Problemele și prioritățile IMM-urilor în contextul stagnării economiei în 2026

0

de FLORIN JIANU, președintele IMM România

1. CONTEXT

Evoluția mediului economic din România anului 2026 nu poate fi analizată fără luarea în considerare a măsurilor din pachetele de reformă adoptate începând cu luna august 2025, efectele războaielor din Ucraina și Golful Persic, implementarea PNRR și consecințele crizei politice interne din 2026.

1.1 Măsurile din cadrul pachetelor de reformă din 2025 au mărit fiscalitatea și costurile pentru mediul de afaceri (creșterea TVA și a taxelor locale, mărirea accizei la combustibili și a impozitării pe dividende), impactul fiind resimțit în toată economia românească (80% dintre întreprinderi au declarat în sondajele IMM România că au fost afectate) la care s-a adăugat creșterea prețului energiei electrice cu 60,91% în decembrie 2025 față de decembrie 2024 și o inflație anuală de 9,7%,

În 2026, rata anuală a inflației se menține la cel mai ridicat nivel din UE, depășind 10% în aprilie 2026, ajungând la 10,7%, menținându-se în mai la 10,85% și iunie la 10,4%, înainte de a înregistra o scădere ușoară în a doua jumătate a anului. Potrivit datelor publicate de INS, rata anuală a inflației în luna august 2026 comparativ cu luna august 2025 a fost 6,2%.

Primele șapte luni ale anului indică stagnarea activității industriale. O evoluție relevantă pentru investiții și capacitatea productivă este cea a industriei bunurilor de capital, unde cifra de afaceri a scăzut cu 5% în primele șapte luni ale anului. Industria bunurilor de folosință îndelungată s-a redus cu 3,8%, iar cea a bunurilor de uz curent cu 0,2%.

1.2 Creșterea prețului combustibilului este principalul efect al războiului din Golful Persic, pe care mai mult de 62% dintre întreprinderi îl resimt în mod direct. Această creștere a fost transferată în prețul produselor/serviciilor finale oferite pe piață, rezultând o creștere a inflației.

Pentru IMM-uri nu vorbim doar despre un indicator statistic, ci despre creșteri concrete de costuri: motorina este cu peste 30% mai scumpă decât în urmă cu un an, benzina cu peste 23%, iar serviciile cu aproape 14%. Aceste costuri intră direct în activitatea zilnică a companiilor și afectează competitivitatea acestora.

1.3 La sfârșitul perioadei de aplicare a PNRR observăm că nu s-a reușit implementarea unor proiecte care să crească reziliența industriei românești în fața provocărilor actuale: creșterea prețului la energie și combustibili, digitalizare și inteligența artificială, concurența cu producători din zone cu costurile mici ale forței de muncă și materiilor prime.

Experiența PNRR evidențiază necesitatea implicării reale a partenerilor sociali în proiectarea programelor de finanțare, astfel încât fondurile atrase să răspundă mai eficient nevoilor IMM-urilor și obiectivelor de competitivitate ale economiei românești.

Principalele deficiențe ale PNRR identificate:

a) Capacități industriale: renunțarea la componenta privind producția de baterii, limitând o oportunitate de dezvoltare a capacităților naționale de stocare a energiei.
b) Energie verde: eliminarea componentei privind producția de panouri fotovoltaice, cu diminuarea oportunității de dezvoltare a unui lanț valoric național în domeniul energiei regenerabile.
c) Infrastructură rutieră: reducerea obiectivului inițial de la aproximativ 429 km la 257 km de autostradă.
d) Infrastructură feroviară: reducerea obiectivului de la aproximativ 328 km la 220 km de cale ferată.
e) Digitalizarea IMM-urilor: impactul direct asupra întreprinderilor mici și mijlocii a fost mai redus, investițiile fiind orientate preponderent către proiecte de digitalizare ale sectorului public.

1.4 Criza politică din România, lipsa unui guvern cu puteri depline, s-a transformat într-o criză economică de la începutul anului 2026.

România a intrat în recesiune economică din primul trimestru 2026, mai multe sectoare cu o pondere importantă în economie au avut contribuții negative la evoluția PIB. Comerțul, transporturile, depozitarea, hotelurile și restaurantele au redus creșterea economică, înregistrând o scădere a activității de 3,1%. Industria, care reprezintă aproape 16% din PIB, a contribuit negativ cu 0,2 puncte procentuale, iar sectorul IT&C, unul dintre motoarele de creștere din ultimul deceniu, a înregistrat o reducere a activității de 4,1%.

Cel mai important semnal de îngrijorare îl reprezintă scăderea consumului populației. Consumul final al gospodăriilor s-a redus cu aproape 2,5%, contribuind negativ la evoluția PIB-ului. În sectorul HoReCa, prețurile practicate de restaurante, cafenele și cantine au crescut cu 10,76% într-un an, evoluție care reflectă inclusiv transferul în prețurile finale al costurilor mai mari suportate de operatorii economici.

