Economistul: Testul economistului deştept: stimulăm sau nu consumul?

Bogdan Glăvan* www.logec.ro

Friedrich Hayek a spus că testul pe care îl are de trecut cineva pentru a se numi bun economist constă în înţelegerea faptului că creşterea economică sau nivelul angajării forţei de muncă nu sunt determinate de creşterea consumului, ci, din contră, de volumul economisirii. Nu consumul decide nivelul producţiei, ci reţinerea de la consum – adică economisirea. Nu consumul determină producţia, ci producţia determină consumul. Producţia se face cu resurse, iar, dincolo de stadiul omului primitiv care prinde peşti cu mâna producţia necesită bunuri de capital, adică presupune existenţa economisirii.

^{* Prof. univ. dr. Universitatea Româno-Americană din Bucureşti, fondator al Centrului pentru Economie şi Afaceri „Murray N. Rothbard”}

Testul lui Hayek a fost amintit de Huerta de Soto, cu ocazia recentelor conferinţe din România:

For Hayek, the best test for an economist is to understand the implicit fallacy contained in uderconsumption theories and in what is called the shrift paradox or paradox of saving: „It is not consumers «demand that secures the generation of incomes. It is investment of the excess of incomes over consumers» expenditures”.

De fapt, Hayek nu poate fi creditat cu paternitatea acestui test, ci cu popularizarea lui. Ce spunea Hayek şi ceilalţi economişti din Şcoala Austriacă înaintea lui era un lucru consacrat de economiştii clasici.

În prezent, spaţiul mediatic este ocupat de opinii şi de economişti care „pică” la testul lui Hayek. De pildă, economistul-şef al BNR explica faptul că salvarea economiei poate veni doar din creşterea salariilor şi a consumului: Majorarea salariilor bugetarilor e o măsură capitală pentru avansul economiei?

Ea contribuie la creşterea consumului. Dacă consumul nu va mai scădea anul viitor, una dintre cauzele pentru care nu va mai scădea este că anul viitor salariile bugetarilor vor creşte faţă de anul acesta… Însă, dacă şi sectorul privat va da anul viitor majorări măcar cât să acopere inflaţia, probabil că aceste creşteri vor asigura un minim de creştere a consumului.

În absenţa creşterii consumului, vom avea creştere economică? Consumul reprezintă cam 80% din PIB, din acest motiv este crucial în România. Nu e normal să reprezinte atât de mult, dar, până să-l aducem la niveluri de 60%-65% cât ar fi normal, noi cu asta trăim – cu un consum care e 80% din PIB. E vital ca el să nu scadă dacă vrem să avem creştere. Dacă nu ar creşte consumul, am avea creştere economică în 2011? Probabil că nu.

Să zăbovim puţin asupra argumentului stimulării consumului, înainte de a ne reîntoarce la Hayek. Punerea carului înaintea boilor este o eroare caracteristică a economiştilor care se mărginesc la contemplarea unei relaţii contabile – national income accounting: PIB = C + I + G + X – M (consum + investiţii + cheltuieli guvernamentale + exporturi – importuri)

Această identitate arată cum se împarte PIB, ea reprezintă o definiţie a PIB după destinaţia acestuia. Ştiu că nu mă credeţi pe cuvânt, aşa că vă citez ce spun Stiglitz şi Walsh, în manualul lor tradus în limba română: Valoarea monetară a producţiei finale reprezintă Produsul Intern Brut. O modalitate de a calcula valoarea bunurilor finale produse în economie presupune a observa care este destinaţia acestora. Există patru posibilităţi.

O parte a bunurilor finale este consumată de către indivizi – numim această componentă consum agregat… O altă parte este utilizată de către firme pentru construcţia de imobile şi achiziţia de maşini – denumim această componentă investiţii agregate… O altă parte este achiziţionată de guvern şi reprezintă achiziţiile guvernamentale. O parte a bunurilor, denumită export, este orientată către alte ţări.

[...]

Pentru acces complet la articol vă rugăm să vă abonaţi.