Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK România) şi Grupul de Lucru Româno-German pentru Învăţământ Profesional (format din Camera de Comerţ și Industrie Româno-Germană şi Cluburile Economice Germane din ţară, cu susţinerea Ambasadei Republicii Federale Germania) au analizat Legea 82/2018 pentru aprobarea OUG nr. 81/2016 privind modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 şi apreciază că modificările aduse formei iniţiale a ordonanţei „afectează în mod direct calitatea învăţământului dual prin restricţionarea drepturilor mediului privat de a se implica activ în actul de învăţământ”. Observaţiile, aplicate comparativ, în detaliu la nivel de articole, au fost înaintate prim-ministrului Viorica Dăncilă şi aduse la cunoştinţa şi a altor autorităţi de vârf ale statului.
Este semnalată ca negativă eliminarea în textul final de lege a prevederii „referitoare la implicarea operatorilor economici în mecanismele decizionale la nivelul unităţii de învăţământ”.
La fel, este considerată inoportună eliminarea condiției de autorizare/acreditare a operatorilor economici implicaţi în formarea profesională prin învăţământ dual, cu susţinerea ca necesară de către mediul de afaceri pentru că reprezintă „un criteriu absolut necesar pentru a ridica calitatea învăţământului dual”. În acelaşi timp, este formulată observaţia că „această acreditare nu se doreşte a fi un proces birocratic, ci unul real de verificare a calităţii actului educaţional (de ex. să existe la agentul aconomic un spaţiu adecvat învăţării şi personal adecvat din punct de vedere al pregătirii didactice şi pedagogice)”.
De asemenea, sunt evidenţiate ca schimbări negative în lege faţă de ordonanţa iniţială înlocuirea reglementării admiterii prin metodologie specifică „cu o trimitere vagă la accesul în învăţământul dual”, precum şi eliminarea prevederilor „care stabileau un cadru unitar la nivel național pentru admiterea în învățământul dual”.
Este remarcată ca negativă în lege şi eliminarea avizului consiliului de administraţie în alegerea personalului didactic și de conducere „din unităţile de învăţământ care şcolarizează exclusiv în învăţământ profesional şi tehnic şi au o pondere majoritară a învăţământului dual”. Argumentele menţinerii prevederii ţin de „răspunderile și costurile asumate de operatorii economici din învățământul dual în interesul pregătirii de calitate a elevilor în vederea angajării” şi de „încurajarea operatorilor economici să contribuie la dezvoltarea și susținerea învățământului dual”. În context, este criticată şi eliminarea referinţei numerice la reprezentarea agenţilor economici în consiliul de administraţie.
În ansamblu, analiza sintetizează aspectele critice pe care Legea 82/2018 nu le clarifică: „Certificarea competențelor profesionale ale elevilor” – care ţin de „nnumăr minim de ore de pregătire practică pentru a intra în examen”, standardizarea națională a examenelor (pe aceeași calificare se va susține același examen în toată ţara) parte teoretică și parte aplicată, externalizarea examenelor; planurile-cadru – „cu definirea unor standarde de ore de practică comparative cu sistemele analizate din Europa pentru diferitele niveluri EQF”; „definirea statutului elevului/uceniciului/practicantului din învățământul dual, cu drepturi şi obligaţii”; „dezvoltarea unor centre regionale de formare şi dezvoltare, care vor sta la dispoziție cu clase de învăţământ profesional (pentru cazurile unde nu există agenţi economici cu care să se încheie parteneriate), reconversie profesională pentru cadrele didactice sau pentru persoanele care nu mai pot fi încadrate în învăţământul profesional, formarea corpului didactic”; „bugetarea costurilor în învăţământul profesional nu prin costul standard pe elev, ci în funcție de necesitățile calificării respective”; „stabilirea cifrei de școlarizare pentru învățământul liceal şi tehnic (inclusiv profesional), care să fie ajustată cererilor mediului de afaceri şi tendinţei de scăderea a numărului de elevi”; „stabilirea unor măsuri de îmbunătățire a imaginii învățământului profesional”.
AHK România şi Grupul de Lucru Româno-German pentru Învăţământ Profesional propun „o consultare mai intensă a părților implicate în învățământul dual cu privire la aceste modificări”, cu dorinţa unui „rezultat mult mai bun în ceea ce priveşte învăţământul profesional din România, în interesul tuturor actorilor implicaţi”.