Conform sondajelor IMM România, 55,50% dintre antreprenori declară că instabilitatea politică le afectează activitatea, iar acest lucru se observă și în scăderea consumului general al populației. Instabilitatea politică determină, în principal, scăderea încrederii în economie și creșterea riscurilor economice, generând efecte în lanț – inflație, devalorizarea monedei naționale, creșterea șomajului.

2. LIPSA MĂSURILOR DE SPRIJIN PENTRU IMM-URI

2.1 În ultimul an am constatat că au fost introduse măsuri care au mărit birocrația pentru antreprenori, în totală contradicție cu politicile privind încurajarea antreprenoriatului, în sensul simplificării și reducerii obligațiilor de conformare pentru înființarea, administrarea unei societăți și derularea afacerii.

Astfel, a fost introdusă obligația măririi capitalului social al SRL-urilor la minimum 500 de lei, de la 1 leu, iar în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de
5.000 lei. Aceasta este o măsură pur birocratică, fără niciun efect în economie. Peste
1 milion de SRL-uri existente
trebuie să își modifice actul constitutiv pentru actualizarea capitalului social, până în decembrie 2027, rezultând un volum de activitate imens pentru Registrul Comerțului, costuri pentru antreprenori și rezultate zero pentru economie. România pare că se îndreaptă într-o direcție opusă celei promovate la nivel european, unde se propune EU Inc, prin care se dorește înființarea unei societăți comerciale fără cerințe de capital social minim.

O altă problemă este dată de actualizarea codurilor CAEN, până la 25 septembrie 2026, IMM-urile riscând blocarea activității din cauza neactualizării și amenzi din partea ANAF. Cu toate acestea, autoritățile nu au derulat o campanie de informare, nu au explicat ce trebuie să facă antreprenorii și nici care este termenul de finalizare.

2.2 Toată legislația din ultimii patru ani nu a fost adoptată cu respectarea principiului „Gândiți mai întâi la scară mică”, al efectuării Testului IMM și reducerii sarcinilor birocratice de conformare și raportare.

Din rapoartele de activitate GEIEAN, publicate de Ministerul Antreprenoriatului, în diferitele forme de organizare, rezultă că au fost avizate 11 rapoarte de Teste IMM în 2022, 7 în 2023, 8, în 2024 și 2 în 2025, în condițiile în care numărul actelor normative adoptate a fost, în medie, de 550/an. Având în vedere aceste cifre, rezultă că aproape niciun act normativ cu efecte asupra IMM-urilor nu are o evaluare a impactului pe care îl produce.

2.3 Nu există nicio evaluare a impactului pe care legislația adoptată în urmă cu 2-3 ani îl are asupra mediului de afaceri. În schimb, este adoptată în mod continuu legislație nouă, fără a elimina din obligațiile birocratice introduse.

Am solicitat introducerea în politicile publice a principiului debirocratizării – one in, three out –, însemnând ca la orice nouă sarcină de conformare sau raportare pentru IMM-uri să fie eliminate alte 3. În lipsa acestei formule, debirocratizarea rămâne doar pe hârtie, practica arătând că principiul numărului constant – one in, one out – nu produce efecte.

2.4 Neaplicarea Legii prevenirii nr. 270/2017 pentru evitarea sancționării la prima constatare a unei contravenții, aplicându-se în schimb măsuri de remediere. În perioada 2018-2025 au fost adoptate în medie 340 de legi/an și au ieșit din vigoare 61 de legi/an, rezultând un spor de 279 de legi/an cărora nu li se aplică legea prevenirii.

2.5 Rezistența la introducerea de concepte noi și inovative, de exemplu firma de exercițiu – prin care tinerii cu vârsta între 16 și 18 ani pot înființa o societate cu răspundere limitată. Firma de exercițiu este adaptată vârstei și capacității lor, ajutând la dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale acestora, având în vedere că în tot mai multe instituții de învățământ liceal educația antreprenorială este materie obligatorie sau opțională. Conceptul presupune că firma de exercițiu poate deține active totale sau realiza o cifră de afaceri anuală netă de maximum 100.000 de lei, echivalentul a 20.000 de euro, și poate avea maximum 3 grupe de activitate.

3. PROGRAME SUPORT PENTRU IMM-URI

Toate elementele menționate au condus la un spor negativ de societăți nou-înființate în anul 2026, la un număr record de societăți radiate sau în insolvență. De asemenea, concurența neloială devine o problemă importantă pe care antreprenorii mici și mijlocii o resimt din ce în ce mai acut.

IMM România susține necesitatea implementării unui PACHET PENTRU SUSȚINEREA IMM-URILOR, pentrucreșterii competitivității și relansării economiei, astfel:

1. Programul IMM INVEST:

-garanții de până la 90% din valoarea creditelor pentru investiții și capital de lucru;
– număr beneficiari estimați – 50.000 de IMM-uri;
– finanțările garantate nu pot depăși 10.000.000 lei/beneficiar.

