin asigurarea coerenței și predictibilității politicii noastre externe. Din acest punct de vedere, o prioritate esențială o reprezintă subsumarea eforturilor diplomatice pentru extinderea în vecinătatea României a zonei democratice de prosperitate, securitate și predictibilitate, conectată ireversibil la sistemul de valori europene și euro-atlantice; este în interesul direct al României și al securității sale în sens larg și o contribuție concretă la asigurarea securității comunității de valori din care facem parte.De aceea, ne vom concentra pe intensificarea implicării pozitive și active a României, atât în plan bilateral, dar și prin proiecte cu vocație europeană și regională, în Balcanii de Vest – prin susținerea, în cadrul UE și prin expertiză acordată în plan bilateral, a perspectivei europene a statelor din această regiune, și cu precădere în Vecinătatea Estică – zona extinsă a Mării Negre, în Caucazul de Sud și Asia Centrală. Vom continua, în 2015, să susținem ancorarea Republicii Moldova pe făgașul european, valorificând importantele pietre de hotar atinse în 2014, care au schimbat radical substanța relației UE - R. Moldova: libertatea cetățenilor moldoveni de a călători în UE fără vize și semnarea Acordului de Asociere cu UE, pe care România l-a ratificat prima dintre toate cele 28 de state membre ale UE.Eforturile diplomatice se vor îndrepta și către ceilalți vecini direcți, cu care dorim maximizarea relațiilor.

„Diplomația trebuie să evolueze și să se perfecționeze în mod fundamental ca un instrument al apărării și susținerii intereselor directe ale cetățeanului român, pe dimensiuni cât se poate de concrete: promovarea dezvoltării economice și a prosperității prin extinderea schimburilor comerciale, a investițiilor și a oportunităților economice în noi spații geografice”.

Alături de apartenența europeană și atlantică, dispunem, ca elemente-cheie ale politicii noastre externe, de Parteneriatul Strategic fundamental cu Statele Unite. Urmărim ca toate dimensiunile acestui parteneriat să devină active – inclusiv pe palierul de educație, știință, cultură și inovare –, iar Task-force-ul bilateral pentru implementarea Declarației să își extindă activitatea. Anul acesta aniversăm 135 de ani de relații diplomatice cu SUA; acest moment este foarte oportun pentru a gândi și pune în aplicare, împreună cu partea americană, modalitățile de aprofundare a acestui Parteneriat.De asemenea, dispunem de parteneriatele și relațiile speciale cu state membre relevante din UE, ca și parteneriatele pe care vom continua să le dezvoltăm cu actori de interes strategic pentru noi din afara comunității euroatlantice. Dorim să valorificăm, printr-o prezență activă și vizibilă, apartenența la instituții internaționale multilaterale precum ONU, Consiliul Europei sau OSCE.Vom continua să punem accent și pe experiența mai recentă a cooperării regionale, în care am jucat un rol de catalizator și am stimulat rezultate utile pentru toți participanții – de la formatele de cooperare în Balcani, la cel dunărean sau de la Marea Neagră. În același timp, diplomația trebuie să evolueze și să se perfecționeze în mod fundamental ca un instrument al apărării și susținerii intereselor directe ale cetățeanului român, pe dimensiuni cât se poate de concrete: promovarea dezvoltării economice și a prosperității prin extinderea schimburilor comerciale, a investițiilor și a oportunităților economice în noi spații geografice. Pentru MAE este esențială protejarea deplină a drepturilor românilor ca cetățeni europeni, a bagajului identitar și cultural al comunităților noastre din diaspora, a rolului lor ca interfață benefică cu lumea, în scopul permanentei îmbunătățiri a proiectării în afară a imaginii, bogăției culturale și profilului de țară ale României.

NM: Cum poate Ministerul de Externe să impulsioneze capacitatea României de absorbție a fondurilor europene, mai ales acum, în condițiile în care România are la Bruxelles și un comisar pe un post important legat de repartizarea și gestionarea fondurilor?

