Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – CNIPMMR – atrage atenția că viitoarea lege a salarizării unice trebuie să fie corelată cu evoluția economiei naționale și să conțină criterii de performanță pentru angajați, se arată într-un comunicat transmis redacției revistei Economistul.
Viitoarea lege a salarizării bugetarilor trebuie să țină cont de anumite criterii importante pentru ca aplicarea acesteia să nu conducă la o scădere a competitivității economiei românești, ceea ce ar afecta negativ sectorul privat și macrostabilitatea la nivelul întregii țări:
În acest sens, în viziunea CNIPMMR se impune fundamentarea amplă a noii legi, analizarea impactului socio-economic, al impactului financiar asupra bugetului de stat consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani), a modificărilor cheltuielilor și veniturilor bugetare, plus/minus, cu propuneri pentru acoperirea creşterilor de cheltuieli (fără creșterea fiscalităţii asupra mediului de afaceri și fără instituirea de noi poveri fiscale pentru întreprinzători), inclusiv calcule detaliate privind fundamentarea modificărilor cheltuielilor bugetare;
Asigurarea transparenței și a dialogului social calitativ, inclusiv cu confederațiile patronale reprezentative, care nu au fost informate cu privire la conținutul proiectului noii legi și nici consultate până în prezent;
Respectarea principiilor responsabilităţii, precauţiei și a ţintei de deficit bugetar de sub 2% din PIB;
Stabilirea măsurilor de creştere a salariilor bugetarilor corelat cu evoluţia economiei României și cu adoptarea unui mixt de politici pentru evitarea posibilelor dezechilibre macro-economice;
Corelarea salariilor bugetarilor cu salariile din industrie, astfel încât salariile din sectorul public să nu fie mai mari decât salariile din sectorul privat, pentru a preveni apariţia unor discrepanţe nejustificate, generatoare de multiple efecte negative (inflaţie, falimente sau necompetitivitate la export, etc.);
Stabilirea salariilor bugetarilor în cadrul unor limite minime şi maxime, pentru fiecare post, cu obligaţia plăţii salariului minim corespunzător postului şi cu criterii obiective de acordare în fiecare lună/trimestru a sumelor peste nivelul minim, în funcţie de responsabilităţile postului, munca efectiv depusă, cantitatea şi calitatea acesteia, rezultatele înregistrate şi contribuţia la realizarea scopului şi obiectivelor instituţiei publice, astfel încât să se plătească salarii în funcție de activitatea desfăşurată şi performanţele înregistrate de fiecare bugetar în parte;
Deblocarea fondurilor europene și a investițiilor publice, pentru a se asigura bază necesară creșterii veniturilor bugetare care să susțină creșterile salariale.
Nu în ultimul rând, noua lege a salarizării unitare trebuie să fie introdusă în paralel cu reforma profundă a sistemului bugetar care implică îmbunătățirea soluțiilor de e-guvernare, digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația, raportat la numărul foarte mare de bugetari (numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna februarie 2017 a fost de 1.189.8731).
La nivel local, CNIMMPR solicită scăderea cheltuielilor publice și valorificarea bunelor practici la nivel european în structurarea administrației publice.
Prin comparație, Primăria Municipiului București, pentru 1,88 milioane de locuitori și o suprafață de 228 km², are 860 de funcționari publici, 10 consilieri personali ai primarului, în timp ce la nivelul Primăriei Berlinului sunt doar 207 angajați (69 funcționari și 138 personal contractual), este digitalizată complet și deservește 3,46 milioane de locuitori și o suprafață de 892 km² împărțită în 17 sectoare.
Cu 55 de consilieri locali, Primăria Bucureștiului este la egalitate cu Madrid, care are o populație de 3,2 milioane de persoane, ce se dublează dacă luând în considerare zona metropolitană în întregul ei și care administrează un buget de cinci ori mai mare.
Capitala Marii Britanii, care este adiministrată de Autoritatea Londrei Mari reprezentată de primarul general și de Adunarea Londrei are cu 30 mai puțini consilieri locali decât Bucureștiul, la o populație de 7,4 milioane de locuitori și un buget de cheltuieli estimat pentru 2017-2018 la 11 miliarde lire.
La consilieri locali depășim și Budapesta: deciziile sunt luate de cei 33 de membri ai Adunării Generale (cu 22 mai puțini decât în București).
Pentru cetățeni, introducerea în practică a noii legi a salarizării unitare trebuie să se traducă prin creșterea calității serviciilor publice. În acest scop este necesară testarea periodică/perfecționarea periodică a bugetarilor; asigurarea cadrului necesar angajării răspunderii directe a bugetarilor pentru greșelile/abuzurile/neregularitățile acestora; evaluarea și monitorizarea permanentă a activității bugetarilor, cu rezultate directe asupra nivelului salariului lor.
