Economistul: Ziua în care ni s-a închis (temporar) poarta spre Schengen

La Bruxelles, Consiliul Miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din ţările membre ale UE a amânat joi seara votul privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, în pofida eforturilor diplomatice şi mediatice ale Poloniei, care deţine preşedinţia rotativă a Uniunii Europene. Cum era previzibil, Olanda, cu mandatul unui partid populist antieuropean, a blocat extinderea spaţiului Schengen, cu toate că restul de 22 state membre s-au pronunţat, fie şi numai pentru aderarea parţială a României şi Bulgariei.

„Grecii” comunitari, Franţa şi Germania, extrem de rezervate de-a lungul timpului, au susţinut soluţia parţială care viza graniţele aeriene şi maritime. Olanda, însă, a fost inflexibilă. „Nu avem încredere”, „Ne-am grăbit că v-am primit în UE”, „Aderarea parţială înseamnă o promisiune”, „Decizia mea este NU”. Aceştia au fost termenii în care ministrul olandez pentru Imigraţie, Gerd Leers, a vorbit înainte şi după Consiliul JAI, refuzând aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. După două ore de discuţii, întâlnirea se întrerupe şi ambasadorii au încercat să găsească o soluţie de comun acord pe care să o supună Consiliului.

După alte două ore, blocajul a rămas intact. Ministrul polonez de externe, Jerzy Miller, preşedintele Consiliului de miniştri ai UE, s-a simţit obligat să anunţe primele rezultate: „Poziţia a două state membre a făcut imposibilă o soluţie, iar astăzi am ajuns la o concluzie tristă în privinţa a ceea ce înseamnă «încredere» între statele europene. Am promis României şi Bulgariei că dacă vor îndeplini toate condiţiile vor fi acceptate. Şi ştim din aprilie că aceste condiţii au fost îndeplinite. În opinia mea, încrederea înseamnă şi să-ţi ţii promisiunea, iar astăzi, această promisiune a fost încălcată”, a spus Miller.

Preşedinţia poloneză încă mai speră să poată include pe agenda unui Consiliu următor tema aderării celor două ţări, a adăugat, după discursul ministrului Miller, un purtător de cuvânt al Guvernului de la Varşovia.

La conferinţa de presă, desfăşurată în sala rezervată delegaţiei României, ministrul Igaş a prezentat propria sa versiune: „Majoritatea statelor membre au susţinut aderarea României la spaţiul Schengen, considerând că îndeplineşte toate condiţiile. Le mulţumesc pentru susţinerea arătată. Îi mulţumesc în special ministrului Poloniei, domnul Jerzy Miller, care a făcut tot posibilul pentru ajungerea la un compromis. Am văzut feţele stânjenite ale partenerilor care s-au pronunţat împotrivă şi mi-am dat seama că primiseră mandat din partea guvernelor lor să se menţină pe această poziţie. Noi am demonstrat că suntem deschişi la compromis şi am acceptat până la urmă soluţia propusă de partenerii francezi privind o aderare în etape. Astăzi nu a avut loc niciun vot, dar nu vă pot spune deocamdată care va fi calendarul acţiunilor viitoare. Ne vom consulta cu preşedinţia poloneză. Invităm partenerii olandezi şi finlandezi să vină să constate că îndeplinim toate condiţiile pentru aderare. Dar nu putem fi de acord cu criticile guvernului olandez privind inexistenţa statului de drept în România. Chiar oamenii de afaceri olandezi infirmă această afirmaţie, Olanda este principalul investitor străin în România. Şi nu suntem nici de acord ca grupuri politice marginale să influenţeze decizii la nivel european ale unor guverne”, a spus ministrul Igaş. „La cine vă referiţi?”, a fost întrebat ministrul. „Altă întrebare, vă rog”, a venit răspunsul.

În esenţă, reacţiile de la Bucureşti au fost identice cu cele ale ministrului Igaş, demn de relevat fiind faptul că amânarea deciziei JAI a intervenit pe fondul zvonurilor tot mai insistente referitoare la remanierea guvernamentală prevăzută pentru luna octombrie, miniştrii Igaş şi Baconschi fiind menţionaţi printre demnitarii care „plătesc” pentru insuccesul major, deopotrivă de politică internă şi politică externă, reprezentat de amânarea pe termen nedeterminat a aderării la spaţiul Schengen. În ceea ce priveşte poziţia presei internaţionale, reţinem aprecierile din ediţia online de vineri a cotidianului „The New York Times”: „Refuzul de a admite România şi Bulgaria va avea un impact practic redus sau chiar inexistent pentru majoritatea cetăţenilor celor două ţări, care pot călători fără dificultăţi în Uniunea Europeană, dar reprezintă o lovitură politică pentru cele două guverne, care sunt sensibile în privinţa considerării lor drept ţări de categoria a doua”, comentează ziarul american.

Disputele publice privind imigraţia în Europa încep să slăbească sprijinul pentru spaţiul Schengen chiar şi în ţări care fac deja parte din zona de liberă circulaţie. „Danemarca a anunţat că intenţionează să reia controlul paşapoartelor la graniţă, iar refugiaţii care au plecat din nordul Africii au provocat o dispută între Franţa şi Italia”, adaugă ziarul.

„Preocupată de temerile privind intensificarea imigraţiei dinspre sud, Uniunea Europeană le-a spus celor mai noi membri ai săi, România şi Bulgaria, că vor mai avea de aşteptat” înainte de aderarea la Schengen, apreciază The New York Times.

România şi Bulgaria afirmă că au îndeplinit standardele tehnice necesare pentru aderarea la Schengen, însă Finlanda şi Olanda au apreciat că acestea nu sunt suficiente. Cele două ţări intenţionează să readucă subiectul în discuţia summitului UE din octombrie, însă modificarea deciziei este puţin probabilă înaintea publicării, în februarie, a următorului raport privind progresele realizate de România şi Bulgaria, adaugă The New York Times.