BA: Politica regională, portofoliu deținut de Comisarul român, reprezintă una dintre cele mai importante direcții de acțiune ale Uniunii Europene, statut ce decurge din obiectivul acesteia de reducere a disparităților economice, sociale și teritoriale, existente între diversele regiuni ale Europei, precum și din rolul important în atenuarea efectelor crizei.

„Am contribuit, prin demersurile diplomatice specifice întreprinse, la promovarea unor inițiative de modificare a legislației europene”.

După cum cunoașteți, implementarea politicii de coeziune se regăsește în sfera de atribuții a Ministerului Fondurilor Europene. MAE, în calitate de coordonator al afacerilor europene, sprijină eforturile autorităților implicate în proces și urmărește, la rândul său, conexiunile dintre politica de coeziune și alte politici promovate la nivelul UE, cum ar fi Planul de investiții propus de președintele Jean-Claude Juncker. În toate aceste demersuri, MAE are în vedere interesele României și promovarea pozițiilor naționale în formatele de discuții la care participă la nivelul UE. În prezent, atragerea fondurilor europene se derulează pe două paliere: finalizarea implementării programelor din fosta perioadă de programare, 2007-2013, respectiv începerea noii perioade de programare, 2014-2020. Cu referire la absorbția fondurilor aferente perioadei 2007-2013, România a înregistrat progrese vizibile începând din mai 2013. Ca urmare a măsurilor de eficientizare și a eforturilor interne, la sfârșitul anului 2014 rata atragerii fondurilor europene s-a ridicat la aproximativ 52%, valoare de 3,5 ori mai mare față de cea înregistrată la sfârșitul anului 2012 (aproximativ 15%). Chiar dacă nu este implicat direct în acest proces, MAE a contribuit, prin demersurile diplomatice specifice întreprinse, la promovarea unor inițiative de modificare a legislației europene care să conducă la creșterea gradului de absorbție (de exemplu, extinderea perioadei de dezangajare automată). În 2015, vom continua de o manieră coordonată aceste eforturi, astfel încât România să beneficieze cât mai mult de fondurile europene alocate. Pentru aceasta, ne bazăm și pe sprijinul Comisiei Europene, prin intermediul Task-force-ului înființat la sfârșitul anului trecut la inițiativa Comisarului român pentru Politica Regională, cu scopul de a ajuta statele membre cu niveluri mai scăzute de absorbție.

„Dialogul cu Comisia Europeană este foarte important și avem convingerea că împreună vom identifica cele mai eficiente soluții”.

În ceea ce privește noua perioadă de programare, eforturile au fost axate pe pregătirea programelor operaționale în vederea aprobării acestora de către Comisie, astfel încât proiectele să înceapă cât mai curând, pentru că ele generează creștere economică și locuri de muncă. În perioada 2014-2020, politica de coeziune se menține pe o axă importantă a Uniunii Europene, aspect reflectat și de bugetul consistent, de aproximativ o treime din bugetul UE, fapt care se datorează și poziției promovate de România, alături de statele membre „prietene ale coeziunii”, pe parcursul negocierilor privind bugetul pentru 2014-2020.

Convorbire cu Bogdan Aurescu

Nicolae Mareș împreună cu Bogdan Aurescu

NM: Revista Economistul urmărește cu atenție de mai bine de zece ani activitatea Ministerului Afacerilor Externe și a ministrului de externe în ceea ce generic numim diplomație economică. Concluzia la care am ajuns este că teoretic sau principial predecesorii dvs. nu au fost străini de importanța ei, însă datorită multitudinii de obligații – probabil –, cât și a unor factori interni, nu se reușește asigurarea unei coerențe mai mari a acestei laturi diplomatice în raporturile internaționale în ansamblu, iar unii șefi de misiuni, chiar din capitale importante, se implică mult mai puțin decât omologii lor din România în sfera respectivă. De aici și valoarea soldurilor pasive ale schimburilor bilaterale, povară care mulți ani a cântărit greu în balanța economică a României. Ce ne puteți spune în legătură cu acest subiect?

