Serviciile financiare au intrat într-o nouă eră, în care noi modele de educație financiară axată pe protecția consumatorului și a companiilor, digitalizarea și inovația dictează noile reguli. Cine va ține pasul cu transformarea va crește, cine nu, se va retrage în declin. Serviciile financiare ale viitorului vor include roboți, servicii financiare deschise, inteligența artificială. Iar noile generații de consumatori se vor impune mai mult în piața financiară. Acestea sunt câteva concluzii ale ediției a V-a a Conferinței Europene a Serviciilor Financiare cu tema „Provocările noului deceniu în sectorul serviciilor financiare”, care a avut loc miercuri, 11 martie, în format online.
La conferință s-au înscris 118 participanți din mediul academic – cadre didactice, doctoranzi, studenți – din mediul de afaceri – reprezentanți ai companiilor de asigurări, pensii private și investiții, precum și reprezentanți ai Autorităţii de Supraveghere Financiară.
Evenimentul a inclus o sesiune plenară, două dezbateri și 6 paneluri științifice, având 57 de intervenții:
- Dezvoltarea carierei financiare pentru tinerii absolvenţi
- Profesionalizarea piețelor financiare în sprijinul clientului
- Tendințe generale în sectorul serviciilor financiare
- Preocupări moderne în procesul de raportare financiară
- Provocări ale economiei digitalizate
Valentin Ionescu, președintele Institutului de Studii Financiare: „În ultimul an s-au înregistrat progrese în materie de digitalizare pentru piața românească, așa cum în mod normal s-ar fi văzut în câțiva ani, forțată cumva și de pandemia pe care o parcurgem. Potrivit analizelor, avantajele digitalizării sunt reducerea timpului, transparența proceselor, siguranța utilizatorului dar și reducerea costurilor”.
Dan Armeanu, vicepreședinte al Autorității de Supraveghere Financiară, responsabil de sectorul pensiilor private: „Autoritatea de Supraveghere Financiare s-a angajat în ultimii ani să sprijine și să promoveze acest proces de educație financiară prin diferite parteneriate încheiate cu universități, mediul de afaceri, inspectoratele școlare prin acțiuni concrete. Mai mult, în scopul informării corecte și complete a consumatorilor, Autoritatea de Supraveghere Financiară pune accent pe formarea profesională a intermediarilor de produse financiare. Un rol important îl are ISF, pentru că, prin aceste acțiuni se asigură actualizarea cunoștințelor transmise către clienți. Un element important care a influențat, în ultimul an, procesele economice, este criza pandemică care a schimbat paradigma modului de desfășurare a multor activități dar și relaționarea cu clienții. Riscurile s-au schimbat, poate s-au amplificat. Impactul asupra potențialului de dezvoltare poate fi pozitiv dacă această schimbare de paradigmă se manifestă calitativ și se trece la dezvoltarea inteligentă, digitală”.
Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din București:„ISF este un partener tradițional al nostru, alături de care continuăm să susținem și pregătirea profesională pe domenii de nișe, precum programul de masterat de actuariat. ASE face concurență universităților străine cu bugete cât bugetul național pe educație al României. Pentru aceste performanțe a trebuit să dovedim și să muncim mult. Ne-am apropiat mai mult de mediul economico- social. De asemenea, e nevoie de parteneriate străine pentru proiecte transnaționale de cercetare”.
Prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, Facultatea de Istorie a Universității din București,prorector: „Pandemia este o oportunitate pentru a reseta lumea. Multe lucruri erau spune înainte de pandemie cu privire la dificultățile de adaptare a învățământului la o lume tot mai dinamică. Reprezentanții companiilor s-au plâns de mulți ani de slaba pregătire a noilor angajați. S-a constatat că în economia actuală tot mai puțini oameni activează în aceeași meserie cu care s-au pregătit inițial. Foarte mulți dintre aceștia schimbă fie meseria, fie domeniul și au nevoie cunoștințe noi , pregătirea inițială nemaifiind suficientă pentru profesionalizare. Trebuie judecat dacă ceea ce oferă universitățile în acest sens este adecvat, dacă accentul pus pe studiul pentru o singură ocupație este suficient pentru a pregăti oamenii pentru schimbările care vin. Există avertismente care arată că sunt tot mai importante competențele transversale”.
Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București: „În ultimii 20 de ani, băncile centrale au aruncat cu bani în piețe pentru a face față crizelor. Toată cantitatea de bani injectată în piață a avut un rol de a contracara impactul negativ al crizelor. Această intervenție s-a resimțit în dobânzile cheie, la nivel de cost al banilor, respectiv s-a redus costul de finanțare. Aceste intervenții care au pus presiune pe dobânzi au ajutat și guvernele, dar și companiile. Costul de finanțare pentru companiile românești a scăzut în ultimii ani. În ceea ce privește depozitele companiilor și ale persoanelor fizice, acestea au crescut semnificativ. Vedem și o creștere semnificativă a activelor fondurilor de pensii, care investesc și în companii locale. Dacă ne uităm la zona de asset management, vedem creșterea alocării pe acțiuni. Înseamnă că administratorii de fonduri locali alocă mai mulți bani plasamentelor în companiile locale listate. În acest context inundat de lichiditate, deținătorii de capital caută alternative de plasament. Aici intervine rolul Bursei de Valori București. Parte din cele mai mari companii românești sunt listate la BVB. În 2021, ne așteptăm să avem cel puțin 20 de listări pe obligațiuni sau acțiuni. Ne bucurăm să vedem că antreprenorii locali se uită tot mai des la bursă ca și la o sursă de finanțare”.
