Analiză în perspectiva unui model economic românesc în UE

Date:

Fundamentarea unui model economic românesc în UE în orizontul 2040, sub egida Asociaţiei pentru Studii şi Prognoze Economico-Sociale (ASPES), a continuat cu o nouă dezbatere, având tema „Unde se află Romania din punct de vedere economic, social și managerial în UE în anul 2018? Analiza SWOT – puncte tari, puncte slabe. Ce avantaje are România? Amenințări și oportunități”. Desfăşurat, ca de altfel toate dezbaterile acestui demers, sub egida Academiei Române – Secţia de Ştiinte Economice, Juridice şi Sociologie, preşedinte acad. Mugur Isărescu, evenimentul a fost găzduit de Banca Naţională a României şi a avut ca parteneri în organizare Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), Asociaţia Facultăţilor de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE), Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociaţia Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR).

În expunerea de deschidere a reuniunii, dr. ec. Constantin Boştină, președintele ASPES, a pornit de la încadrarea dezbaterii în contextul celebrării Zilei Cultrii Române, 15 ianuarie, evidenţiind locul şi rolul culturii economice în cadrul larg al culturii naţionale. Pe această bază, a accentuat dr. ec. Constantin Boştină, este necesar „să definim poziţia României în Uniunea Europeană. Aderarea europeană reprezintă un mare avantaj pentru ţară, ceea ce impune o paralelă între potenţialul economic, uman, social şi valorificarea acestuia în realitate”. Preşedintele ASPES a oferit o serie de argumente prin poziţiile de top european şi global ocupate de ţara noastră în sectoare economice precum resurse energetice, ţiţei şi gaze, producţie de autoturisme, potenţial agricol. Acestor atuuri li se contrapune situarea pe poziţia ultimă în spaţiul european la indicatori cum sunt PIB/ locuitor, speranţa de viaţă, progresul social. Momentul unei schimbări este oportun pe plan mondial, a semnalat dr. ec. Constantin Boştină: „Asistăm la o reechilibrare în valorificarea interesului naţional. Uniunea Europeană trece printr-o reconsiderare a unor politici într-un mod care nu poate fi ignorat”.

Exponenţi ai mediului universitar şi de cercetare au prezentat rezultate de analiză şi aprecieri tematice. Prof. univ. dr. Eugen Dijmărescu a subliniat că „dezvoltarea economică are nevoie de o viziune politică”. În sens larg, a remarcat că „în Europa se deschide un proces de reformă a statului”, odată cu cerinţa situării cetăţeanului într-o poziţie de prim-plan.

„Repere privind resursele umane ale României” au fost prezentate de prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române, cu un veritabil semnal de alarmă asupra fenomenului de polarizare a societăţii: „Pe măsură ce literatura despre sărăcie este din ce în ce mai bogată, săracii par a fi din ce în ce mai săraci”.

În calitate de președinte al Societății Academice de Management din România, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu a expus rezultate de cercetare privind „Punctele forte şi punctele slabe ale managementului din România”. Principalul punct forte al managementului românesc, potrivit raportului de cercetare pe 2017, îl constituie „centrarea pe obţinerea de performanţe”. În acelaşi timp, absenţa focalizării pe priorităţi este principalul punct slab în domeniul managementului.

Provocări în marginea întrebării „Unde se află România din punct de vedere economic, social și managerial  în UE în anul 2018?” a lansat prof. univ. dr. Constantin Anghelache.

A urmat o dezbatere animată, generatoare de repere pentru noi abordări şi pentru aprofundare tematică. Secretarul de stat Dan Octav Paxino, din Ministerul Fondurilor Europene, a pledat pentru dezvoltare pe baza industriei naţionale. Consonant, din perspectiva mediului de afaceri s-a pronunţat. dr. ing. Emanuel Babici (Uzinsider). La rolul unei strategii naţionale în domeniul informaţional s-a referit prof. univ. dr. Doina Banciu. Prof. univ. dr. Radu Rey a oferit o imagine asupra stării la zi şi a perspectivei tezaurului de cultură pe care-l deţine muntele. Dezideratul coerenţei strategiilor sectoriale în concretizarea unei „declaraţii de ambiţie” privind perspectiva evoluţiei României a fost reiterat de prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj. O observaţie a prof. univ. dr. Gabriel Popescu a vizat perseverenţa noastră de 160 de ani în a urma modelul european.

Dezbaterile privind elaborarea unui model economic al României europene în orizontul anului 2040 vor continua, cu obiectivul realizării unei lucrări de sinteză, adresate factorilor de decizie la nivelul statului.

 

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...