Economistul nr. 44 (serie nouă), 28 Noiembrie 2011
ANDREI
RĂDULESCU
Criza datoriilor suverane din Zona Euro persistă, deși am asistat la o serie de eforturi ale autorităților europene pentru contracararea acestui fenomen (pe parcursul ultimelor luni). Aceste măsuri nu au fost suficient de credibile pentru piețele financiare, care continuă să testeze soliditatea Uniunii Monetare în Europa. Ca urmare a lipsei de credibilitate a soluțiilor propuse, „cancerul” finanțelor publice se extinde de la o economie la alta, măcinând întreaga Uniune Monetară.

Spre deosebire de anul trecut, când asistam la propagarea crizei în rândul economiilor cu o dimensiune redusă, acum suntem spectatori la extinderea în sfera economiilor cu o pondere importantă în Zona Euro. Dacă, în vară, Italia intrase în hora atacurilor piețelor financiare (unde se menține încă, costul finanțării acestui stat pe termen de 10 ani depășind pragul de 7% în ultimele săptămâni), acum, Spania se confruntă cu o puternică criză de lichiditate/solvabilitate, iar Franța ar putea deveni următoarea victimă a acestei crize fără precedent.
Propagarea și persistența crizei finanțelor publice sunt elocvent explicate de evoluția primelor de risc ale țărilor din Zona Euro (în special ale celor cu probleme acute din sfera finanțelor publice). Iar evoluția primelor de risc (a CDS-urilor) determină costul finanțării acestor state (dobânzile pe care le plătesc la emisiunile de obligațiuni de stat).
Cum se poate observa în graficul de mai sus, primele de risc ale Austriei, Olandei, Franței, Danemarcei și Suediei au crescut cu peste 100% de la jumătatea lunii iulie până în prezent. Însă creșteri importante au înregistrat și CDS-urile Italiei, Ungariei, Germaniei, Belgiei și Spaniei.
În prezent, prima de risc a Italiei se situează la 540 p.b., cea a Ungariei se apropie de pragul de 600 p.b., în timp ce riscul Spaniei se îndreaptă vertiginos către nivelul de 500 p.b. (cum se poate observa în graficul de mai sus, prima de risc a economiei iberice a crescut cu peste 50% din vara acestui an până în prezent).
Este un nivel foarte ridicat pentru a 4-a economie ca dimensiune din Zona Euro, cu o pondere de 9% din PIB-ul regiunii. Iar majorarea dobânzilor determină acumularea de datorie publică (estimată la 650 mld. euro, în prezent, în cazul Spaniei) spre niveluri nesustenabile, periclitând viitorul economiilor respective pentru mai multe decenii.
Spre exemplu, la cea mai recentă emisiune de titluri de stat, Spania a plătit o dobândă pe termen de 3 luni de 5,11%, nivel de peste două ori mai ridicat comparativ cu emisiuni similare derulate luna trecută, și un cost mai ridicat comparativ cu cel plătit de Grecia la emisiunea de titluri de stat pe 3 luni de săptămâna trecută (4,63%). Iar costul finanțării statului iberic pe termen de 10 ani se îndreaptă către pragul de 7%, nivel la care Grecia, Irlanda și Portugalia au solicitat finanțare internațională.