BA: Componenta de diplomație economică a deținut și va continua să dețină un rol deosebit de important în ansamblul activității Ministerului Afacerilor Externe – atât în centrală, cât și la misiunile diplomatice externe –, dar și a altor instituții ale statului cu care noi cooperăm pe această linie. În lumea modernă nu există demers diplomatic care să nu aibă o rațiune sau o componentă majoră determinată de un interes sau de o evoluție în plan economic. Mai mult, parteneri strategici precum SUA, Franța, Germania, dar și multe alte state plasează diplomația economică în centrul priorităților de politică externă. Rolul MAE în promovarea intereselor economice ale României este, în primul rând, politic. În sensul că printr-un dialog politico-diplomatic activ cu partenerii externi ai României asigurăm o atmosferă de cooperare în relațiile noastre bilaterale cu aceștia, de natură a facilita și stimula inclusiv cooperarea economică. Totodată, acest dialog susținut transmite și importante semnale politice comunităților de afaceri din țară și din străinătate, încurajându-le să se implice în proiecte comune. În mod cert, sfera comerțului exterior joacă un rol de prim rang în cadrul activităților de diplomație economică, însă vremea evaluării unei relații economice externe strict după soldul balanței comerciale a trecut de mult. Diplomația economică modernă înseamnă, printre altele, o politică coerentă de atragere a investițiilor, poziționarea în cadrul evoluțiilor regionale și continentale în domeniul securității energetice și a coridoarelor de transport, dialogul cu instituțiile financiare internaționale și alte organisme cu vocație economică globală, capacitatea de negociere a unor documente care să traseze liniile directoare ale relațiilor bilaterale cu țări din alte regiuni sau a unor acorduri de natură a influența direct cooperarea economică. Diplomația economică implică, de asemenea, susținerea intereselor specifice ale României în dialogul de la Bruxelles din cadrul agendei economice globale sau sectoriale a UE (inclusiv sprijinul pentru negocierea de către UE, care are o politică comercială comună, a unor acorduri de comerț liber cu parteneri majori cum sunt SUA, Japonia, țările ASEAN etc.). Din acest punct de vedere, MAE, împreună cu ministerele de linie din România, se află implicat în permanență în aceste demersuri.

NM: Și acum, un tur de orizont. Cum se prezintă colaborarea economică a României pe diferite piețe? Ce vă propuneți pentru impulsionarea acestei colaborări pe parcursul anului 2015?

BA: Pe fondul situației economice globale complexe și al efectelor crizei economice și financiare din ultimii ani, MAE acordă o atenție deosebită semnalelor primite dinspre comunitatea de afaceri. În această privință, împreună cu alți actori instituționali publici sau din mediul privat, am promovat ideea unei diversificări geografice a schimburilor economice și a activităților de cooperare economică externă.

„Reducerea dependenței economiei românești de unele piețe de export”.

În acest fel, adaptăm eforturile de diplomație economică la specificul și evoluțiile actuale, marcate de o anumită reașezare a raporturilor de forțe la nivel global, inclusiv din punct de vedere economic, prin apariția unor noi puteri globale sau regionale. Astfel, fără a neglija piețele care în ultimele decenii au reprezentat partea cea mai semnificativă a relațiilor noastre, caracterizate deja, în majoritatea cazurilor, de stabilitate și predictibilitate, MAE are în vedere valorificarea oportunităților și perspectivelor oferite fie de noi nișe pe piețe emergente, fie de piețe tradiționale insuficient valorificate în ultimele decade, fie pur și simplu spre țări și zone în care efectele crizei economico-financiare au fost mai reduse. Obiectivele pe care MAE le urmărește prin aceste demersuri sunt reducerea dependenței economiei românești de unele piețe de export, respectiv de fluxuri de investiții (în special din UE/Zona Euro), valorificarea avantajelor comparative ale unor sectoare din România și depășirea mai ușoară a dificultăților specifice perioadelor de criză, de stagnare sau de încetinire a ritmului de dezvoltare economică din unele țări partenere importante. Aceste acțiuni ale MAE de diversificare și de reorientare geografică, sprijinite în bună măsură și de mediul de afaceri, au produs deja rezultate concrete. Vă ofer un exemplu: între 2010 și 2013, exportul total al României a crescut cu aproape 33%, în timp ce exporturile românești în Brazilia s-au majorat de patru ori, în țările Africii s-au dublat, iar cele către China și India s-au majorat cu 60%, respectiv cu 70%. În același timp, deși exporturile către statele membre UE au crescut în general în ultimii ani, devansarea lor de exporturile pe alte zone a condus la o ușoară diminuare de câteva puncte procentuale a ponderii lor în totalul exporturilor României. Aceste rezultate au fost posibile prin dialog politic direct cu autoritățile țărilor partenere și cu membrii comunităților de afaceri și prin organizarea și participarea la acțiuni sau evenimente cu caracter economic. Pe lângă activitățile promovate în ultimii ani de MAE și alte instituții în relațiile cu țări precum China, SUA, statele membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului, Caucaz și Asia Centrală, avem în vedere demersuri similare și pe alte spații importante, cum ar fi Asia, America Latină, Orientul Mijlociu sau Africa.

