Bine aţi venit la  ECONOMISTUL!
Săptămânalul comunităţii economico-financiare din România

Revista Economistul te ţine la curent cu ultimele ştiri, informaţii, articole şi analize din domeniile economic, financiar, academic naţional şi internaţional.

cultură
şi civilizaţie economică abonamente
Fii alături de noi în mediul social online și devino fanul nostru pe reţelele de socializare!

Economistul.ro foloseşte cookie-uri
Cookie-urile sunt fişiere text stocate pe calculatorul dvs. pentru a face experienţa navigării pe site mai eficientă şi mai plăcută.
Prin continuarea navigării, confirmaţi că sunteţi de acord cu folosirea cookie-urilor - află mai multe despre cookie-uri
Mergi sus
ECONOMISTUL

Un posibil atac al Israelului și SUA asupra Iranului reprezintă un simplu război psihologic

Economistul nr. 40, 29 octombrie 2012

Un posibil atac 
al Israelului şi SUA 
asupra Iranului 
reprezintă un simplu 
război psihologic

Sâmbătă, 13 octombrie, la sediul central al Bibliotecii Metropolitane București, a avut loc dezbaterea „Programul nuclear iranian. Strategii de securitate regională”, organizată de Geopolitica Club Cafe și Asociația ASAGRI. Invitatul a fost Excelența Sa, domnul prof. dr. Bahador Aminian, Ambasador al Republicii Islamice Iran la București.

La eveniment au fost prezente peste 40 de persoane, reprezentanți ai misiunilor diplomatice, profesori universitari, cunoscuți publiciști și tineri studenți, masteranzi și doctoranzi. Discuțiile s-au centrat în jurul problematicii programului nuclear iranian și evoluției relațiilor internaționale în viitorul apropiat. Excelența Sa, domnul prof. dr. Bahador Aminian a prezentat punctul de vedere al Iranului cu privire la programul nuclear, realizând o descriere a activităților și a istoricului programului, precizând că, în ciuda tuturor speculațiilor, Iranul nu intenționează să producă o armă nucleară, deținerea unei astfel de arme fiind considerată, conform religiei islamice, un păcat. În plus, ar fi inutilă pentru asigurarea securității statului, dând ca exemple cazul URSS, care a deținut arma nucleară, dar nu a avut securitate, și cazul Pakistanului, pentru care, la fel, deținerea armei nucleare nu înseamnă asigurarea securității. Excelența Sa a discutat, totodată, despre relația foarte bună dintre Iran și Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA), întreaga activitate nucleară a Iranului desfășurându-se sub controlul agenției și a subliniat lipsa oricărui document autentic care să ateste că Iranul deține sau ar dori să producă arme nucleare.

În acest moment, Iranul este pus sub embargo și negociază în formatul P 5+1 (cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Statele Unite ale Americii, Rusia, China, Franța și Marea Britanie, plus Germania), însă apreciază că negocierile nu vor soluționa problema în acest moment, din cauza diferențelor de opinie dintre SUA și Israel, SUA și Rusia, precum și a alegerilor din SUA, conservatorii americani nefiind interesați de implicarea în negocieri. Întrebat ce părere are despre ipotezele privind un posibil atac al Israelului și SUA asupra Iranului, Excelența Sa a precizat că Iranul nu ia în serios astfel de ipoteze, fiind vorba numai de un război psihologic. În condițiile în care Israelul nu a reușit să rezolve problema Hezbollah, este greu de crezut că ar putea duce un război împotriva Iranului. Aceste amenințări ale Israelului sunt, în opinia sa, un mod de a obține concesii din partea Statelor Unite.

În privința problemei siriene, Excelența Sa a afirmat că Iranul știe că există anumite probleme în guvernarea din Siria, dar că implicațiile externe nu vor rezolva problema, dând ca exemplu situația Afganistanului. În privința relației Siria-Turcia-Iran, în acest moment, între Iran și Turcia există relații economice și culturale foarte bune. În privința relației Siria-Turcia, Excelența Sa a precizat că Turcia avea relații foarte bune cu guvernul Bashar, însă, în acest moment, există neînțelegeri. Cu privire la problema siriană, poziția Iranului este de a nu susține intervenția străină. Cât privește noua generație de lideri politici care au apărut pe scena regională în urma Primăverii Arabe, schimbările sunt apreciate ca fiind pozitive, în prezent Iranul având o relație mai bună cu actualul regim din Egipt și Tunisia decât a avut anterior. La fel, relațiile cu Irakul sunt foarte bune în urma dispariției guvernului Saddam.

