Lucrarea „România – membră a Uniunii Europene. Zece ani de la aderare” este concepută de autori ca o analiză a deceniului care s-a scurs din ianuarie 2007 până în prezent, cu o încheiere care arată ce trebuie făcut în continuare pentru deplina integrare a țării noastre în comunitatea europeană. Această carte este un cumul al rezultatelor pe care România le-a dobândit ca membră a Uniunii Europene, comparând cu ceea ce au realizat celelalte state membre, fie că sunt din același grup cu țara noastră sau acceptate mai târziu în Comunitatea Europeană. S-a evidențiat ceea ce s-a întâmplat în cei zece ani parcurși de România ca membră a Comunității Europene. Lipsește o posibilă comparație cu ceea ce s-ar fi putut întâmpla dacă România nu devenea membră a Uniunii Europene. Probabil că multe aspecte, chiar mai importante decât cele cuprinse în lucrare, vor rămâne insuficient analizate. Lucrarea se referă la aspectele importante pe care le parcurge orice țară, membră a Uniunii Europene. Este esențial faptul că, pentru început, am grupat elementele semnificative înregistrate de România în evoluția ei, pe drumul Uniunii Europene, alături de alte state, mai mult sau mai puțin asemănătoare ca evoluție cu țara noastră, dar tocmai acesta constituie elementul esențial, acela că se pot desprinde concluzii precise în legătură cu ceea ce am realizat.
Lucrarea relevă aspecte importante privind evoluția generală, finanțarea guvernamentală, efectul inflației și al șomajului, comerțul internațional ca factor de creștere economică, dar și ca rezultat al directivelor Uniunii Europene privind libera circulație a bunurilor și serviciilor. Un element important în studiul întreprins l-a reprezentat evoluția populației în Uniunea Europeană și în țările membre, analiza reliefând o tendință de scădere a natalității aproape în toate țările membre ale Uniunii Europene, element care va avea efecte, în perspectivă, în ceea ce privește rezerva pentru populația ocupată și forța de muncă. O serie de aspecte, cum sunt natalitatea, mortalitatea, mortalitatea infantilă, rata divorțurilor, căsătoriile și multe alte aspecte care dau esență și explică evoluția pe care o au în creșterea populației. În alte capitole se prezintă dezvoltarea științei și tehnologiei în context european, pornind de la faptul că libera circulație se referă nu numai la bunuri și servicii sau persoane, ci și la accesul la îmbunătățirea și uniformizarea educației tinerei generații, la sporirea calității producției, activitatea de inovare, analiza patentelor de fabricație și alte aspecte care dau sens evoluției viitoare a oricărei țări membre a Uniunii Europene.
În prezent, societatea poate fi definită ca o societate informațională în toate statele membre și, din acest punct de vedere, se exprimă aspecte individuale și comparative, în legătură cu poziția fiecărei țări în Uniunea Europeană. Activitatea agricolă, forestieră și de pescuit, este prezentată în contextul în care România este și în prezent exportatoare de produse agricole. Activitatea forestieră reprezintă un element important al economiei românești, dar din cauza modului necoordonat și al lipsei de protecție pentru masa forestieră din țară exploatarea a fost nu tocmai rezonabilă, existând un declin serios, analizat în strânsă legătură cu protecția mediului. Sunt prezentate directivele Uniunii Europene, strategia în legătură cu aspectele esențiale ale protecției mediului, cum sunt utilizarea solului și subsolului, emisia de gaze, utilizarea materialelor și resurselor recuperabile, conservarea calității apei, calitatea mediului corelată cu munca și creșterea economică.
