Curtea de Conturi anunță că a efectuat un audit asupra performanței privind economicitatea, eficiența și eficacitatea utilizării fondurilor alocate în cadrul Proiectului privind Reforma Sistemului Judiciar la Ministerul Justiției. În urma auditului, s-a constatat îndeplinirea în întregime a două din cele patru obiective ale proiectului.
Curtea de Conturi informează că „din evaluarea gradului de implementare a componentelor proiectului a rezultat că au fost complet realizate consolidarea capacității administrative a instanțelor și dezvoltarea instituțională a instituțiilor judiciare, în timp ce reabilitarea infrastructurii instanțelor și sprijinirea gestiunii informațiilor la instanțe nu au fost realizate în totalitate.
În ceea ce privește reabilitarea infrastructurii instanțelor, auditul remarcă faptul că au fost reabilitate 16 obiective de investiții din cele 19 planificate, celelalte trei care nu au fost finalizate în totalitate fiind finanțate în continuare din fondurile altui împrumut și de la bugetul de stat. Printre cauzele care au dus la nerealizarea obiectivelor se numără nerespectarea termenelor, întârzierile înregistrate la încheierea contractelor de lucrări civile, dar și la recepțiile la terminarea lucrărilor. Pregătirea Proiectului a fost deficitară în ceea ce privește obiectivele de investiții și a generat întârzieri în implementare, termenele negociate inițial fiind nerealiste și nerealizabile.
În cadrul componentei privind consolidarea capacității administrative a instanțelor s-a reținut elaborarea și implementarea celor patru noi Coduri judiciare, stabilirea standardelor pentru asigurarea și monitorizarea eficienței activității instanțelor, crearea sistemului de monitorizare a ratei de soluționare a dosarelor.
Introducerea înregistrării audio a ședințelor de judecată la nivelul tuturor instanțelor este o realizare notabilă în sensul sprijinirii gestiunii informațiilor la instanțe. Pe de altă parte, realizarea Sistemului integrat de management al resurselor (RMS) a lăsat de dorit. La momentul derulării misiunii, echipa de audit a avut rezerve în a confirma eficacitatea RMS, în contextul în care acesta nu era operațional.
În cadrul componentei privind dezvoltarea instituțională a instituțiilor judiciare, auditul a evidențiat, între altele, serviciile de consiliere și consultanță de care a beneficiat Ministerul, sprijinirea Institutului Național al Magistraturii și a Școlii Naționale de Grefieri în demersul de introducere a platformelor e-learning, implementarea sistemului de management al calității de către CSM, elaborarea primului Cod român integrat de insolvență.
Auditul menționează că, fiind vorba de o reformă a sistemului de justiție începută în scopul îndeplinirii condițiilor pentru aderarea României la UE, se poate spune că eforturile financiare și umane au condus la o evoluție pozitivă în acest domeniu, împrumutul BIRD contribuind la finanțarea reformei în sistemul de justiție. Pe de altă parte, problemele de economicitate, eficiență și capacitate instituțională în implementarea proiectului, evidențiate în urma misiunii de audit, nu pot fi neglijate. Recomandările emise, care se regăsesc la finalul sintezei, ar trebui să reprezinte, în opinia auditorilor, puncte de plecare spre un management de proiect mai performant la nivelul instituțiilor beneficiare.
Alte constatări ale echipei de audit, precum și concluziile și recomandările formulate în urma misiunii se regăsesc în sinteza publicată pe pagina de internet a instituției, www.curteadeconturi.ro”.
Curtea de Conturi reamintește că „proiectul privind Reforma Sistemului Judiciar a fost elaborat în etapa de preaderare a României la Uniunea Europeană, când la nivel național au fost luate deciziile necesare procesului de aderare la blocul comunitar, cu îndeplinirea angajamentelor asumate de România pe parcursul negocierilor.
Obiectivul proiectului a vizat sporirea eficienței instanțelor și îmbunătățirea responsabilizării sistemului judiciar, având ca rezultat reducerea corupției şi sporirea transparenței actului de justiție.
Valoarea proiectului a fost de 142 mil. euro, din care 110 mil. de euro au provenit dintr-un împrumut acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), iar 32 mil. euro din contribuția națională. Potrivit prevederilor acordului de împrumut, proiectul avea ca termen de finalizare 1 octombrie 2010. Întrucât Proiectul nu a fost finalizat la data preconizată, prevederile acordului de împrumut au fost modificate și completate prin amendamente, în acord cu Banca, ultimul termen de tragere fiind 31.03.2017. Astfel, perioada de implementare a Proiectului (2006 – 2017) s-a întins pe aproximativ 12 ani în loc de 4 ani.
Acțiunea de audit s-a desfășurat în anii 2019-2020 și a vizat perioada derulării Proiectului, respectiv 2006-2017, precum și actualizarea obiectivelor nefinalizate. Auditul s-a realizat la nivelul Ministerului Justiției, dar și la alte instituții publice din domeniu, respectiv: Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară, Administrația Națională a Penitenciarelor, Curtea de Apel București, Curtea de Apel Pitești, Tribunalul București, Tribunalul Ilfov, Tribunalul Prahova, Tribunalul Dolj, Tribunalul Pitești”.
