România este, din Europa, ţara care schimbă cel mai des miniştri şi guverne întregi, adică „are gradul cel mai mare de instabilitate ministerială”, după cum arată o analiză făcută de Centrul pentru Promovarea Participării și Democrației (CPD) al Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). Analiza a avut ca obiectiv analizarea „gradului de stabilitate guvernamentală în cazul unor state democratice din UE”. Concret, „a sintetizat date publice din 9 state (România, Germania, Marea Britanie, Franţa, Italia, Spania, Bulgaria, Polonia, Ungaria), în legătură cu guvernul central/federal şi cu 6 ministere centrale/federale (Educaţie, Sănătate, Apărare, Afaceri Externe, Afaceri Interne, Transporturi), iar scopul analizei este să verifice nivelul de incertitudine şi de instabilitate ministerială, măsurabil prin numărul de persoane care au ocupat postul de prim-ministru, respectiv de ministru pentru un domeniu”. România este pe locul I, „urmată la mare distanţă de Polonia şi Italia”. Analiza arată că „în toate cele șase domenii analizate, România a schimbat din 1990 până în prezent cca 150 de miniștri, de trei ori mai mulți decât Germania”. Din rezultele cercetării, este de remarcat că „instabilitatea guvernamentală în România creşte în timp – din 2010 avem o creștere a instabilității (comparativ cu anii ’90 sau 2000), fără legătură cu numărul de guverne”; „Cea mai mare instabilitate ministerială se înregistrează la Sănătate și la Transporturi, unde s-au succedat 25 de miniștri în 27 de ani. Urmează Educația și Afacerile Interne, fiecare cu câte 24 de miniștri”; în ultima perioadă (2010-2017), instabilitatea s-a accentuat la Educaţie, în schimb există mai multă stabilitate la Apărare (față de anii ’90) şi la Afaceri Externe; din 1990, doar 3 prim-minştri au avut un mandat întreg (din totalul de 14); în România există cea mai mică rezistența/„speranţă de viaţă” a unui ministru în funcţie, de aproximativ un an (în Germania, un ministru rezistă circa 3 ani în funcție.