Economistul: Standardele de promovare universitară şi nivelul dezvoltării economice. Pericol: dominația meschinăriei asupra progresului

FLORIN ANTONESCU

Având implicaţii în modul cum universităţile, prin procesul de formare a specialiştilor, ca şi prin activitatea de cercetare, susţin evoluţia economică, noile criterii de evaluare a activităţii şi de promovare profesională suscită controverse, provoacă dezbateri şi dispute. Punctul de pornire îl constituie „Standardele minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare şi a atestatului de abilitare”, elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (Ordinul nr.4478/ 2011).

O sistematizare a ideilor, în beneficiul reformei şi al relansării pe coordonatele dezvoltării, se regăseşte în demersul analitic organizat de Federaţia Naţională Sindicală „Alma Mater”, la iniţiativa revistEi „Tribuna învăţământului”, al cărei director, dr. Sorin Ivan, evidenţiază interesul receptat din zona formării şi cercetării şi din cea economică, „simţindu-se nevoia rezolvării unei tensiuni acutizate”. În opinia sa, este necesară „o concentrare a exprimărilor dinspre universităţi, cercetare, economie, mass media, pentru o dezbatere iniţială, destinată fixării şi înţelegerii cadrului şi imaginii generale a procesului complex şi profund de reaşezare a valorizării potenţialului creator şi profesional universitar, precum şi pentru o serie de abordări focalizate pe direcţii specializate de aplicare a reglementărilor în discuţie”. Un prim pas, în acest sens, l-a reprezentat reuniunea găzduită de Casa Universitarilor din Bucureşti.

CRITERII DE EVALUARE ABANDONATE DIN 2008, APLICATE ÎN ROMÂNIA ÎN 2012. Necesitatea evidentă a unei reforme a mecanismului de ierarhizare şi de responsabilizare a fost reliefată de prof. univ. dr. ing. Anton Hadăr (Universitatea Politehnica din Bucureşti, preşedintele federaţiei „Alma Mater”), care a apreciat deschiderea ministerială către eventuale propuneri constructive cu funcţie de ameliorare.

Totodată, potrivit Memorandumului privind standardele în discuţie, acestea „reprezintă un set incomplet, arbitrar şi restrictiv”. Primul argument este acela că evaluarea activităţii de diseminare a rezultatelor cercetării se face conform bazei de date Australian Research Council (ARC), „deşi aceasta reprezintă numai un punct particular de vedere, al comunităţii ştiinţifice australiene”. Sintetizând informaţii obţinute de la sursă, prof. univ. dr. ing. Ion Marghescu (Universitatea Politehnica din Bucureşti) precizează că „este o bază de date orientată exclusiv spre evaluarea activităţii de cercetare a colegilor din Australia; include conferinţe, propuse de către aceştia, în perioada de consultare publică; vizează perioada 2003-2008; ARC nu o va mai folosi pentru evaluarea din 2012”. În schimb, se subliniază în memorandum, sunt ignorate baze de date precum ISI Thomson, IEEE Explore. De asemenea, „din conţinutul criteriilor lipsesc total evaluarea şi cuantificarea activităţii legate de elaborarea şi publicarea de studii, monografii, culegeri de probleme utile studenţilor, deşi aceasta este o componentă esenţiala a activităţii universitare”. Nu este luată în considerare, în niciun fel, activitatea didactică, așa cum „nici publicarea unor lucrări tehnico-ştiinţifice, indiferent de numărul de autori, editură, conţinut, dimensiune, nu pare a avea vreo semnificaţie din perspectiva acestui ordin”.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.