Bine ați venit la  ECONOMISTUL
Săptămânalul comunității economico-financiare din România

Revista Economistul te ține la curent cu ultimele știri, informații, articole și analize din domeniile economic, financiar, academic național și internațional.

cultură
și civilizație economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe rețelele de socializare!

Economistul.ro folosește cookie-uri
Cookie-urile sunt fișiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experiența navigării pe site mai eficientă și mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmați că sunteți de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL
arhivă
print
a+
a-

Școlile Postdoctorale de economie. Noi orizonturi în dezvoltarea învățământului superior economic din România

Economistul nr. 16-17, 29 aprilie 2013

Şcolile Postdoctorale de economie. Noi orizonturi în dezvoltarea învăţământului superior economic din România

Academia de Studii Economice din București intră în al doilea secol de existență cu cel mai înalt nivel al structurii curriculare universitare – Școala Postdoctorală. Fiind o premieră în învățământul superior românesc, școlile postdoctorale deschid noi oportunități pentru cercetarea științifică, dar și noi provocări legate de șansa de a intra în zona de vârf a învățământului superior internațional.

Marile universități din SUA: Standford, Harvard și Yale au școli postdoctorale, după cum au și universitățile de prestigiu din Europa: Universität Zűrich, University of Barcelona, Universiteit Leiden, Stockholm University, University of Liverpool, Ecole Normale Supérieure de Lyon, University of Edinburgh ș.a. Chiar dacă nu se poate compara, deocamdată, cu aceste universități, Bucharest University of Economic Studies (denumirea oficială în limba engleză a Academiei de Studii Economice din București) are curajul să se angajeze în competiția de înalt nivel din învățământul superior economic european.

Un astfel de eveniment era de așteptat din partea celei mai vechi universități economice din România, iar momentul Centenarului a consemnat împlinirea primei etape și deschiderea alteia noi a Școlii Postdoctorale a ASE. Inițiativa lansării acestui proiect aparține Facultății de Economie (prin fostul – prof. univ. dr. Dinu Marin și actualul decan) la care s-au alăturat prorectorul cu cercetarea științifică (prof. univ. dr. Ion Stancu), precum și cadre didactice de la alte facultăți din ASE. Proiectul are susținere financiară prin Fondul Social European (Contract nr.: POSDRU/89/1.5/S/59184) și a beneficiat coordonarea de înaltă clasă a fostului rector al ASE – regretatul prof. univ. dr. Ion Gh. Roșca.

Sesizând dificultățile inerente ale acestei deschideri în dezvoltarea învățământului superior românesc, inițiatorii proiectului au apelat la sprijinul celor mai mari universități din România care au facultăți economice: Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și Universitatea de Vest din Timișoara. În acest fel, Școala Postdoctorală, Performanță și excelență în cercetarea postdoctorală în domeniul științelor economice din România , a fost concepută ca o rețea de cercetare coordonată de ASE.

Obiectivul general al proiectului constă în realizarea unui salt calitativ în cercetarea economică românească, astfel încât să fie generate efecte pe termen lung, iar standardele de calitate impuse de noua elită de tineri doctori în economie să devină repere pentru generațiile viitoare de cercetători.

Acest obiectiv a fost dezvoltat pe mai multe ramuri specifice: a) asigurarea continuității cercetării prin stimularea cercetării postdoctorale și creșterea gradului de valorificare a rezultatelor cercetării; b) focalizarea cercetărilor postdoctorale pe obiectivele agendei de convergență economică; c) încurajarea cercetării interdisciplinare și dezvoltarea unor noi teorii științifice; d) orientarea cercetărilor economice în direcția studierii proceselor integrative europene și deschiderea colaborării cu universități și centre de cercetare din Uniunea Europeană; e) elaborarea cadrului instituțional de desfășurare a cercetărilor postdoctorale; f) realizarea de programe de cercetare postdoctorală în domeniile prioritare cu înalt grad de transfer în sectorul public și privat etc.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonați.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Deși sub actuala denumire Facultatea de Comerț există din anul 1951, învățământul de comerț a existat în Academia de Studii Economice din București încă de la fondarea acesteia, în 6 Aprilie 1913. Studiile comerciale au fost și sunt reprezentative în întreaga existență a primei universități economice a neamului – înființată în 1913 cu denumirea de Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale și numită, de altfel, în acea perioadă Academia Comercială sau chiar Academia de Comerț.

Scopul pe care și-l definește Business Club Dignitas este „să supună atenției întregii societăți diverse aspecte referitoare la viitorul economiei românești, să identifice probleme și să caute soluții pentru crearea unui mediu economic stabil și stimulativ, prin formarea unor grupuri de reflecție tematice, în care să fie atrași, alături de oameni de afaceri, oameni de știință, economiști, factori de decizie din administrația publică centrală și locală”.

Să reținem următorul text: „Când ne uităm la suprafața societății noastre și când căutăm să pătrundem în adâncul ei, trebuie să ne încredințăm că dacă în formă suntem occidentali, în fond noi am rămas în mare parte încă orientali, cu multe din păcatele și din cusururile lor”. Avem oare de-a face cu o aserțiune de strictă actualitate? La prima vedere răspunsul este pozitiv.

