Relaxarea la nivelul populației urbane scade, nivelul de îngrijorare și cel de furie se mențin de ceva timp, arată ediția la zi a studiului Barometrul Românii AZI, realizat lunar de Reveal Marketing Research (https://reveal.ro/), companie ale cărei studii „pornesc de la înțelegerea consumatorilor, iar rezultatele pot ajuta brandurile să învețe cum să comunice mai bine cu publicul țintă”. La ediția de față a studiului, reprezentativ la nivel național urban și rural, au participat 1017 respondenți:
Studiu Reveal Marketing Research
Mediul urban: Relaxareaa scăzut treptat în ultimele 3 luni, înregistrând în luna octombrie o valoare de8%,cu 14%mai scăzut decât în lunaaugust.Teritoriul emoțional alfuriei rămâneconstant,cu 59%dintre românii din mediul urban considerându-se furioși sau îngrijorați în luna octombrie.Procentul încă ridicat se poate datora numărului tot mai mare de infecții cu Covid-19, dar și restricțiilor pe care persoanele din mediul urban sunt nevoite să le respecte.
Mediul rural: Se înregistrează o creștere a scorului teritoriului emoțional al oboselii(28%),cu 11%în plus față de luna august. Cea mai resimțită emoție din cadranul oboselii a fost în luna octombrie dezamăgirea (15%), mai ales în ceea ce privește segmentul familiilor moderne cu copii (26%).
Cea mai resimțită emoție este îngrijorarea (22%),care aparține cadranului emoțional al furiei.
Segmente: Segmentul cel mai furiosluna aceasta este cel format dintineri profesioniști, înregistrând cel mai ridicat scor în ceea ce privește furia, și anume 70%.
Emoțiile românilor în relație cu satisfacția față de diferite aspecte ale vieții: În mediul urban, în luna octombrie s-au înregistrat creșteri ale procentului satisfacției vizavi de aspecte precum starea de spirit (4%în plus față de septembrie) și carieră(în plus cu 4%) în mediul urban. În ceea ce privește mediul rural, cea mai mare creștereeste de 15% și s-a înregistrat în cadrul satisfacției cu privire la situația financiară (48%luna trecută și 63% luna aceasta).Scăderea emoțiilor negative ale persoanelor din mediul rural se poate vedea și într-o creștere considerabilă a satisfacției lor cu veniturile.
Analiza aprilie-octombrie: Revenire. Mai mult optimism și orientare către schimbare și mai puțină nevoie de stabilitate, mai ales pentru seniori și persoanele din mediul rural
Mediul urban: Prioritatea pentru Relații sociale și unitate a crescut în fiecare lună începând din luna iulie (29% pentru iulie, 30% pentru august, 33% pentru septembrie și 36% pentru octombrie). Tot luna aceasta asistăm la scăderea teritoriului stabilității, cu 3% față de procentul înregistrat în septembrie (29%) în mediul urban.
Mediul rural devine mai optimist și încrezător, pentru că observăm o scădere cu 4% a teritoriului stabilității/grijei (37%) și creștere a teritoriului schimbării/depășirii obstacolelor cu 6% față de luna septembrie, ajungând la 25%.
Segmente: în luna octombrie segmentul Milenialii înregistrează din nou cel mai înalt scor (49%) pentru orientarea către schimbare. Seniorii, cei mai orientați asupra stabilității, sunt acum mai puțin orientați către aceasta (32% în octombrie, față de 36% în august). Milenialii pun și mai puțin preț asupra puterii/diferențierii de ceilalți (2%), după ce în lunile iulie și august au înregistrat cele mai mari valori, respectiv 6% (iulie) și 15% (august).
În ultima lună se observă o revenire a mediului rural la optimism și încredere. Mediul rural urmează trendul românilor din mediul urban, cu prioritățile legate de stabilitate, responsabilitate în scădere și o creștere atât a optimismuluiși a prioritizării depășirii obstacolelor, cât și mai multă importanță acordată relațiilor sociale și unității/armoniei cu cei din jur. Această revenire în oglindăa persoanelor din mediul rural și a vârstnicilor către a prioritiza mersul înainte și nu stagnarea din teama și dorința de a se proteja, are loc mai rapid pentru seniori (urban), decât pentru persoanele din mediul rural (în medie). Asta înseamnă că temerile și lipsa puterii și încrederii în sine corelează mai mult cu mediul de rezidență decât cu vârsta și alte caracteristici socio-demografice.
Analiza aprilie-octombrie: Cresc cheltuielile pentru cumpărături asociate casei nu doar cele pentru nevoile de bază, ci și cele ce acoperă nevoi sociale și de dezvoltare personală, din vârful piramidei. Au crescutcheltuielile pentru electrocasnice(de la 14% la 17%în mediul urban și de la 13% la 27%în mediul rural) și, strict în mediul urban,au mai scăzutcheltuielile pentru produse de curățenie pentru casă de la 68% la 62%, îngrijire corporală (59% de la 69%), ieșiri în oraș (16% de la 18%), vacanțe (11% de la 23%).
Cele mai cheltuitoare segmente: Seniorii pensionari (urban și rural), Familiile moderne (urban) și Familiile tradiționale (rural). Segmentulcare cheltuiește cel mai mult pe divertismentrămâne cel al Milenialilor, crescând în luna octombrie cu 7% (de la 9% în septembrie la 16% în octombrie).Pensionariiîncă sunt cei care investesc cel mai mult în alimente, igienă corporală și a casei,precum și în medicamente și suplimente.Există totuși câteva diferențe între scorurile obținute în ultimele 2 luni în cazul lor: a crescut cu 5%suma investită în alimente, și au scăzut cu 5% cheltuielile pentru igiena corporală și cu 23% sumele investite în medicamente și suplimente.
Diferențe între segmente: În mediul urban, procentul cheltuielilor pe alimente a rămas la fel ca și cel de luna trecută (80%), însă a scăzut treptat din iulie (84%) și august (82%). 76% dintre Maturii fără partener declară că au cheltuit numai pe strictul necesar și doar 24% admit că au acoperit mai mult decât strictul necesar prin cheltuielile pe alimente. În mediul rural, 50% au cheltuit mai mult decât strictul necesar pe calculatoare (în proporție de 75% tinerii profesioniști) și toți consideră că au investit numai strictul necesar în accesorii (ceasuri, bijuterii).În luna octombrie, orientarea către relații sociale nu mai corelează cu creșterea cheltuielilor în afara casei, ci se exprimă prin cumpărături pentru casă. Curățenia casei și investițiile în electrocasnice, mobilier și decorațiuni exprimă încercări ale românilor de a se adapta la noile restricții, dar și la venirea frigului. Asta înseamnă că brandurile pot face apel la imagini în care dimensiunea socială e importantă, dar exprimată mai mult în relații familiale și cu prieteni apropiați, în ideea de cămin.
Despre barometrul Românii AZI
Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă. Metoda de colectare pentru proiect este CAWI (computer assisted web interview). Studiul este reprezentativ național urban și rural, completat de 1017 respondenți (în luna octombrie) și marja de eroare este de +/-3%.
