Economistul: Schimbarea guvernelor în Europa, acelaşi acronim: FMI

NICU MARCU

Departe de a servi interesul populațiilor afectate de criză, fmi se află în serviciul marilor puteri și întreprinderi transnaționale.

Începând cu anul 2011 până în prezent, situaţia economică a stat la baza schimbării a şapte guverne din Uniunea Europeană. Doborâţi de criza economică, de nivelul datoriilor publice, şomaj şi greutăţile în relansarea economică au fost membrii cabinetelor din Portugalia, Italia, Grecia, Spania, Irlanda, Slovacia şi România.

Criza internațională majoră care a început în 2007-2008 în Statele Unite, înainte să se întindă pe cvasi-totalitatea planetei, a dat ocazia Fondului Monetar Internațional (FMI) să devină un actor central în Europa, așa cum era acum mai mult de 30 de ani în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare. Discreditat de dezastrul social al politicilor pe care le-a impus în Sud, FMI a profitat pentru a pune piciorul și a generaliza în Nord aceleași politici nefaste.

O logică identică este astăzi în Nord: FMI devine creditor al mai multor țări din Europa Occidentală, intervenind în viitor direct în politicile economice din inima vechiului continent. Departe de a servi interesul populațiilor afectate de criză, FMI se află în serviciul marilor puteri și întreprinderi transnaționale, printre care marile societăți financiare private care joacă un rol fundamental.

Începând cu anul 2008, favorizat de criza internațională, FMI își întărește intervenția sa în țările din Europa de Est, membre sau nu ale Uniunii Europene și pune piciorul în Islanda, căreia îi subvenționează un împrumut de 2,1 miliarde de dolari. Este prima țară din Europa de Vest care a recurs la o astfel de măsură după 1983, dar, deoarece, prin referendum, islandezii refuză rambursarea unei datorii bancare nelegitime, FMI reacționează înghețând cea de-a treia tranșe a împrumutului.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.