Rolul circulației capitalurilor, băncilor și a Statului în dezvoltarea IMM. Experiențe trăite ca bancher la Paris în timpul crizei din 2008

Date:

Text intervenție la conferința online „România, încotro? IMM-urile în vremuri de criză”, organizată de Oxygen Events în data de 9 aprilie 2020.

Dincolo de viziunea de business, strategie, know-how, clienți, salariați, leadership, competențele tehnice și manageriale specifice fiecărui antreprenor, în aceste momente cel puțin trei actori joacă un rol determinant în evoluția IMM-urilor: circulația capitalurilor, băncile / lumea financiară și statul.

1. Circulația capitalurilor

Capitalurile circulă pe Terra precum circulă apa în natură. Așa cum apa urmează legile gravitației și străpunge sau ocolește orice obstacol, tot așa și capitalurile străpung sau ocolesc constrângerile regulatorilor, urmând o singură lege, legea „terenului profitabil”. Cu cât o țară sau zonă economică va pune mai multe opreliști profitabilității capitalului și liberei sale circulații, cu atât mai mult capitalul va „ocoli” acea zonă. În era digitală și a internetului aceste fenomene s-au accentuat și mai mult. Întrebarea ce se pune acum este: ce țări sau regiuni vor deveni noile „terenuri profitabile” pentru capital?

România trebuie să știe să răspundă la această întrebare. Un răspuns ar putea fi, de exemplu, să se creeze un tratament fiscal privilegiat pentru companiile ce-și domiciliază lichiditățile în regiuni defavorizate. Sau să oferim facilități fiscale deosebite oamenilor bogați români și străini care își domiciliază averea în România sau companiilor care investesc în proiecte de învățământ, sănătate sau infrastructură sau în IMM-uri în zone defavorizate.

Astfel de tratamente există și în alte țări membre ale Uniunii Europene, precum Belgia, Olanda, Luxemburg sau Irlanda. Rezultatele sunt extraordinare.

Aceste demersuri devin însă mult mai credibile atunci când legislația și sistemul fiscal sunt simplificate. Avem nevoie de predictibilitate și de un amplu program de simplificare legislativă și fiscală, inclusiv în ceea ce privește fondurile europene.

Dar capitalul nu este doar problema statului, economiștilor, antreprenorilor sau instituțiilor financiare. El este în primul rând responsabilitatea fiecărei persoane dornice să valorifice dimensiunea economică, socială și politică a vieții sale. Conștientizarea acestui lucru ne va permite să ne recuperăm cel mai de preț capital: demnitatea.

2. Băncile și lumea financiară

Aici trebuie să lăsăm emoțiile, să fim cât mai preciși posibil în evaluările noastre și să plecăm de la câteva realități.

În primul rând în mediul de afaceri din România nu există încredere și atunci se creează decalaje între oferta de finanțare a băncilor și cererile efective ale clienților…  Sunt multe situații în care investiții ce se amortizează în 10 ani sunt finanțate cu credite având o maturitate de 3-5 ani sau chiar cu linii de credite pe termen scurt (1 an)… Mulți antreprenori utilizează creditele companiei pentru alte nevoi patrimoniale personale…

Din cele 700.000 de societăți comerciale existente în România, numai 12.000 sunt cu adevărat bancabile, adică îndeplinesc condițiile pentru a fi creditate de către o bancă.

Pentru a construi încrederea în relațiile cu băncile în această perioadă, îmi permit să vă supun atenției câteva recomandări, plecând și de la experiențele pe care le-am trăit ca bancher la Paris în timpul crizei din 2008.

În primul rând, fiți obsedați de cash, de disponibilitățile de trezorerie, care contează cel mai mult în timp de criză. Urmăriți cu mare atenție nevoia de cash și încercați s-o optimizați luând în calcul cel puțin trei elemente:

gestiunea stocurilor – încercați să aveți cât mai puțină marfă pe stoc, în funcție de specificul activității dumneavoastră și viteza de rotație a stocurilor;

încasările de la clienți – încercați să vă negociați termene de încasare cât mai scurte;

furnizori – plătiți-vă furnizorii la timp, pentru că amânările la plăți vă pot crea probleme de imagine, inclusiv în relația cu băncile.

Apoi, luați în calcul rentabilitatea economică a afacerii. Aici avem o întrebare cheie la care trebuie să răspundă orice IMM… Rentabilitatea economică a activelor (imobilizări și cash) este mai mare decât costul finanțărilor (capital + credite de la bănci)? Dacă nu este cazul, avem o problemă majoră.

Orice bancă urmărește o relație trilaterală, care este un adevărat „triunghi al vieții sau al morții companiei”: clienții – acționarii – creditorii. IMM-ul trebuie să știe să arate băncii cum afacerea poate să aducă valoare / rentabilitate pentru fiecare dintre acești trei actori.

În perioada de criză, pentru bancheri contează foarte mult evoluția pieței, profilul conducătorilor / acționarilor companiei, respectarea indicatorilor și a notelor pe linie de risc. Bancherii au un vocabular și definiții foarte precise pentru acești indicatori.  Dialogul bănci – antreprenori este deci foarte mult facilitat dacă există aici o înțelegere comună a acestor noțiuni.