În contextul debutului procesului de negociere a aderării României la Uniunea Europeană, în anul 2000, Senatul Universității Româno-Americane a hotărât înființarea Facultății de Studii ale Integrării Economice Europene. Apariția acesteia venea în întâmpinarea deciziei Ministerului Educației Naționale (Ordinul 3621/13 aprilie 2000) de a sprijini introducerea studiilor europene în școli, licee și universități, pornind de la Declarația de la Sorbona (1998) și Declarația de la Bologna (1999) privind crearea spațiului educațional european.

Universitatea din Ploiești, instituție de învățământ superior cu o bogată istorie, a fost înființată prin decretul nr. 175, publicat în Monitorului Oficial al R.P.R. nr. 177, din 03 august 1948, sub denumirea de Institutul de Petrol și Gaze din București. În 1973, conform Decretului nr. 702, din 28 decembrie 1973 (Legea nr. 25/1974), publicat în Buletinul Oficial al R.S.R., din 30 decembrie 1973, Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București fuzionează cu Institutul de Petrol din Ploiești, sub denumirea de Institutul de Petrol și Gaze, cu sediul în municipiul Ploiești.

Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică (CSIE) are o tradiție recunoscută național și internațional în promovarea celor mai moderne metode de analiză economico-matematică și statistică și de dezvoltare a tehnicilor de comunicare și prelucrare electronică a datelor din domeniul economic și din zonele conexe acestuia.

Scurt istoric. Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative (FSEJA) este componentă a Universității „Petru Maior” din Târgu-Mureș, fondată ca instituție de învățământ superior de stat în 1960, sub denumirea de Institutul Pedagogic de 3 ani din Târgu-Mureș. În 1996, primește denumirea de Universitatea „Petru Maior” din Târgu-Mureș (UPM), actualmente fiind acreditată instituțional ca universitate de stat, obținând în urma evaluării ARACIS din 2009 „grad de încredere ridicat”.

Câteva coordonate și semnificații. Tradițiile învățământului în zona burgului sibian se vădesc departe în timp, încă de prin secolele XIV-XV. Era aici o lume culturală și lingvistică efervescentă ce se constituia ca o premisă însemnată. Exceptând orașele cu universități de renume încă din secolele XII-XIII, din Italia de astăzi, din Franța, din Germania, Sibiul reprezintă unul din cele mai importante focare de învățare și cultură din această parte a Europei.

Începuturile facultății. Deschiderea internațională a învățământului superior după 1989 și dorința Academiei de Studii Economice din București de a se alinia standardelor de calitate de la universitățile de renume au încurajat inițierea, în 1990, a programelor de studii integrate în limbi străine. La 30 august 1990, conform Ordinului 5210 al Ministerului Învățământului și Științei, s-a înființat Departamentul de științe economice cu specializarea Administrarea Afacerilor în limbile engleză și franceză, cu câte o grupă de 30 de studenți.

Parte integrantă a Academiei de Studii Economice din București, Facultatea de Management își propune să se mențină ca leader al învățământului universitar și al cercetării științifice în domeniul managementului din România. Aceasta implică o abordare modernă, care să stimuleze promovarea valorilor autentice, cooperarea între membrii Facultății noastre, crearea unor structuri funcționale atât în activitatea de predare din cadrul programelor de licență, masterat, doctorat, cât și în activitatea de cercetare științifică.

editorial Titlul onorific de „baron” își află originile operaționale în Evul Mediu al armatelor nobiliare, în care, pentru serviciu credincios în oastea monarhilor, se primeau privilegii politice. Cum inerția conservatoare a relațiilor sociale este adesea mai mare decât forța revoluțiilor, iar arhetipurile se reinventează diacronic, baronii au supraviețuit republicilor formale și monarhiilor cvasi-republicane moderne. De la „robber barons” din istoria americană a capitalismului industrial adolescentin de secol XIX la „baronii locali” din democrațiile imberbe, ei capitalizează privilegiile plătite din pagubele plebei. citește mai mult
analiticRadiografia la zi a sistemului sanitar românesc arată deficiențele acestuia, pornind de la sumele alocate și mergând până la rezultatele concrete sintetizate pentru populație în speranța de viață sănătoasă. Imaginea nu ne avantajează, nici la procentajul alocat din PIB, nici prin prisma deficitului cronic al asigurărilor de profil și nici ca medie de viață fără a fi bolnavi în raport cu alte state UE.

analiticÎn ce privește economiile europene, trebuie aplicate politici de creștere, și nu politici de austeritate, precum se face astăzi, este de părere Stiglitz împreună cu alți economiști și analiști politici realiști. „De fapt, nicio economie nu și-a revenit vreodată la prosperitate cu măsuri de austeritate. FMI nu a învățat încă această lecție”.
analiticCând în vara anului 1961 Nikita Hrușciov ridica un zid în inima Berlinului – „primul zid din istoria omenirii făcut nu să-i țină pe dușmani în afară, ci pe propriii oameni înăuntru” (cum avea să-l caracterizeze Winston Churchill) –, Charles de Gaulle, ultimul lider activ, veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial, președinte în funcție al Franței, aflat în vacanță, la casa sa de la țară din (...)
Articole recomandate
Stagii studențești
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 13-14, 2014
Economistul 13-14, 14 aprilie 2014
Curs valutar
Social media
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Œconomica
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Manpres
  • Zirkon
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB


rubrici ECONOMISTUL
analitic bibliofil cercetător de piață de vacanță descifrat diplomat dosar energetic eveniment expert fonduri europene în concluzie în dezbatere în dialog internațional junior la guvernare memorial politic prins la mijloc silvicultor universitar