Întrebat despre relațiile Iranului cu România și despre poziția Iranului cu privire la amplasarea scutului antirachetă pe teritoriul țării noastre, în condițiile în care au existat speculații că acesta ar avea și o funcție de protecție împotriva rachetelor iraniene, Excelența Sa a precizat că relațiile România-Iran sunt foarte bune, din punct de vedere economic, valoarea schimbărilor economice dublându-se, anul trecut, până la suma de 400 mil. de dolari. În privința scutului antirachetă, Iranul nu consideră că acest program este îndreptat împotriva sa, precizând că nu deține o rachetă care să ajungă până în România, iar dacă ar deține, ar fi dreptul României să aibă un astfel de sistem defensiv.

comentarii
arhivă

Comentariile vor fi publicate doar după validarea acestora de către moderator. Nu vor fi publicate comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau la ură, precum și acuzații fără acoperire. Vă mulțumim!
comments powered by Disqus


articole
din aceeași categorie
arhivă

Manish Tewari s-a născut într-o familie în care tatăl era profesor, mama decan de facultate, iar bunicul avocat. Cu sau fără voia lui, dar, spre beneficiul său, Manish a fost expus unei educații care i-a deschis drumurile în viață, purtându-l din Punjab până la New Delhi, în fotoliul de Ministru al Telecomunicațiilor.

Locurile de muncă din bune părți ale Europei și ale restului lumii stau pe un butoi de pulbere gata oricând să cauzeze pagube și mai mari decât inundațiile de șomeri pe care deja le-a provocat. Polonia (rată a șomajului de 12,5% în anul 2012), Bulgaria (12,6%), Irlanda (14,9%) și Portugalia (15,8%) suferă. Grecia (25,4%), Spania (26,2%) și Macedonia (31,6%) au trecut pragul disperării fără ca măcar să-l salute.

Conștientă sau nu, Germania trece prin momente de mică istorie care își solicită dreptul la atenție. Die Welt și Frankfurter Allgemeine Zeitung, ZDF și Sat 1 se grăbesc să le anunțe. De mai bine de jumătate de an, același tip de știre se repetă cu o frecvență enervantă care îndeamnă la meditație.

Oldrich Bubeníček este de meserie jurnalist. Firea profesiei îl obligă moral la o atentă analiză a ideilor. Ca un bun cetățean, Bubeníček conștientizează însemnătatea evenimentelor din decembrie 1989. Fără vulgaritate, Revoluția de Catifea a reușit să schimbe fața Cehoslovaciei într-o singură lună.

Piemontul este, cât vezi cu ochii, un șir de culturi. Pe pământul fertil dinspre Marea Ligurică stau rânduri întregi de terenuri lucrate cu tot felul de plante, pe care oamenii le prețuiesc pe măsura pasiunii și a muncii pe care le pun în îngrijirea lor. Printre iubitori se numără și Pietro Ferrero. Este anul 1898, iar Pietro vede lumina zilei la Farigliano, o mână de case cât pentru trei mii de suflete, undeva la marginea șoselei naționale numărul șase.

De la instaurarea ultimului colaps financiar, s-a tot bătut monedă pe un presupus avantaj al crizei. Anume că, printre toate relele, s-ar ascunde și un bine: o auto-reeducare a consumatorului. Cum criza a dus la o scădere a consumului, consumatorul ar trebui, acum, să se adapteze la condițiile existente, ceea ce l-ar ajuta să-și regândească valorile. Pe viitor, ar fi mai lucid în gestionarea veniturilor și mai atent la felul în care își chleltuie resursele limitate.

A devenit evident că bătălia prezentului se duce pe o piață care cere telefoane mobile de ultimă generație, iar comandanții de armată sunt Apple și Samsung. Acordându-le tot mai mult spațiu, opinia publică îi ajută pe producătorii de aparatură mobilă inteligentă să mâne cererea. Dublată de frenezia consumatorilor, publicitatea gratuită le garantează companiilor o piață în expansiune și vânzări impresionante.

De la lansarea primului iPhone, Apple a devenit noua adresă exclusivistă în materie de mărci. De pe o poziție ocupată la un moment dat de Mercedes, Microsoft, Kenzo sau Coca Cola, „mărul din Cupertino” pare să fie acum cea mai în vogă marcă dintr-o supraaglomerare de oferte de fel și chip, de la mașini, șampoane, televizoare, sucuri, portofele sau pantofi. Un produs cosmopolit, iPhone-ul se adresează tinerilor de până în 50 de ani din mediul urban.

