Fenomenul contrabandei cu diverse produse uzuale şi implicit efectele asupra mediului economic constituie obiectul studiului “Percepția retailului tradițional asupra traficului ilicit de mărfuri din România” inițiat de Asociația ACTIV – Asociaţia pentru Combaterea Traficului Ilicit „Viitorul”, „organizație care își propune să fie un facilitator între instituțiile statului responsabile de combaterea traficului ilicit și industriile afectate, prin colaborări punctuale, schimburi de informații și parteneriate”, precum şi „liantul între stat, consumatori și producătorii de mărfuri afectați de fenomenul traficului ilicit”. Studiul a fost realizat de IRES – Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie şi prezentat de profesorul Dan Jurcan, director de cercetare, coordonatorul lucrării (foto ACTIV). Rezultatele arată că „mediul economic din țara noastră este puternic afectat de traficul ilicit de mărfuri”. Industriile cele mai afectate sunt cele ale tutunului, vinului şi băuturilor alcoolice, produselor farmaceutice, auto, textilă şi de marochinerie, cosmetică, a produselor electronice şi electrocasnice, a orologeriei şi comerţul cu bijuterii, a jucăriilor. Ca pondere, produsele cele mai vândute prin contrabandă sunt țigările (63%), băuturile alcoolice (32%), îmbrăcămintea și încălțămintea (31%), alimentele și produsele de curățenie (14%). Nouă din 10 mici retaileri chestionaţi declară „că produsele de contrabandă le afectează afacerea într-un mod negativ”. Doi din 10 retaileri „declară că cifra lor de afaceri ar fi dublă, dacă nu ar exista fenomenul traficului ilicit”. 55% dintre subiecți apreciază „că vânzările de mărfuri de contrabandă sau contrafăcute au contribuit la încetarea activității unor comercianți”. Din perspectiva Asociaţiei Naţionale a Comercianţilor Mici şi Mijlocii din România, Cora Muntean, preşedintele acesteia, apreciază că fenomentul „înseamnă bani scoşi din ţară, distrugerea afacerilor de familie, sărăcirea producătorilor români, sabotarea produselor româneşti, dispariţia locurilor de muncă”.
Ileana Dumitru (British American Tobacco România) semnalează că, în condiţiile în care industria tutunului este industria cel mai reglementată şi cel mai fiscalizată, „până în mai 2019, sistemul de trasabilitate a produselor din tutun impus de Uniunea Europeană trebuie să fie implementat pe tot lanțul de aprovizionare. Din păcate, până în acest moment, nu există nicio indicație a felului în care va arăta acest sistem, deoarece cadrul legislativ din România nu a fost creat. Există riscul ca, toți cei peste 70.000 de operatori economici care comercializează produse din tutun, să nu mai aibă timp suficient pentru a implementa sistemul de trasabilitate și astfel întreaga piață legală de țigarete să fie blocată, generând oportunități mari pieței ilicite”.
Nevoia intensificării măsurilor de stopare a traficului ilicit, cu produse de contrabandă, mai ales în zonele de frontieră este reiterată şi de Cătălin Frăteanu (Lagardere Travel Retail).
Atracţia cumpărătorilor pentru astfel de produse este determinată mai ales de preţurile scăzute coroborate cu veniturile mici şi cu lipsa de preocupare pentru propria protejare faţă de calitatea proastă a respectivelor lucruri.
Daniel Mărăcineanu, directorul general al Asociației ACTIV, atrage atenţia că „Sănătatea populației este direct amenințată de consumul de produse provenite din contrabandă și contrafacere. Dar nu este singura amenințare. Și economia suferă din acestă cauză. Peste trei miliarde de euro nu ajung anual la bugetul de stat, concomitent cu dispariția a zeci de mii de locuri de muncă”. Pentru prevenţie şi combatere, ACTIV a reuşit să capaciteze parlamentari din zone cu trafic de frontieră intens (Botoșani, Satu Mare, Timișoara) pentru semnarea unui pact local de combatere a traficului ilicit. De asemenea, a adus tema în atenţia comisiilor parlamentare de buget-finanțe. Concomitent, ACTIV desfăşoară activităţi educative care „să producă schimbarea atitudinii în privința acceptabilității sociale a fenomenului”.