2. Program IMM PROSUMER:

– producția de energie electrică de sub 400 kW pentru consum propriu și stocare;
– granturi de maximum 200.000 euro, cu o contribuție proprie de 30%;
– număr beneficiari estimați – 10.000 de IMM-uri.

3. Program PRODUCȚIE GREEN ENERGY:

– susținerea producției de panouri fotovoltaice, baterii electrice pentru stocare și autoturisme electrice, turbine eoliene;
– ajutor de stat de maximum 50 milioane de euro/întreprindere, pentru o contribuție proprie de 5 milioane de euro (10%), pentru investiții de tip greenfield;
– număr beneficiari estimați: 6.

4. Program SCALE-UP:

– susținerea IMM-urilor cu vechime de minimum 10 ani pentru creșterea producției industriale, proiecte predefinite regional pe domenii de activitate și tipuri de investiții;
– ajutor de stat în valoare maximă de 1.000.000 euro, pentru IMM-urile care și-au achitat în totalitate impozitele și taxele către bugetul național și bugetele locale;
– număr beneficiari estimați – 2.000 de IMM-uri.

5. Program START-UP REVOLUTION

– 500 de start-up-uri finanțate/județ cu prealocare definită pentru fiecare județ;
– total aproximativ 20.500 de start-up-uri în 2 ani;
– credite Start-up Garant prin FNGCIMM.

6. Program ROMÂNIA SCALE UP FUND:

– lansarea a minimum 4 fonduri de tip equity pentru scalarea afacerilor.

7. Programul IMM Digital:

– vouchere pentru achiziționarea de pachete de digitalizare a microîntreprinderilor (acces la software la preț subvenționat, cheltuieli pentru site, social media, training marketing online, e-commerce, mentori digitali, semnătură electronică);
– număr de beneficiari:
5.000 de microîntreprinderi/an, 20.000 în 4 ani;

– valoarea subvenție: 5.000 de euro/beneficiar.

8. Programul STUDENT FIRST COMPANY:

– cultivarea spiritului antreprenorial și încurajarea antreprenoriatului în rândul studenților;

– număr de beneficiari:
1.000 de start-up-uri anual/
4.000 de start-up-uri în 4 ani;
– valoarea subvenție: 50.000 de euro/beneficiar.

9. Programul EXPORT România:

– sprijin pentru finanțarea firmelor în vederea pătrunderii pe alte piețe;
– acordarea de granturi în scopul pregătirii afacerii pentru internaționalizare;
– număr de beneficiari: 2.000 de IMM-uri;
– valoare subvenție: 10.000 de euro/beneficiar.

10. Programul ROMÂNIA PROFESIONALĂ:

– acordarea de vouchere cu scopul de a sprijini calificarea și recalificarea angajaților;
– valoarea voucherelor va fi între 100 și 800 de euro în funcție de tipul de curs;
– număr de beneficiari: 10.000 de persoane/an;
– buget per beneficiar: 400 de euro, în medie;
– total beneficiari: 40.000 de persoane.

11. Programul WOMEN IN TECH:

– sprijin pentru finanțarea firmelor ce au ca asociați majoritari persoane de gen feminin și dezvoltă firme în domeniul IT și adiacente acestuia;
– număr de beneficiari: 1.000 de IMM-uri anual/4.000 de IMM-uri în 4 ani;
– valoarea subvenție: 50.000 de euro/beneficiar.

Sinteza nevoilor IMM-urilor în contextul actual poate fi rezumată în următoarele teme:

A. SUSȚINEREA ANTREPRENORIATULUI –politici și programe pentru suportul micilor antreprenori;

B. DEBIROCRATIZARE și SIMPLIFICARE – cerute de 67,7% dintre antreprenori, conform sondajelor IMM România –eliminarea procedurilor birocratice inutile, unificarea entităților care solicită și încasează diverse taxe;

C. REDUCEREA SARCINILOR ADMINISTRATIVE –orice act normativ care introduce noi obligații de raportare sau conformare are obligația de a propune eliminarea a cel puțin trei alte obligații;

D. REDUCEREA PREȚULUI LA ENERGIA ELECTRICĂ – 60,7% dintre antreprenori solicită această măsură, prețul energiei afectând în mod direct productivitatea și competitivitate a întreprinderilor românești (prețul energiei electrice în România este în medie cu 50% mai mare decât în vestul Europei);

E. DIGITALIZARE –accelerarea și finalizarea procedurilor de digitalizare;

F. TURISM/HORECA – revenirea TVA pentru HoReCa la 9%, cu predictibilitate pentru minimum trei ani și susținerea turismului ca prioritate națională;

G. TRANSPORTURI –sprijinirea operatorilor de transport;

H. STOPAREA PRESTĂRII DE SERVICII DE CĂTRE ENTITĂȚI NEÎNREGISTRATE FISCAL –fiscalizarea prestatorilor neînregistrați șieliminarea concurenței neloiale.