NM: Investițiile străine în România au înregistrat unele sincope, cele chineze vin destul de greu... Ce preconizați a se realiza în acest important domeniu?

BA: În domeniul investițional, România continuă să dețină o serie de avantaje competitive legate de poziționarea geografică și dimensiunile pieței, dotarea cu resurse naturale, potențialul unor sectoare specifice (agricultură, energie, IT și cercetare, turism etc.), politicile fiscale, macrostabilitatea economică, forța de muncă, tradiția manufacturieră ș.a. Aceste avantaje sunt recunoscute și confirmate de partenerii noștri economici, de instituțiile financiare internaționale și de agențiile de rating, care continuă să acorde României perspective favorabile ca destinație de succes pentru investiții în plan regional. În același timp, suntem conștienți că marii investitori iau deciziile cântărind cu atenție mai mulți factori, ca exemplu, numărul și nivelul facilităților oferite de statul respectiv. Capitalul străin este atras când piața satisface, cumulativ, o serie întreagă de cerințe în afaceri, printre care stabilitatea sistemului politic, atitudinea instituțiilor statului față de mediul de afaceri, transparența, stabilitatea și predictibilitatea actului decizional economic, flexibilitatea și compatibilitatea forței de muncă, calitatea infrastructurii și posibilitatea accesării piețelor regionale etc. Fluctuațiile înregistrate în volumul investițiilor străine în România în ultima vreme trebuie puse și în conjunctura specifică efectelor crizei financiare și economice, declanșată în 2008, precum și în contextul evoluțiilor politice și economice din vecinătatea României, care pot influența percepția investitorilor asupra regiunii. În ultimii ani, investițiile străine în România au înregistrat evoluții pozitive, stimulate și de revenirea economiei naționale și de consolidarea ritmului de creștere economică. Între acestea, remarc inițierea unor proiecte importante de investiții cu parteneri din China, generate prin deschiderile operate la nivel politic în relația cu China, țară care își conturează tot mai pregnant un profil de investitor major pe plan mondial, în condițiile în care a pus la dispoziția țărilor din Europa Centrală și de Est, în formatul de cooperare China - ECE, o linie de creditare considerabilă, de aproape 10 mld. USD. Este evident că asistăm la deschiderea unei noi etape în privința interesului partenerilor chinezi pentru cooperarea în proiecte investiționale majore cu România. În acest nou context, MAE își menține obiectivul de a consolida și extinde cooperarea economică și comercială cu China și de a păstra tendința de creștere a exporturilor românești în această țară, dar își propune, totodată, să valorifice eficient aceste noi oportunități. Exemple concrete avem deja: importante firme și bănci din China sunt implicate în proiectele de modernizare a centralelor de la Rovinari, Mintia, iar cu alți parteneri chinezi se derulează negocieri pentru construcția grupurilor 3 și 4 ale Centralei nuclear-electrice Cernavodă și a Centralei hidroelectrice de la Tarnița-Lăpuștești, precum și pentru implicarea în proiecte de infrastructură. Există, de asemenea, și proiecte de mai mica anvergură, dar care produc locuri de muncă. Este cazul recent al unei investiții de aproape 3 mil. euro al unei companii chineze care a anunțat începerea lucrărilor în Corabia pentru un nou siloz modern, pentru depozitarea cerealelor, cu o capacitate de cca. 18 mii tone. L-am primit la sfârșitul lunii ianuarie pe noul ambasador al Republicii Populare Chineze. Desigur că activitatea de clarificare a tuturor detaliilor viitoarelor contracte majore, cum este cel legat de extinderea centralei nucleare, necesită timp, însă suntem încrezători că aceste investiții și activități de cooperare se vor dovedi benefice pentru toate părțile implicate, odată ce prioritățile sunt bine definite, iar obiectivele sunt strategic selectate.

