Economistul: Sinteza dezbaterilor consacrate Proiectului Naţional de Modernizare Economică şi Socială a României (X)

TEODOR BRATEŞ

COEZIUNEA SOCIALĂ - Între muncă şi cerşit

Subsumate ideii de modernizare, opiniile emise în cursul dezbaterilor s-au oprit, inevitabil, asupra temelor dificile legate de tipul de economie posibil şi necesar de „construit” în România. De fapt, cele mai multe întrebări vizau, într-o formă sau alta, tipul de societate dezirabil spre care se cuvine să tindem, vehiculul reprezentându-l tocmai Proiectul Naţional de Modernizare Economică şi Socială a României.

Dacă am recurs, în titlul sintezei de astăzi, la cele două cuvinte „muncă” şi „cerşit”, explicaţia principală constă în faptul că realităţile imediate au impus şi impun abordarea tranşantă a unor luări de poziţie şi acţiuni care privesc însăşi substanţa procesului de coeziune, şi anume gradul de ocupare şi dimensiunile statului asistenţial.

CUM „ÎMPĂRŢIM” ROMÂNIA? În perioada care a trecut de la încheierea primei serii de dezbateri (14 la număr) au avut loc mai multe evenimente ale căror consecinţe nu pot fi eludate decât prin asumarea riscului de a duce la insucces demersul AGER. Avem în vedere ceea ce s-a petrecut, mai ales, în sferele decizionale întrucât ele au imprimat şi imprimă un anumit curs al dinamicii sociale.

Ne-am referit la „muncă” şi „cerşit” întrucât ministrul Teodor Baconschi, lider al principalului partid de guvernământ, a lansat teoria celor două Românii, una care munceşte, alta care cerşeşte. Nu vom intra într-o polemică absurdă (ca şi afirmaţia respectivului demnitar), ci reţinem doar că există pericolul real ca din motive predominant electorale să fie ocolite temele de fond şi să se îndrepte discuţia spre zone extrem de contraproductive. Poziţionarea corectă faţă de conceptul de „stat social” (stipulat expres în Constituţia României) constituie o premisă obligatorie în procesul de elaborare a Proiectului Naţional. Este ideea susţinută argumentat în numeroase intervenţii la dezbatere, în special cele ale profesorilor Dinu Marin, moderatorul dezbaterii, Gheorghe Zaman, Ion Gh. Roşca, Nicolae Dănilă, Constantin Anghelache, dr. Constantin Boştină, dr. Steliana Sandu, conf. univ. dr. Marius Marinaş, conf. univ. dr. Cristian Socol, lector univ. dr. George Enescu.

Tot elemente de strictă actualitate impun răspunsuri convingătoare în legătură cu efectele intrării în vigoare a Codului Muncii, modificat substanţial. În locul a ceea ce am numit, până acum, „pată de culoare”, redăm o informaţie mai amplă de natură a oferi deschiderea necesară pentru înţelegerea unor procese şi fenomene care pot avea o influenţă puternică pe termen lung.

În condiţiile în care actualul Cod al Muncii asigură o slabă protecţie în cazul disponibilizărilor colective, autorităţile de la Bucureşti sunt dornice să obţină fonduri europene pentru angajaţii concediaţi din fabrica Nokia de la Jucu. Premierul Emil Boc a declarat că intenţia Guvernului este ca aceşti bani să fie obţinuţi din Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG). „Avem nevoie de o cofinanţare de aproximativ 30-35 la sută şi obiectivul Guvernului este să obţinem bani europeni pentru sprijinirea angajaţilor de la Nokia”, a precizat premierul.

Elemente de strică actualitate au impus şi impun răspunsuri convingătoare, argumentate în legătură cu o gamă largă de aspecte ale politicilor economice şi sociale, în primul rând cele care vizează substanţa procesului de coeziune. Din această perspectivă, dezbaterile s-au concentrat pe gradul de ocupare a populaţiei. S-a relevat că există pericolul real ca din motive electorale să fie ocolite temele de fond în favoarea celor minate de populism şi de demagogie.

Pornind de la această dorinţă se cere relevat că FEAG este un nou fond european creat pentru a finanţa sprijinul individual acordat lucrătorilor disponibilizaţi ca urmare a crizei globale, a proceselor de integrare şi globalizare. Un stat membru poate solicita Comisiei Europene finanţare din FEAG atunci când peste 1.000 de lucrători sunt concediaţi. Liderii celor două sindicate de la fabrica din Jucu încearcă să negocieze cu conducerea Nokia România salariile compensatorii care vor fi acordate angajaţilor disponibilizaţi, în condiţiile în care noul Cod al Muncii nu prevede această obligaţie pentru patronate.

La rândul său, ministrul Sulfina Barbu a discutat cu partenerii sociali modalităţile accesării FEAG. La discuţii au mai fost prezenţi reprezentanţi ai sindicatelor clujene, ai patronatelor şi ai unor instituţii publice. La finele reuniunii, ministrul le-a transmis celor de la Nokia „indicaţia” să aibă discuţii serioase cu partenerii sociali, să-şi respecte obligaţiile şi să se comporte european cu angajaţii de la Jucu care vor fi disponibilizaţi. „Nu îşi permite o companie de talia Nokia să se comporte altfel decât aşa cum trebuie să se comporte în UE”, a spus Barbu, adăugând că aşteaptă să aibă „un dialog decent”, care să ducă la protejarea persoanelor disponibilizate. Sulfina Barbu a mai spus că o companie care a trecut printr-un proces asemănător la Bochum (Germania) într-un stat european, „ştie exact ce obligaţii are faţă de disponibilizaţi”. Prin urmare, „rămâne cum ne-am înţeles”, potrivit unei binecunoscute expresii dâmboviţene. De asemenea, pentru a releva gradul de realism ale unor acţiuni de felul celei evocate, nu putem face abstracţie de consecinţele acordurilor încheiate de România cu FMI în 2009 şi 2011. Potrivit raportului de evaluare realizat de echipa FMI în urma vizitei de la Bucureşti din perioada 20 iulie – 1 august 2011, schimbările din legislaţia muncii şi măsurile de reformă din domeniul asistenţei sociale adoptate de România vor genera economii de aproximativ 0,8 la sută din PIB în intervalul 2010-2013.

„Autorităţile au realizat reforme substanţiale ale legislaţiei muncii şi protecţiei sociale. Noul Cod al Muncii, ce a intrat în vigoare pe 30 aprilie, îşi propune să promoveze contractele de muncă cu termen fix şi pe cele temporare, să extindă perioadele de probă şi să sporească flexibilitatea programului de lucru. Din aprilie a fost înregistrat un număr semnificativ de contracte noi (600.000) reflectând, probabil, o îmbunătăţire timpurie a înregistrării locurilor de muncă ce anterior funcţionau în economia subterană”, se precizează în documentul instituţiei financiare. Acelaşi document aminteşte de elaborarea unui nou Cod al Asistenţei Sociale care ar urma să „reteze” cele 54 de categorii de prestaţii sociale existente la 9. „Beneficiile” sociale sunt grupate în patru categorii: prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială, susţinerea copilului şi familiei, sprijinirea persoanelor cu nevoi speciale, asistenţă pentru situaţii deosebite.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.