Barometrul industriei în octombrie

Date:

Barometru lunar cu situaţia la zi din industrie realizat de IRSOP & SNSPA – Facultatea de Management „pe un eşantion de 300 de firme, reprezentativ la nivelul celor 15.200 de firme industriale cu peste 9 angajaţi din România, care generează aproximativ 95% din totalul cifrei de afaceri din industrie” ( coordonatori, dr. Petre Datculescu, conf. univ. dr. Florina Pînzaru, conf. univ. dr. Lucian Anghel), arată că în octombrie, „după o uşoară înviorare în septembrie faţă de august, activitatea în industrie s-a plafonat la aproape toţi indicatorii”, singura schimbare fiind „creşterea preţurilor la produsele livrate”. Indicatorii barometrului arată astfel:

„Producţia – Volumul producţiei a scăzut de la 58 la 57 de puncte. Stocurile au continuat să crească uşor de la 45 în august la 49 în octombrie. Acumularea produselor stocate, în absenţa creşterii, ar putea semnala dificultăţi de desfacere.

Cererea – Comenzile noi se află la 56 de puncte, faţă de 58 în septembrie, o scădere uşoară dar care anunţă o producţie slabă în următoarele luni ale anului. Comenzile pentru export s-au ameliorat minimal. De la 50 la 52 în octombrie. Mişcarea slabă arată că exporturile nu şi-au revenit şi că rămân în continuare la marginea zonei de contracţie care se află sub 50 de puncte. Importurile de materii prime au îngheţat – 57 în septembrie şi 57 în octombrie. Fără comenzi interne şi fără export, importurile de materii prime se pot deteriora rapid.

Forţa de muncă – Numărul salariaţilor rămâne contractat la acelaşi nivel ca şi în luna trecută, 48 de puncte. Firmele au făcut disponibilizări parţiale, probabil în zona forţei de muncă temporare, iar deocamdată nivelul comenzilor nu încurajează angajări de personal. Contracţia are însă implicaţii asupra veniturilor încasate la buget şi asupra cheltuielilor statului cu indemnizaţiile de şomaj.

Costuri şi venituri – Costurile de producţie sunt la cel mai ridicat nivel din ultimele 4 luni – 67 de puncte în octombrie faţă de 60 în iulie. Creşterile lunare ale costurilor nu sunt mari, dar contează linearitatea evoluţiei ascendente. Preţurile încasate de firme pentru produsele lor scăzuseră puţin în septembrie faţă de august, dar în octombrie au urcat la loc, atingând 55 de puncte faţă de 52 în septembrie. Evoluţia preţurilor este mai volatilă decât evoluţia costurilor de producţie.

Aşteptările – Indicatorul global de încredere a managerilor în performanţa industriei peste 6 luni a crescut la 61 de puncte, faţă de 52 în iulie, când indicatorul atinsese nivelul cel mai coborât din acest an. Nu e foarte clar de ce sunt managerii mai optimişti, în condiţiile în care creşterea stă pe loc. Probabil că încrederea se bazează preponderent pe factori externi şi anume schimbarea politică din România, stabilizarea uşoară a economiilor occidentale şi speranţele legate de apropierea noului an”.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...