Poziţia CNIPMMR faţă de proiectatele măsuri fiscal-bugetare şi de investiţii

Date:

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) consideră că ordonanţa de urgenţă al cărei proiect a fost pus în dezbatere publică de către guvern generează următoarele efecte asupra forţei de muncă şi asupra cetăţenilor, în general: „Prin reducerea domeniilor în care pot fi angajaţi zilieri, de la 26 la 6, se îngreuneză accesul pe piaţă muncii a persoanelor necalificate care desfăşoară activităţi sezoniere, sporadice sau accidentale (de exemplu au fost eliminate domeniile hoteluri şi facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată – domenii care sunt prin sezoniere). Adoptarea proiectului în forma actuală va avea ca rezultat creşterea numărului de persoane neocupate, fără o calificare profesională şi de obicei fără educaţie şcolară, reprezentând grupul cel mai vulnerabil pe piaţă muncii. Pentru salariaţii din sectorul bugetar nu se mai plătesc orele suplimentare, acestea putând fi compensate doar prin timp liber. Pensiile din sistemul public nu mai cresc de la 1 ianurie 2019, ci de la 1 septembrie 2019. Creşterea costurilor pentru credite, prin tranferul impozitului suplimentar în nivelul dobânzilor”.

Asupra mediului de afaceri, în special asupra IMM-urilor, preconizata ordonanţă de urgenţă va avea, în aprecierea CNIPMMR, următoarle consecinţe, în condiţiile în care „modificările legislaţiei fiscale au generat efecte multiple negative asupra IMM-urilor”: „Creșterea fiscalității. Creșterea birocrației pentru toți contribuabilii și toți angajatorii. Efort semnificativ de implementare a reformelor legislative. Creșterea cheltuielilor de personal. Dificultăți importante de implementare datorate timpului foarte scurt stabilit pentru aplicare. Creșterea cheltuielilor administrative, privind actualizarea programelor informatice. Necesitatea unor restructurări (concedieri individuale sau colective). Probleme de asigurare a competitivității și derulării contractelor la export. Crearea de probleme financiare companiilor din domeniul Energiei, Romgaz şi OMV Petrom, în care statul român este acţionar. Rezultatul instituirii taxei pe lăcomie va fi creşterea costurilor de creditare pentru debitorii băncilor, deoarece băncile vor transfera orice impozit suplimentar în cadrul dobânzilor, taxelor şi comisioanelor suportate de clienţi, indiferent că sunt persoane fizice sau juridice. Creşterea numărului de falimente în cadrul IMM-urilor din domeniile în care statutul va stabili în mod arbitra nivelul salariului minim brut pe ţară în mod diferenţiat, cu posibial problemă de constituţionalitate raportat la dispoziţiile art. 41 alin. 2 din Constituţie. Slăbirea pilonului II de pensii, prin acordarea posibilităţii retragerii sumelor strânse de contribuabili, fapt care va determina scăderea investiţiilor făcute de aceste fonduri în economia privată, concomitent cu un puseu inflaţionist prin aruncarea pe piaţă a unor mari sume de lichidităţi”. 

Pentru eficientizarea politicilor publice, CNIPMMR propune următoarele soluţii: ANAF să verifice şi să impoziteze preţurile de transfer, acestea fiind venituri care scapă controlului. Eficientizarea serviciilor publice, prin stabilirea de criterii de performanţă. Realizarea de investiţii publice, aceste având efect multiplicator în economie. Asumarea responsabilităţii în mod trasnparent şi democratic de către decidentul politic şi nu impunerea de soluţii”.

CNIPMMR anunţă că „respinge ferm proiectul de OUG întrucât dispoziţiile afectează mediul de afaceri, măsurile de completare a cadrului legal fiind de mare amploare cu efecte negative multiple asupra întreprinzătorilor”.

Florin Jianu, președintele CNIPMMR, semnalează: “Consecințele acestei ordonanțe le vedem deja pe bursă iar prețul va fi plătit de către toate categoriile sociale: IMM-urile pentru care costurile de creditare vor crește, prețul energiei deja a crescut iar impredictibilitatea e la cote alarmante; companiile mari, de stat, au deja de suferit, bursa a căzut astăzi într-un mod amețitor și foarte periculos; angajații din mediul public si privat ale căror pensii private vor dispărea. De remarcat și faptul că pentru mediul privat se restrâng de la 26 de domenii, la numai 6 unde, existând posibilitatea de a angaja zilieri, acest lucru vine după ce Guvernul deja supraimpozitase contractele part- time. În plus, se instituie, de asemenea, un al treilea salariu minim, pe domeniul constructiilor. Pensionarii, categoria cea mai vulnerabilă, nu vor mai beneficia de indexarea pensiei dar vor ,beneficia de scumpiri în lanț. Soluțiile pe care noi le identificăm sunt reprezentate de stoparea din a transfera responsabilitatea pe umerii celor care muncesc, controlarea imediată de către ANAF a companiilor care practică prețuri de transfer, folosirea de către mediul public a unui aparat limitat de oameni eficienți, profesioniști și remunerați pe măsură, folosirea fondurilor europene pentru investiții și rezolvarea problemelor economiei și societății și instituirea responsabilității în toate acțiunile desfășurate de către Guvern”.

 

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Relația românilor cu băncile în ultimii opt ani 

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar...

Mihai Daraban: C.E. trebuie să se implice în uniformizarea modului de funcționare a camerelor de comerț europene

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...

Misiune economică România-Spania la Barcelona și în Insulele Baleare

Platforma Repatriot, care conectează românii din afara granițelor cu...

Concurs european de educație financiară organizat de Asociația Română a Băncilor

  Asociația Română a Băncilor, în parteneriat cu Banca Naţională...