Mediul urban: În noiembrie, creste ușor teritoriul furiei și al fricii, de la 59% în octombrie la 62%. Procentele sunt egale cu cele din mediul rural, ceea ce arată o ușoară stabilizare a emoțiilor. Emoțiile românilor sunt astăzi mai degrabă negative decât pozitive, atât în mediul urban cât și în mediul rural, cu teritoriul furiei si al fricii (62%) pe primul loc, urmat de oboseală și dezamagire (24% în urban și 27% în rural).
Mediul rural: Furia și panica au scăzut constant din luna august până acum (de la 73% la 62%), fiind înlocuite de oboseală și dezamăgire, un proces firesc ce arată o scădere a energiei oamenilor. Frica și furia sunt fațetă energică e emoțiilor negative, iar oboseala/ dezamăgirea sunt emoții tipice oamenilor lipsiți de energie.
În mediul rural, cea mai resimțită emoție este în continuare îngrijorarea, însă este resimțită mă ales de către maturii fără partener (25%). În luna octombrie, aceasta era resimțită mai degrabă de către familiile moderne din mediul rural (26%).
Segmente:
- Segmentele cele mai furioase în rural: Milenialii și maturii singuri (75%).
- În mediul urban: familiile moderne și cele traditionale, la egalitate (65%)
Emoțiile românilor în relație cu satisfacția
față de diferite aspecte ale vieții
Cresc emoțiile negative și scade satisfacția față de aspectele de bază ale vieții.
După creșterea substanțială a satisfacției față de venituri și carieră între lunile august și octombrie, în noiembrie aceasta scade. Mai mult, cresc ușor emoțiile negative – în mediul urban cresc furia și panica, iar in mediul rural, oboseala/dezamagirea sunt constante, dar ceva mai mari decat în mediul urban.
Acest lucru înseamnă că oamenii din mediul urban au încă suficientă energie să fie furioși, spre deosebire de cei din mediul rural. Asta înseamnă că familiile moderne și tradiționale, cele mai furioase segmente din mediul urban, au nevoie să le fie canalizată energie, chiar ea și negativă, au nevoie de oportunități de implicare pentru a schimba ceva în jurul lor.
Analiza aprilie-noiembrie: Schimbare bruscă în priorități! Scade orientarea către schimbare și crește cea către stabilitate și tradiție (în mediul urban). În mediul rural, trendul este opus.
Mediul urban: Mediul urban se apropie ca priorități de cel rural, cu o importanță crescută acordată stabilității (de la 26% la 32%) și o scădere a orientării către schimbare (de la 34% la 27%), teritoriul opus.
Mediul rural este mai degrabă constant în orientarea către stabilitate și grijă față de luna octombrie (38%), cu o ușoară scădere a teritoriului depășirii obstacolelor, de la 26% la 21%.
Segmente: În luna octombrie, segmentul milenialilor înregistrează cel mai înalt scor (45%) pentru orientarea către schimbare, cu o scădere de 4% față de luna octombrie, în mediul urban. Milenialii din mediul rural erau în octombrie opuși celor din mediul urban (58% aleg stabilitatea), lucru ce arată faptul că depind ca priorități de mediul în care trăiesc, mai mult decât celelalte segmente. În luna noiembrie, orientarea lor către stabilitate scade la 32%.
Mediul urban pare să fie mai rapid în schimbări. Astfel, are loc o scădere mai abruptă a orientării către schimbare și o creștere semnificativă a orientării către stabilitate, responsabilitate și credință, cea mai mare din mediul urban de până acum (de la 26% la 32%). Mediul rural urmează trendul românilor din mediul urban, dar cu întârziere, așa că aici orientarea către stabilitate este mai degrabă constantă (38%).
Aceasta schimbare are loc în contextul creșterii usoare a fricii/ panicii ca emoții prin care se descriu românii. Orientarea către stabilitate are loc și în contextul scăderii satisfacției cu aspectele de bază, precum veniturile și locul de muncă. În toate aceste luni, am putut observa o corelație dintre scăderea satisfacției și orientarea către stabilitate. Românii își doresc stabilitate atunci când aceasta le este amenințată – venituri mici, incertitudine –iar asta corelează și cu creșterea emoțiilor negative, mai ales din teritoriul furiei și al panicii.
Analiza aprilie-noiembrie: Scad toate categoriile
de cheltuieli, înainte de Black Friday
Au scăzut toate toate categoriile de cheltuieli, din perspectiva românilor. Ei apreciază că au cheltuit mai puțin atât pentru a-și satisface nevoi de la baza piramidei, precum cea de siguranță și supraviețuire (scădere de la 58% la 51%), cât și cele de dezvoltare personală și stima de sine (de la 12% în octombriela 8% în noiembrie).
Punctual, vedem scăderi insclusiv la categorii de produse care erau în creștere în luna octombrie, precum – electrocasnice (de la 20% la 14% în mediul urban), cărți – de la 19% la 12%. Acest lucru se poate întâmpla pentru că românii mai cheltuitori, cei care provocau creșterea cheltuielilor, s-au abținut de la cumpărături în ultima lună, înainte de Black Friday. Cu toate astea, această abținere nu a fost considerată drept economisire, pentru că românii apreciază și că au pus mai puțini bani deoparte în luna noiembrie (scădere de la 17% la 13%).
Cine economisește cel mai mult: În mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri, care declară în proporție de 22% că au pus bani deoparte în ultima lună. Pe locul al doilea sunt tinerii profesioniști, cu 18%. În mediul rural, cei mai economi sunt seniorii pensionari, 28% au economisit în luna noiembrie, urmați de familiile tradiționale (15%).
În mediul urban, cei mai economi sunt maturii singuri – 22% au pus bani deoparte. Luna trecută, ei erau segmentul care declară că a cheltuit cel mai puțin pe alimente –76% dintre ei doar pe strictul necesar. Ei sunt, totuși, cei mai mulțumiți de locul de muncă – 70%.
În mediul rural, tinerii profesioniști au cheltuit mai mult decât media pe electrocasnice (20%) și au cheltuit pe această categorie mai mult decât același segment din mediul urban (18%).
În luna octombrie, orientarea către relații sociale nu mai corelează cu creșterea cheltuielilor în afara casei, ci se exprimă prin cumpărături pentru casă. Curățenia casei și investițiile în electrocasnice, mobilier și decorațiuni reprezintă încercări ale românilor de a se adapta la noile restricții, dar și la venirea frigului.
Brandurile pot face apel la imagini în care dimensiunea socială e importantă, dar exprimată mai mult în relații familiale și cu prieteni apropiați.
Despre barometrul Românii AZI
Românii AZI este un barometru dezvoltat de Reveal Marketing Research și funcționează ca instrument de punere în context a cercetărilor de piață implementate pentru clienții din portofoliul companiei. El are loc lunar și redă aspecte de moment legate de români, dar și evoluția lor în timp. Astfel, toate studiile pornesc de la înțelegerea consumatorilor deoarece ei sunt dinamici, nu statici. Brandurile învață cum trebuie să comunice cu publicul țintă, pornind de la emoțiile și motivațiile dominante din societatea românească din acea perioadă. În luna noiembrie, barometrul pune în context, inclusiv opțiunile politice.
Studiul a fost realizat pe un esantion reprezentativ național – rural și urban. Metoda de colectare a fost CAWI – chestionar auto-aplicat online de 1015 respondenți (în luna noiembrie). Marja de eroare: +/-3%.
Reveal Marketing Research este o companie de cercetare de piață full-service, specializată în marketing research, studii sociologice, customer insight, business strategy, market development.
