Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) prezintă o anliză asupra implementării de către Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat (MMACA) a Măsurii 3 – Granturi pentru investiții, elaborate „în contextul crizei provocate de Covid-19, pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3, a căror activitate a fost afectată de răspândirea virusului SARS-CoV-2 sau a căror activitate a fost interzisă prin ordonanțe militare pe perioada stării de urgență sau îngrădite pe perioada stării de alertă”. Totodată, IMM-urile avansează o serie de solicitări pentru eliminarea deficiențelor constatate în aplicare și derularea procesului în continuare:
Poziția CNIPMMR privind Măsura 3 – Granturi pentru investiții
STATISTICI CU PRIVIRE LA APLICANȚI
- S-au depus proiecte de 15.89 mld lei, iar antreprenorii au fost dispuși să cofinanteze cu un total de 13.44 mld lei pentru acestea, adică 45.84%.
- 20946 de firme din totalul de 27736, adica un procent de 75%, au avut un punctaj de 100 de puncte, ceea ce arată că nu este un program bine gândit care să diferentieze aplicanții.
- Cofinantarea medie pentru câștigători este de 59, 23%, granturi totale în valoare de 2,31 mld lei, iar cofinanțare de 3,35 mld lei).
- În intervalul de cofinanțare 30% – 45% sunt 58,94% dintre firme, acesta fiind de altfel intervalul de cofinanțare folosit în POR și un interval de cofinanțare suportabil pentru firmele afectate de COVID.
- În ultima zi s-au depus aproape jumătate din proiectele câștigătoare (47,18%), fapt care ridică mari semne de întrebare cu privire la informațiile din interiorul aplicației cu privire la procentele de cofinanțare folosite de aplicanți până în ultima zi.
- În regiunea NV, 63,07% din proiectele depuse în ultima zi au fost câștigătoare.
- 40% din aplicații prevăd achiziții de spații.
PROBLEME IDENTIFICATE
- Suspiciuni privind scurgeri de informații cu privire la proiectele depuse
În perioada precedentă au aparut în presă suspiciuni privind scurgerea de informații cu privire la aplicațiile depuse și la faptul că unii aplicanți au avut informațiile necesare privind condițiile necesare a fi atinse pentru ca aplicațiile lor să fie selectate. 82,7% din aplicațiile câștigatoare au fost depuse în ultimele 5 zile.
- Când 75% din proiectele depuse au un punctaj de 100 de puncte, acest lucru arata ca programul a fost gândit deficitar; de altfel, CNIPMMR, a atras atenția în repetate rânduri asupra grilelor de punctaj și a domeniilor eligibile pentru această măsură.
- Procentul de cofintantare mediu de 59,23%, demonstrează că programul nu își atinge obiectivul, acela de a-i ajuta pe cei aflați în dificultate, ci a-i ajuta pe cei care NU AU NEVOIE de finanțare de tip grant, aceștia putând beneficia de alte instrumente de împrumut de tipul IMMINVEST.
- Cofinanțarea nu trebuie să fie un criteriu de departajare a firmelor, ci trebuie să fie un procent fix, de altfel, faptul că 60% din aplicanți au aplicat în intervalul 30-45% demonstrează acest lucru.
- Criteriul privind cofinanțarea nu este un criteriu bun pentru un program de finanțare care are drept obiectiv sprijinirea beneficiarilor a căror activitate a fost afectată de pandemia COVID-19, întrucât exact acești beneficiari afectați nu sunt în măsura să asigure o cofinanțare cât mai mare.
- Criteriul cu privire la RIR este greșit gândit de la început din cel putin 3 motive:
- RIR trebuia verificat pe o perioadă cuprinsă între 5-7 ani, o perioadă rezonabilă pentru recuperarea investiției.
- RIR trebuia să aibă o valoare cuprinsă între 0-5% pentru punctaj maxim, care să demonstreze că investiția va fi recuperată într-o perioadă rezonabilă de timp.
- RIR a fost calculat doar în baza unor numere introduse manual în aplicație doar pentru a obține punctajul maxim la acest criteriu, fără a avea și o justificare a acelor numere.
- 40% din aplicații au vizat achizitia de spatii, ceea ce arată un mod speculativ de a aborda această finanțare.
POZIŢIA CNIPMMR
Dat fiind cele menționate mai sus, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România solicită:
1. Un control strict din partea STS și a Corpului de Control al Prim-Ministrului României cu privire la:
- Persoanele care au avut acces la baza de date a programului și care au accesat alte secțiuni decât cele pentru care le-a fost acordat accesul
- Să transmită public dacă angajați ai băncilor au avut acces la baza de date cu aplicațiile
- Numărul de accesări ale fiecarei secțiuni și momentele în timp
- O corelație între angajații băncilor care au accesat baza de date a măsurii și proiectele câștigătoare
2. Deschiderea unei noi sesiuni de certificate stare de urgență necesare în momentul SEMNĂRII contractului de finanțare, care să ateste că firmele aplicante au fost afectate de COVID PÂNĂ LA DATA APLICĂRII PROIECTULUI și că programul își atinge obiectivul inițial, acela de a ajuta firmele în nevoie.
3. Excluderea firmelor care achiziționează spații imobiliare sau spre închiriere conform art Art 23, (5) Din granturile pentru investiții nu se finanțează:
a) cereri de finanțare care au drept obiect realizarea unor servicii de consultanță, studii sau alte activități asimilate acestora;
b) cereri de finanțare care au drept obiect sedii de birouri sau alte activități destinate investițiilor imobiliare pentru închirierea de birouri/concesionarea sau orice alte forme de valorificare ale acestora;
c) orice alte cereri de finanțare care nu sunt în legătură cu domeniile de investiții prevăzute la art. 19 alin. (1) și (2).
4. Corelarea achiziționării de spații de producție cu:
- Numărul de angajați (nu poți să achiziționezi un spațiu de câteva sute de metri pătrați daca ai numai 1 angajat)
- Echipamentele propuse spre achizitionare în proiect (pentru a evita specula imobiliară, nu poti achiziționa un spațiu de producție dacă nu îl și dotezi cu măcar o parte din echipamente)
- Raport ANEVAR independent care să demonstreze eficacitatea și valoarea de piață a achiziției ( ATENȚIE la cei care își vând sieși sau unor apropiați spații)
5. Utilizarea de asistență tehnică pentru angajarea unor experți independenți care să monitorizeze toate achizițiile realizate în proiecte și care să valideze aceste achizitii
6. Suplimentarea de urgență a alocarii bugetare pentru această măsură: Este vital ca această suplimentăre a alocării bugetare să se realizeze în cel mai scurt timp (implicit semnarea contractelor de finanțare) astfel incat cel puțin aplicantii cu 100 de puncte și minim 30% rată de cofinanțare asumată să fie capabili să își redereseze activitatea. Această măsură include și realizarea unei liste de rezervă unde să se regasească aplicațiile care au potențial de a primi finanțare în urma suplimentării fondurilor alocate.
7. Alocarea de resurse umane profesioniste pentru proiectarea viitoarelor apeluri și masuri de finanțare: Această măsură are rolul de a lansa viitoare apeluri și măsuri eficiente, cu viziune, astfel încât să se poată previziona și combate eventuale scăpări de proiectare și programele lansate să fie eficiente, relevante și să își atingă scopul propus.
