Economistul nr. 47-48 (serie nouă), 11 Decembrie 2011
BOGDAN C.
ENACHE
În istoria Europei Centrale și de Sud-Est, Viena reprezintă punctul de legătură cu Europa Occidentală. După căderea Imperiului Habsburgic, dimensiunea politică a acestei legături a fost înlocuită cu una economică și culturală. Nu doar curente artistice și de idei, cum ar fi muzica atonală și fenomenologia, au iradiat în această regiune dinspre Viena în perioada interbelică, ci și Marea Criză, care a izbucnit aici odată cu falimentul băncii vieneze Credit-Anstalt.
În perioada comunistă, orașul valsului a servit ca loc de întâlnire și schimb de spioni între oficiali NATO și oficiali ai Pactului de la Varșovia, însă, după căderea Cortinei de Fier, și mai ales după anul 2000, Viena a redevenit, pe fondul integrării țărilor din regiune în Uniunea Europeană, hub-ul financiar și cultural care unește Estul și Vestul Europei.
RELAȚIA ZONA EURO – ȚĂRILE ESTICE. Sectorul financiar-bancar din Europa centrală și de sud-est este, în bună măsură, administrat din Viena. Aici își concentrează activitatea importante bănci occidentale (austriece, dar și italiene ș.a.m.d.) care derulează în mod direct, prin filiale, sau în mod indirect, prin subsidiare locale, operațiuni în Europa Centrală și de Sud-Est, inclusiv, și – nu în ultimul rând – în România. Din acest motiv, în vara anului 2009, pe fondul crizei financiare internaționale declanșate în urma falimentului băncii americane de investiții Lehman Brothers, autoritățile din Bosnia, Serbia, Letonia, Ungaria și România au încheiat la Viena, sub auspiciile FMI și UE, un acord voluntar prin care 15 bănci care dețin subsidiare importante în regiune se angajau să nu procedeze la retrageri de capital în regiune, care ar fi exacerbat dificultățile în balanța de plăți a țărilor gazdă, în schimbul unor garanții de credit, care le-ar fi diminuat pierderile eventuale la această expunere.
În momentul de față, criza datoriei suverane din Zona Euro riscă să provoace un nou val de recesiune, iar țările din Europa centrală și de Sud-Est sunt expuse unor retrageri bruște de capital din partea băncilor străine cu subsidiare în regiune, care ar putea fi nevoite să-și acopere pierderi sau penurii de lichidate datorate deteriorării portofoliilor de creanțe suverane deținute. Scăderea valorii titlurilor de stat ale Greciei, Italiei, Spaniei, Irlandei și Portugaliei din bilanțurile contabile ale marilor bănci europene ar putea avea același efect turbulent asupra sistemului financiar internațional ca și scăderea valorii titlurilor ipotecare securitizate din bilanțul contabil al băncii Lehman Brothers, City Group și alte mari bănci americane de acum doi ani.
[...]
Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.