Menținerea unui dialog transparent, de încredere între antreprenori și bănci este vitală. Antreprenorii trebuie să meargă deci la bancheri cu aceeași deschidere pe care o au atunci când merg la un medic.

3. Statul trebuie să separe măsurile pe termen scurt de măsurile cu impact strategic, pe termen lung și să facă totul pentru IMM-uri, dar nimic în locul lor.

Cash-ul este principala „muniție” pe termen scurt în timp de criză. Măsurile recente luate de autorități alimentează această nevoie, urmează trendul european și ele vizează o schemă de ajutoare aproape pentru toate sectoarele, sub formă de garanții pentru credite, granturi, subvenții dobânzi, amânări sau anulări de impozite și taxe, reglementări privind utilitățile… Aceste măsuri au fost luate într-un context dificil, în parte sub impact emoțional,și deocamdată nu sunt cuantificate în totalitate. Vom vedea cine va plăti până la urmă această factură și sub ce formă.

Dar pe termen scurt este foarte importantă disciplina plăților, pentru evitarea blocajului financiar. România se află de multă vreme, am mai spus-o și cu alte ocazii, în fața unui mare pericol de blocaj financiar. Studii arată că lipsa unei discipline financiare solide a făcut ca volumul creditelor comerciale de tip „furnizor” să se dubleze în ultimii ani la peste 700  miliarde de lei, în timp ce creditele bancare au căpătat o dinamică pozitivă doar în ultimii doi ani. Acum cei mai mari creditori din economie nu sunt băncile, ci companiile, marii furnizori de produse și servicii. Instituțiile statului trebuie să dea dovadă de intransigență aici, impunând printr-o lege foarte dură respectarea termenelor de plată, așa cum se face în țările vestice ale Uniunii Europene de multă vreme. IMM-urile competitive ar avea de câștigat.

Sprijinirea investițiilor are însă nevoie de o abordare total diferită, strategică. Cred că această criză este o oportunitate pentru a „reseta”, a reașeza economia pe noi baze pe termen lung. Statul român trebuie să-și facă simțită prezența dincolo de alimentarea creșterii consumului și politicile monetare. Am spus de multă vreme că trebuie să ne întoarcem la Keynes. Acum nu avem de ales. Economia românească va putea fi relansată într-un timp rezonabil doar prin proiecte / investiții naționale de anvergură în învățământ, infrastructură și sănătate. Iar IMM-urile trebuie integrate în lanțul valoric al acestor proiecte, formând țesutul lor de bază.

Este momentul să identificăm prioritățile strategice la nivel de industrii, plecând de la o analiză realistă a sectoarelor în care putem fi competitivi. În IT, România poate avea o magnitudine internațională mai importantă decât și le pot permite economia, diplomația sau armata sa. Terenurile agricole din țara noastră pot hrăni o populație de 4 ori mai mare decât cea pe care o avem. Accelerarea creării de cooperative agricole care să integreze întreg lanțul valoric al acestui sector ar fi o soluție. Sectorul energetic, industria auto… Renault și Ford sunt foarte interesați să vadă majoritatea furnizorilor prezenți în România. Aici trebuie să intervină statul în calitate de intermediar, regulator al pieței și, uneori, chiar acționar.

Mă opresc cu exemplele pentru că o astfel de orientare strategică are nevoie de o dezbatere națională, de un cadru instituțional orientat către dialog și decizii, ce încurajează antreprenoriatul până la cel mai de jos nivel. Un dialog peren cu reprezentanții comunității de afaceri, la nivelul Consiliului IMM, Camerelor de Comerț, Coaliției pentru Dezvoltarea României, Consiliului Investitorilor Străini.  Așa se pot găsi soluții. Pentru că o economie nu se face doar din pix, prin decret, la un partid, la Guvern, Ministerul Finanțelor sau la BNR, ea este înainte de toate un fenomen social ce se transformă organic.

În legătură cu exporturile… Reprezentanții autorităților trebuie să „vândă” produsele românești și să susțină în mod profesionist antreprenorii români în străinătate. Sugerez să ne inspirăm din ce fac Banca Publică de Investiții / Business France în Franța sau Ministerul Comerțului în Statele Unite. Am văzut acolo mult profesionalism în sprijinirea IMM-urilor și a intereselor naționale.

Dar pentru aceasta avem nevoie mai mult ca oricând de oameni de stat. Oamenii de stat au o viziune clară, capacitatea de a se ridica deasupra clivajelor partizane, de a identifica și apăra interesele statului pe care îl servesc și conștiința propriilor responsabilități. Oamenii de stat iau decizii cu mult discernământ și responsabilitate, oricare ar fi riscurile, pentru că le este imposibil să facă altceva decât ceea ce trebuie să facă. Așa cum spunea De Gaulle, „nu se poate face nimic fără oameni mari, dar aceștia sunt mari pentru că și-au dorit-o”.

Florin Luca
Florin Luca
Florin Luca este strategist şi analist economic, membru al ASPES.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...

EY România a asistat Hidroelectrica în achiziția unor linii de business ale UCM Reșita

EY România a asistat Hidroelectrica, cel mai mare producător...