Violeta Ciurel, fost CEO al NN România: „Adaptarea companiilor de asigurări la noile condiții s-a realizat din toate punctele de vedere, respectiv ofertei, modul de administrare al daunelor, la felul în care se evaluează riscurile, la pregătirea angajaților, la interacțiunea cu clienții, etc. Legat de principalele riscuri , cel mai mare impact pe care piața l-a cunoscut în această perioadă: Business Interuption- o formă de asigurare care despăgubește clienții dacă se produce un risc pentru proprietatea respectivă și nu se mai poare desfășura activitatea economică. În realitate, s-a constatat că în această perioadă, aceasta a fost vândută de către companii de asigurare fără să fie partea de o asigurare de proprietate. Acest lucru a dus la multe litigii, mai ales în contextul în care multe business-uri au fost închise ca urmare al unei decizii guvernamentale. Iar partea referitoare la pandemie era evazivă în contractele de asigurare, sau nemenționat. O evaluare făcută de OECD legată de care ar fi volumul total de protecție pentru companii arată că acesta e de 4,5 trilioane de dolari. Riscul de pandemie nu a fost menționat în aceste polițe. Dar acolo unde a fost făcut, s-a decis că sub 1 la sută din această valoare la nivel global va fi acoperit și va fi plătit. Asociația de la Geneva destinată cercetării în domeniul asigurărilor consideră că riscul de pandemie nu e asigurabil pentru că nu întreruperea businessului nu e un criteriu de asigurabilitate, pentru că pierderile nu sunt nici probabilistice nici independente și pentru că întreruperile sunt deliberate prin decizia guvernului, iar pierderea maximă posibilă nu poate fi administrată din punct de vedere al solvabilității”.
Alexandra Smedoiu,președinteCFA și Partner Deloitte: „În pandemie, a crescut apetitul pentru investițiile pe piața de capital sau în active precum crypto monede. Trebuie să aducem în atenție principii precum toleranța la risc. Noi milităm pentru adecvarea investițiilor. Cred că oamenii trebuie instruiți și despre riscurile acestor investiții și trebuie îndrumați să aleagă tipul de investiție potrivită profilului personal de risc. Vrem să demonstrăm că piața de capital, produsele de asigurare și cele de investiții nu sunt exclusiv pentru cei bogați, dimpotrivă. Pot să îi ajute pe cei cu venituri mici. În ceea ce privește investițiile în crypto monede, reglementarea va veni pe această zonă. E nouă, nu o înțelegem complet, dar cred că reglementarea va veni. E imposibil să existe în jurul nostru un instrument financiar care atrage atât de mult atenția consumatorilor și care să nu atragă atenția reglementatorilor. Sunt convinsă că în următorii ani vom vedea reglementare și deja au venit mesaje de la autorități în această direcție”.
Adrian Marin,președintele UNSAR: „Punând accentul pe tinerele generații, piețele financiare nebancare și implicit industria noastră își asigură viitorul. Apreciem demersul de apropia zona academic de cel de business creează premisele unei generații independente și responsabile din punct de vedere financiar. În pandemie, au fost accelerate procesele de digitalizare și multe operațiuni s-au mutat în online. Vom continua programele de educație financiară, ale căror beneficiari sunt milioane de români”.
Dorel Duță, președintele UNSICAR: „E de apreciat implicarea mediului academic în programele de internship și educație financiară. Acesta este un facilitator între piață și noua generație de consumatori. Vom cuantifica la final eficacitatea acestor programe. Sperăm că va crește măcar cu câteva procente gradul de educație financiară”.
Adriana Grecu,președintele PRBAR: „Totuși, piața și societatea nu au avansat suficient în ceea ce privește educația financiară. Doar faptul că cea mai vândută poliță de ani de zile este RCA, arată gradul scăzut de educație financiară în asigurări”.
Cu ocazia conferinței, au fost acordate șase premii pentru contribuții în educația universitară și cercetarea de profil:
Premiul pentru cea mai bună prezentare – Melinda Timea Fülöp, Dan Ioan Topor, Alexandra Delia Bugnariu, Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea 1 Decembrie 1918 din Alba Iulia, pentru lucrarea „Rolul și importanța funcției de audit în cadrul instituțiilor financiare nebancare” – „Premiul este oferit participantului din mediul academic cu cea mai bună prezentare, care descrie abordarea pe care aceasta a adoptat-o pentru a comunica cercetarea sa și impactul pe care l-a generat”.
Premiul pentru cel mai bun aport ştiinţific – Alin Marius Andrieș, Nicu Sprîncean, Daniel Juravle, Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, pentru lucrarea „Pandemia de Covid-19 și performanța companiilor românești” – „Acest premiu este dedicat participanţilor din mediul ştiinţific la Conferinţa ECFS care au realizat o cercetare inovativă şi de impact”.
Premiul pentru cel mai loial participant ECFS din mediul universitar – lector univ. dr. Sergiu Golub, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca – „Acest premiu recunoaște eforturile cadrelor didactice în participarea an de an la Conferinţa ECFS (intervenții/participări)”.
Premiul pentru cel mai loial participant ECFS din mediul de afaceri – Ștefan Prigoreanu, CEO, Millenium Insurance Broker – „Acest premiu recunoaște eforturile reprezentanților mediului de afaceri în participarea an de an la Conferinţa ECFS (intervenții/participări)”
Premiul pentru cel mai bun susţinător al evenimentului – Universitatea Transilvania din Brașov, prof. univ. dr. Marius Dincă – „Acest premiu recunoaște eforturile universităţilor în participarea la Conferinţa ECFS. Universitățile sunt evaluate pe baza numărului de participanți la Conferința ECFS”.
Premiul de excelenţă – drd. Narcis Păvălașcu, președintele Asociației Centrul de Arbitraj și Mediere în Asigurări (ACAMA) – „Acest premiu se acordă persoanei care a oferit suport semnificativ evenimentului și întregii activități a ISF”.
