Scrisori din Rusia. Problematica economiei în oglinda electorală

Economistul nr. 3 (serie nouă), 30 Ianuarie 2012

      CORNEL ALMĂȘAN

      Proiectul de program, pentru 2012-2018, al premierului Vladimir Putin, propus candidat la preşedinţia Rusiei, de către congresul al XII-lea al partidului „Edinaia Rossia” („Rusia Unită”), reflectă, ca într-o oglindă, sfera intereselor generale ale societăţii ruse, provocările cu care aceasta se confruntă, problemele care prezintă interes major pentru diversele segmente ale populaţiei, pentru diferitele domenii de activitate.      

      El este menit să răspundă credibil aspiraţiilor celor 150 de milioane de cetăţeni aflaţi în ţară sau în afara hotarelor ei, să contureze o imagine convingătoare a ceea ce se doreşte a fi Rusia de mâine, Rusia modernă. Din obiectivele menţionate, în curs de definitivare, pe baza observaţiilor şi sugestiilor venite din partea specialiştilor şi cetăţenilor de rând, pot fi deduse cu exactitate, atât neîmplinirile prezentului, orizontul de aşteptare al cetăţenilor, cât şi modul în care intenţionează să le facă faţă guveranţii. Dacă angajamentele asumate vor fi, sau nu, îndeplinite până la încheierea mandatului, se va vedea, peste şase ani, electoratul urmând să ia atitudinea de circumstanţă.

      În campania pentru alegerile prezidenţiale, din 4 martie 2012, candidatul partidului de guvernământ se bazeză, în primul rând, pe realizările puterii, din ultimi 10 ani, relativ confortabile, printre care se înscriu stabilitatea politică, asigurarea condiţiilor pentru o evoluţie economică ascendentă, ridicarea nivelului de trai al populaţiei şi aplicarea unor generoase programe de protecţie socială a păturilor defavorizate. În ansamblu, PIB-ul ţării s-a dublat, veniturile populaţiei sporind de 2,5 ori. Au fost depăşite, în mare, dificultăţile provocate, în anii 2008-2009, de criza mondială, în anul 2011 înregistrându-se o creştere economică de patru la sută, care conferă Rusiei, din acest punct de vedere, locul trei în lume, după China şi India, iar în ce priveşte volumul PIB-ului, locul şase. În 10 ani, şomajul a scăzut cu 35 la sută, inflaţia s-a redus, de la 20 la sută, în anul 2000, la 7 la sută, în 2011. Numărul săracilor este de peste două ori mai mic. Faţă de 2000, natalitatea a sporit cu 40 la sută. Totuşi, rezultatele obţinute sunt umbrite de serioase rămâneri în urmă a unor importante sectoare, cum sunt construcţiile de maşini, electronica, nano-tehnologiile, agricultura, transporturile şi altele, asupra cărora guvernanţii îşi concentrează în mod deosebit atenţia.

      Preocupaţi de faptul că veniturile ţării provin în prea mare măsură din exporturile de materii prime, în principal purtători energetici (ţiţei şi gaze), liderii de la Moscova insistă asupra necesităţii unor restructurări care să ducă la diversificarea activităţilor economice productive, în aşa fel încât să se obţină o sporire substanţială a produselor şi serviciilor autohtone destinate pieţei interne şi externe şi să se evite, pe această cale, dependenţa periculoasă de conjuncturile aleatorii ale pieţelor internaţionale globalizatoare. O economie puternică este, în opinia guvernaţilor, baza indispensabilă pentru asigurarea securităţii naţionale, a bunăstării populaţiei. Ei sunt conştienţi de faptul că un asemenea obiectiv nu poate fi realizat fără modernizarea structurilor economice, fără dotarea cu tehnologii de vârf, fără sporirea eficienţei şi capacităţii competitive a întreprinderilor, şi, prin pârghiile de care dispun, acţionează pentru stimularea acestor procese.

      [...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.

Fiţi prima persoană care comentează acest articol!