NM: Cum se prezintă investițiile românești în străinătate?

BA: Prezența investitorilor români pe piețele externe, deși s-a intensificat în ultima perioadă, nu situează încă România în rândul țărilor care generează, în plan regional și global, fluxuri investiționale majore. Desigur că există argumente de ordin istoric și economic pentru această situație, însă eu aș puncta și persistența unei mentalități antreprenoriale orientate, din diverse motive, mai degrabă spre piața locală, fiind ceva mai rezervată în asumarea riscurilor care derivă din prezența, ca investitor, pe piețele străine. În opinia mea, o schimbare cât mai rapidă a acestei mentalități, respectiv o adaptare la globalizarea galopantă a relațiilor economice actuale sunt condiții esențiale pentru succesul în afaceri în perioada următoare. Aceasta cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, există o tradiție a prezenței românești pe anumite piețe, tradiție cu multe povești de succes, iar pe de altă parte, au evoluat și în România instrumente de asistență a operațiunilor economice externe. Chiar dacă volumul total al investițiilor românești în străinătate se situează sub media statelor din Europa Centrală și de Est membre ale UE, remarc diversitatea piețelor externe pe care sunt prezente firmele românești, care activează nu doar în țări vecine și din regiune, ci și pe piețele din America Latină, Asia, Orientul Mijlociu și Africa.

„Domeniile de predilecție ale investițiilor românești în străinătate sunt explorarea și exploatarea hidrocarburilor, industria chimică, industria extractivă, comerțul cu amănuntul, mobilă, componente și tehnologie IT, industria alimentară, construcții și materiale de construcții, infrastructură rutieră”.

Ca elemente pozitive de dată relativ recentă, remarc tendința de majorare a numărului de firme mici și mijlocii create pe plan local de compatrioții noștri care lucrează în țări străine, mai ales în cele în care există importante comunități de români.

NM: În încheiere, puteți creiona câteva dintre prioritățile de diplomație economică din perioada următoare?

BA: Ne dorim în primul rând o consolidare a tendinței economice ascendente în România, dar și o relansare a economiei Zonei Euro și în general a UE – principalul nostru partener economic – de natură să creeze condițiile necesare unor relații de cooperare economică cât mai consistente.

„Un obiectiv esențial pentru diplomația economică promovată de MAE este consolidarea profilului României drept factor de stabilitate politică și economică în plan regional și destinație predilectă pentru investiții”.

