O cercetare interdisciplinară despre degradarea terenurilor arabile ale lumii a devenit subiect de interes pentru Organizația Națiunilor Unite. Studiul a fost publicat în prestigioasa revistă științifică „Environmental Research” și încărcat pe platforma centrului ESDAC al Comisiei Europene.
Acesta a fost realizat de un grup de cadre didactice și cercetători de la Facultatea de Geografie a Universității din București, de la Institutul de Cercetare al Universității din București (ICUB) și din cadrul altor șase instituții academice prestigioase din țară și din străinătate sub coordonarea lect. univ. dr. Remus Prăvălie.
Rezultatele științifice obținute în cadrul acestei analize globale complexe au atras atenția Convenției Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării („United Nations Convention to Combat Desertification” – UNCCD), autoritatea globală în domeniul degradării terenurilor din cadrul Organizației Națiunilor Unite, fiind considerate importante pentru comunitatea științifică internațională și pentru politicile mondiale de combatere a degradării terenurilor.
Echipa care a realizat cercetarea a pornit de la ideea că terenurile arabile sunt esențiale în asigurarea securității alimentare globale, dar vulnerabile la o serie de procese actuale de degradare, care amenință productivitatea acestora la scară globală, continentală și națională.
Plecând de la această ipoteză și ținând cont de faptul că degradarea globală a terenurilor arabile nu a fost investigată până în prezent în context sinergic și interdisciplinar, autorii studiului au analizat în premieră procesele majore de degradare incidente la nivelul sistemelor arabile, și anume: ariditatea, eroziunea solului, degradarea biomasei vegetale, salinizarea solului și pierderea carbonului organic din sol.
Prin aplicarea unor tehnici geostatistice variate care aparțin de Sistemele Geografice Informaționale, cu ajutorul cărora au fost investigate incidența, tipologia și amprenta spațială a celor cinci procese de degradare, specialiștii au reușit să investigheze în detaliu uni-degradarea (afectarea terenurilor arabile de către un singur proces) și multi-degradarea (sinergia a cel puțin două procese, care afectează simultan terenurile arabile) suprafețelor arabile din 196 țări ale lumii.
Prin intersecția geostatistică a unor baze globale de date, corespondente celor cinci procese de degradare, autorii au arătat că ariditatea este cea mai mare amenințare singulară pentru agricultura globală, afectând circa 40% din totalul suprafeței arabile a lumii, care ocupă aproximativ 14 milioane km2 în prezent.
În același timp, aceștia au constatat că eroziunea solului este un alt proces de degradare major, al cărui impact unilateral afectează aproximativ 20% din terenurile arabile ale planetei.
Studiul efectuat a evidențiat inclusiv faptul că cele două procese menționate afectează simultan încă 7% din terenurile arabile, reprezentând astfel cea mai importantă formă de manifestare a multi-degradării, prezente pe aproape 20% din sistemele arabile ale lumii.
Rezultatele obținute de echipa coordonată de lect. univ. dr. Remus Prăvălie au fost acceptate și încărcate inclusiv pe platforma centrului ESDAC(„European Soil Data Centre”) al Comisiei Europene, după ce au fost diseminate în articolul „Arable lands under the pressure of multiple land degradation processes. A global perspective”, publicat în prestigioasa revistă științifică „Environmental Research”.
Pe lângă lect. univ. dr. Remus Prăvălie, care are calitatea de prim-autor și coordonator al studiului, și-au adus contribuția în cadrul acestei cercetări globale alți nouă specialiști în domeniu, afiliați la instituții academice renumite din țară și din străinătate.
Astfel, printre coautorii studiului se numără Cristian Patriche (Academia Română, Filiala Iași), Pasquale Borrelli (Departamentul de Științe ale Pământului și Mediului / „Department of Earth and Environmental Sciences”, Universitatea din Pavia, Italia, respectiv Departamentul de Mediu Biologic / „Department of Biological Environment”, Universitatea Națională Kangwon, Coreea de Sud), Panos Panagos (Directoratul pentru Resurse Sustenabile al Uniunii Europene / „Directorate for Sustainable Resources”, „Joint Research Centre”, Ispra, Italia), Bogdan Roșca (Academia Română, Filiala Iași), Monica Dumitrașcu (Institutul de Geografie al Academiei Române, București), Ion-Andrei Niță (Administrația Națională de Meteorologie, București), Ionuț Săvulescu (Facultatea de Geografie, UB), Marius-Victor Bîrsan (Administrația Națională de Meteorologie, București) și Georgeta Bandoc (Facultatea de Geografie, UB).
Coordonatorul studiului, lect. univ. dr. Remus Prăvălie, s-a implicat în ultimii ani în mai multe proiecte științifice care au vizat evaluarea interdisciplinară a efectelor schimbărilor climatice asupra degradării terenurilor arabile, declinului agricol sau diminuării productivității pădurilor, la nivel național, european și global.