Geeta Kochhar a cunoscut o țară anume și acum i se pare că trăiește în alta. Când, în anul 1995, a făcut pentru prima dată pasul la nord, urcând din India pentru a preda la Academia de Științe Sociale din Beijing, Kochhar a găsit o societate chinezească destul de stearpă. Relatându-și impresiile într-un articol din China Daily, tânăra documentează schimbările societății la care a asistat chiar ea, o norocoasă a internaționalizării muncii.

Sala este pregătită. Mocheta tocmai a fost aspirată, iar praful șters. Rânduri întregi de scaune de același model stau aliniate perfect. În capătul celălalt al încăperii, față în față cu ele, un pupitru mare, dintr-un mobilier nu foarte sofisticat, dar nici ieftin. În spate, ceva mai sus, astfel încât să poată vedea toată lumea, stă un panou imens, pe care este proiectată imaginea directorului care tocmai ține un discurs.

editorial Europa se schimbă! România caută căile pentru o dezvoltare sustenabilă. Acestea sunt realitățile lumii de azi, de care revista „Economistul” ține seama. Și pentru că lumea se schimbă, și revista pe care o citiți face acest lucru. Începând cu acest număr, „Economistul” își propune să fie mai aproape și mai profund de temele importante ale economiei și societății. citește mai mult
analiticAți auzit de fractali? Ia uitați-vă la copaci! Ce vedeți? Niște structuri asimetrice, dar repetitive? Fractal este – potrivit definiției pe care o poate găsi oricine pe wikipedia – „o figură geometrică fragmentată sau frântă, care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin) o copie miniaturală a întregului”. Termenul a fost introdus, în 1975, de Benoit Mandelbrot și provine din latinescul fractus, care înseamnă „fracturat” sau „spart”.
analiticÎn proiectul de buget pe anul 2016 al noului cabinet Dacian Cioloș, bugetul Serviciului Român de Informații (SRI) înregistrează o creștere spectaculoasă de aproape 20%, de la 1,55 miliarde lei în anul curent la 1,85 miliarde anul viitor. Această creștere bugetară extraordinară vine după o serie de impresionante creșteri succesive în cei doi ani precedenți, astfel încât din 2013 bugetul serviciului intern de informații sau de securitate a țării – sau, în orice caz, bugetul principalului serviciu interior de informații și securitate, că mai sunt câteva – a crescut cu nu mai puțin de 60%!
analiticSe discută, în ultimul timp, tot mai mult și mai insistent despre marile nereguli și abuzuri comise în procesul retrocedării bunurilor imobiliare (terenuri agricole, păduri, clădiri) naționalizate sau confiscate în timpul regimului comunist dictatorial. Pe măsură ce se înmulțesc dezvăluirile făcute de mass-media privind jaful nerușinat asupra patrimoniului național, crește nedumerirea și, totodată, indignarea opiniei publice autohtone, incapabilă să înțeleagă cum a fost posibil ca legi menite să repare marile nedreptăți, daunele (...)
Articole recomandate
Citește online varianta digitală
ECONOMISTUL nr. 12, 2016
Economistul 12, 19 iulie 2016
Evenimente ASPES
Curs valutar
Social media
Alpha Bank
Alpha IMMpremier
Alpha IMMpremier
Alpha IMM Import-Export
Alpha IMM Import-Export
  • CECCAR
  • ASE
  • AFER
  • ROMSILVA
  • CAFR
  • BNR
  • ANAF
  • Curtea de Conturi
  • InterAgro
  • Catena
  • ICR
  • FNGCIMM
  • FRC
  • FRGC
  • Ministerul Economiei
  • SIF Banat-Crișana
  • AlphaBank
  • AOAR
  • PRO INVEST
  • Dignitas
  • The Money Channel
  • The Money Channel
  • Revista Audit Financiar
  • Revista PRACTICI DE AUDIT
  • Informația legislativă de care ai nevoie
  • Energy Report
  • Economia Online
  • Amfiteatru Economic
  • Œconomica
  • AIESEC
  • ASER
  • Hyperion
  • ISMB
  • Manpres
  • MailMan


rubrici ECONOMISTUL
Afaceri globale Am citit pentru dumneavoastră Business Cercetare, dezvoltare Dosar Finanţare Fonduri europene În dezbatere Macroeconomie Punctul pe I