Urmărim totodată eficientizarea dialogului cu mediul de afaceri român și străin, inclusiv prin crearea unui Consiliu Consultativ al MAE cu reprezentanții mediului de afaceri. Scopul acestui demers este asigurarea fundamentului și coerenței demersurilor de diplomație economică, care trebuie, desigur, să reflecte interesele naționale. Concret, vom urmări promovarea în exterior a produselor și serviciilor românești, încurajarea unei prezențe mai consistente a firmelor românești pe piețele externe și atragerea de investiții în România. Pentru acest ultim obiectiv, este necesară consolidarea și implementarea, la nivel instituțional, a unor politici coerente, stabile și predictibile în acest domeniu. De asemenea, o acțiune complementară, în ceea ce privește promovarea intereselor economice externe ale României, este semnarea, în viitorul apropiat, a unui nou protocol bilateral de colaborare cu Camera de Comerț și Industrie a României. Pe plan european, urmărim ca România să aibă o contribuție cât mai consistentă la dosarele cu caracter economic aflate pe agenda instituțiilor comunitare, fie că aceste dosare vizează securitatea energetică la nivel continental și regional, negocierea acordurilor de parteneriat sau de comerț liber cu partenerii globali majori ori consolidarea uniunii economice și monetare. Continuarea politicii de diversificare a raporturilor economice externe se va afla, de asemenea, printre prioritățile de acțiune ale ministerului nostru, cu accent pe componentele cu o valoare adăugată cât mai mare, precum și pe promovarea relațiilor în sectoarele de cercetare, inovare și înalte tehnologii. MAE își mai propune să contribuie, în colaborare cu Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului, la consolidarea rețelei Birourilor de Promovare Comercială și Economică din străinătate (care își desfășoară activitatea în cadrul misiunilor diplomatice ale României), având în vedere eforturile făcute în ultimii ani în acest sens de majoritatea statelor partenere, în condițiile în care România, din rațiuni de austeritate bugetară, a redus în 2010 această rețea.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Profesori, Cercetători și Practicieni
Mărturisire de credință, schițată la 21 noiembrie 2014,
cu prilejul sărbătoririi Zilei Economiștilor și Profesorilor de Economie din România, inspirată de Cântecul de vitejie, interpretat de rapsodul popular Tudor Gheorghe

Unui econometrist începător (varianta 1) (despre sugestiile care… epuizează realul, ale unor modele econometrice)
Ce model complex și falnic,
Se uimește sincer calfa,
Când îți dă drept variante
Să faci α sau… non-α!

Unui econometrist care se străduiește să greșească științific (despre condiția, considerată suficientă, a dispersiei constante a erorilor)
Oricâte erori ai face,
Și oricât de drastice,
Nu contează, dacă ele
Sunt… homoscedastice.

În preajma deschiderii anului de învățământ – suntem deja în 10 septembrie 2015 când realizăm acest dialog –, o privire asupra nivelului superior al școlii românești este de actualitate, mai ales dacă perspectiva este susținută nu numai vizionar, ci și angajant. Substanța, în cazul de față, o reprezintă proiectul „Învățământ superior inovativ în managementul proiectelor prin utilizarea tehnicilor educaționale moderne” – contract POSDRU 156/1.2/G/141729. Interlocutor este conf. dr. Radu Cristian Mușetescu, formator în cadrul proiectului.

Director general ale cărui competență și experiență se află la baza brandului pe care SC Coral Impex SRL Ploiești – firmă cu capital privat integral românesc – îl reprezintă în domeniul serviciilor de deratizare, dezinsecție, dezinfecție și tratamente fitosanitare, Alexandru Badea ne oferă o serie de aprecieri și sugestii care pot fi de interes larg și actual pentru întreprinzătorii autohtoni, ca și pentru autoritățile decidente.

Ca dăunătoare economiei, adică funcționării ei în sensul performanței, ne-am obișnuit să numim aproape reflex niște abstracțiuni – corupție, birocrație, incompetență, politicianism, sumedenie de lipsuri. Economia are însă și dăunători – la propriu, vii, distructivi. Pot să afecteze lucrul efectiv oriunde în economie și, în felul lor, pe cei care lucrează acolo, ca și ceea ce produc diverse ramuri economice.

Din perspectiva dvs., 14 companii listate pe AeRO în primele două luni de la lansarea mecanismului reprezintă un volum mic/mare? Care sunt așteptările legate de numărul de companii ce vor fi listate? Care este prezența start-up-urilor creative în mix-ul de companii listate?

În discuțiile în care se utilizează termenul „offshore” se face adesea confuzie între firmele aflate în paradisuri fiscale și activitatea de transport sau cea industrială în largul mării. Este prea puțin cunoscut publicului că, în Marea Neagră, în spațiul economic românesc, mii de oameni sunt angrenați în activități economice de importanță strategică pentru țara noastră (...)

editorial Piața de capital rămâne în continuare o așteptare pentru economia românească. Atât reprezentanții companiilor, investitorii, cât și societățile care formează structura pieței de capital recunosc că, până acum, evoluția a fost doar parțial mulțumitoare. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 13, 2016
Economistul 13, 30 august 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanțare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I