Cercetare privind fenomenul drogurilor

Date:

Canabisul domină în continuare piaţa drogurilor ilicite din România: este cel mai consumat drog de la noi, „cu o prevalenţă a consumului de-a lungul vieţii de de 5,8%. Urmează noile substanţe psihoactive (NSP) – 2,5%, cocaină/ crack şi LSD – câte 0,7%, ecstasy – 0,5%, ciuperci halucinogene – 0,4%, heroină, amfetamine şi ketamină – câte 0,3%. Informaţiile sunt furnizate de Agenţia Naţională Antidrog, prin Raportul naţional privind situaţia drogurilor 2019 (cu date din anul anterior), definit de realizatori ca „document de referinţă pentru specialiştii şi practicienii în domeniul drogurilor, pentru decidenţi şi pentru orice persoană interesată de ultimele tendinţe înregistrate în evoluţia acestui fenomen”. Raportul subliniază că „principalele caracteristici ale contextului naţional al drogurilor s-au menţinut relativ stabile în ultimul an”, context în care „prevenirea consumului de droguri în anul 2018 a reprezentat un element de continuitate în formularea unui răspuns integrat la dinamica fenomenului consumului de droguri în planul educaţiei, sănătăţii şi ordinii publice, răspuns corelat direct cu politicile publice naţionale antidrog, respectiv Strategia Naţională Antidrog 2013-2020”.

Din datele raportului, este de semnalat că, sub aspect medical, „în anul 2018 au fost  înregistrate 4266 persoane consumatoare de droguri care au solicitat asistenţă. În funcţie de tipul drogului care a cauzat problema medicală, deşi se menţine aproximativ aceeaşi distribuţie a solicitărilor de asistenţă, preponderent disputată între cele trei tipuri de droguri care domină tabloul asistenţei pentru dependenţa de droguri din România (canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive), are loc o consolidare a poziţiei deţinute de canabis, care ajunge să totalizeze peste 50% dintre cererile de tratament. În mod similar cu anii anteriori, pentru celelalte tipuri de droguri, cererea de tratament rămâne mult redusă, în comparaţie cu cele trei droguri dominante: cocaină – 1,5%, MDMA/ ecstasy – 1,3%, inhalanţi/ substanţe volatile – 1%, benzodiazepine – 0,7%, amfetamine – 0,5%, halucinogene – 0,2%. Tendințele înregistrate în ultimii 5 ani în evoluţia admiterilor la tratament pentru dependenţa de droguri au fost influențate de efectele determinate de punerea în aplicare a modificărilor legislative (cel mai mare impact al acestora fiind observat asupra admiterilor la tratament ca urmare a consumului de canabis), disponibilitatea locurilor la tratament (OST), precum şi de menţinerea interesului pentru consumul de noi substanţe psihoactive. În privinţa urgenţelor medicale determinate de consumul de droguri ilicite, în majoritatea cazurilor înregistrate în anul 2018 se menține consumul singular de diferite substanţe psihoactive. Mai mult de o treime dintre aceste cazuri a avut drept cauză consumul de NSP”. A crescut numărul urgențelor medicale cauzate de consumul de droguri ilicite față de anul anterior în regiunile de dezvoltare socio-economică București-Ilfov, Nord-Est, Nord-Vest, Sud, Sud-Vest, Vest. A scăzut numărul notificărilor de cazuril noi de infecție cu HIV/SIDA, tendinţă evidențiată în ultimii 5 ani.

Anul 2018 se înscrie în tendința, prin cu 10,3% a înregistrate în România. Tendința „se reflectă și în numărul consumatorilor de droguri injectabile diagnosticați cu HIV/SIDA în anul 2018, scăderea fiind cu 32,2% față de anul precedent. În ceea ce priveşte bolile infecţioase asociate consumului de droguri, pentru consumatorii de droguri înregistraţi în programe de tratament în anul 2018, se remarcă o uşoară creştere a prevalenţelor pentru infecţiile cu HIV și VHC, în timp ce, pentru prevalența VHB are loc o scădere”.

Sub aspectul infracţionalităţii la regimul drogurilor, a crescut numărul cauzelor soluționate de parchete cu 57,65% faţă de 2017 (de la 4064 la 6407); a crescut ponderea persoanelor condamnate din totalul persoanelor trimise în judecată (de la 45,5% la 48,7%).

Raportul ANA atrage atenţia că „numărul persoanelor depistate în trafic care au condus autovehicule sub influenţa unor substanţe sau produse stupefiante este în creştere comparativ cu valoarea înregistrată în anul 2017. Totodată, anul 2018 evidenţiază o creştere a disponibilităţii drogurilor ilicite pe teritoriul naţional, concretizată într-un număr mare de capturi de droguri. Cele mai multe capturi au fost înregistrate pentru canabis (3354 de capturi), MDMA (819 capturi), cocaină (361 capturi), heroină (264 capturi), rezină de canabis (200 capturi), fragmente vegetale cu THC (189 capturi), amfetamină (162 capturi). Canabisul rămâne în continuare cel mai capturat drog la nivel naţional, cu o creştere a numărului de culturi ilicite identificate”.

Informaţii complete despre Raportul Naţional privind situaţia drogurilor 2019 se regăsesc pe pagina de internet a instituţiei noastre, accesând link-ul http://ana.gov.ro/wp-content/uploads/2020/01/RN_2019_28.11.pdf.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...