Problema deșeurilor este analizată în strânsă corelație cu preocupările pe care le are țara noastră în această direcție. Sunt studiate elementele privind ce se întâmplă în alte state europene, mai dezvoltate decât România. De exemplu, Suedia și altele care erau producătoare de îngrășăminte chimice și unele produse poluante au renunțat la aceste industrii și le-au plasat în alte țări, România rămânând una dintre principalele producătoare și exportatoare de îngrășăminte chimice. Schimburile intercomunitare reprezintă o formă a comerțului interior, în sensul că libera circulație a bunurilor în interiorul celor 28 de state asigură pătrunderea pe orice piață, dar în același timp și accesul neîngrădit al bunurilor și serviciilor din alte țări. Se prezintă ierarhizarea statelor membre după evoluția schimburilor intracomunitare în total, dar și a schimburilor intracomunitare, import și export, constatând că din acest punct de vedere România se menține pe o poziție care asigură perspectiva unei evoluții viitoare mai bune. Rând pe rând, sunt analizate pe bază de comparații intracomunitare dezvoltarea industriei, a comerțului și serviciilor, a energiei în statele membre, precum și evoluția transporturilor în aceste țări. Ajungând la evoluția transporturilor în țările membre ale Uniunii Europene, s-a avut în vedere și faptul că transportul terestru este important în relațiile între statele membre, context în care infrastructura deficitară a țării noastre nu îi conferă o poziție favorabilă în ceea ce privește asigurarea traficului comunitar prin România spre estul și sud-estul Europei sau spre continentul asiatic.
Sunt atent analizate aspecte privind forța de muncă, piața forței de muncă și sănătatea populației, precum și educația. Forța de muncă din România a emigrat în Uniunea Europeană, și acesta este un fapt pozitiv pentru că a degrevat piața românească de ocuparea celor aproape trei milioane, care și-au găsit loc de muncă în Uniunea Europeană. La acest capitol este analizat și faptul că la creșterea Produsului Intern Brut o pondere o aduc remitențele celor care lucrează în străinătate și pe care le aduc pentru ajutorarea familiilor sau plasarea în investiții. Forța de muncă depinde de salariile și costul muncii, ocuparea locurilor de muncă vacante, dar mai ales de investiții.
Un spațiu important este alocat educației și pregătirii vocaționale în statele membre ale Uniunii Europene, accentul fiind pus pe situația din România. Sunt prezentate pe larg aspecte privind incluziunea socială, distribuția veniturilor, asigurarea locuințelor pentru întreaga populație, protecția socială, alte elemente care dau sens calității vieții într-o țară. În fiecare dintre capitolele menționate sunt prezentate cifre, grafice și tabele sintetice în baza cărora am efectuat analiza. Directivele Uniunii Europene prevăd posibilitatea și necesitatea ca întreaga Uniune Europeană să fie una de elită, în care cooperarea și utilizarea resurselor proprii sau ale Uniunii Europene repartizate să contribuie la creșterea economică a fiecăruia dintre statele membre și, pe această cale, să asigure și posibilitatea creșterii calității vieții în fiecare dintre aceste state.
Nu se putea încheia acest studiu în legătură cu evoluția social-economică a României în contextul european după zece ani de la aderare fără a privi cu atenție și ceea ce trebuie să întreprindă țara noastră pentru a se integra pe deplin și eficient în rândul statelor membre ale Uniunii Europene. În acest context, am menționat unele dificultăți ale României în absorbția fondurilor structurale și de coeziune, care trebuie să fie îmbunătățită prin proiecte active care să ducă la dezvoltarea economiei românești, la crearea de locuri de muncă, la atragerea de investiții străine directe și la absorbția eficientă a fondurilor europene. Am inventariat domeniile care rezultă din documentele de aderare ale României la Uniunea Europeană, la unele concesii pe care le prevăd aceste documente, dar și la faptul că România trebuie să întreprindă pași siguri și rapizi în sensul de a îndeplini cerințele în toate domeniile de activitate pentru a se alinia standardelor care se impun la nivelul Comunității Europene. Sunt prezentate aspecte în legătură cu comunitatea euro față de care România are deja o întârziere, dar este de dorit să își intensifice eforturile pentru a putea accesa și a deveni membră a uniunii euro. Cursul de schimb creează mari dificultăți pe piața internă întrucât populația României este plătită în moneda națională, în lei, iar multe calcule și multe prețuri se stabilesc în funcție de produsele de import. Cunoaștem, din filozofia monetară, că întotdeauna un euro va fi egal cu un euro, dar în antiteză și un leu va fi egal cu un leu, numai că la cursul de schimb euro are o evoluție oscilantă sau leul are o poziție diferită, uneori de la o zi la alta, ceea ce determină multe ajustări sau neîmpliniri în mediul de afaceri, dar și în calitatea de membru al societății românești.
Lucrarea se bazează pe un studiu amănunțit al perioadei de zece ani, aspecte din această lucrare fiind prezentate și în ultimele zece volume referitoare la starea economică a României, în care de la aderarea la Uniunea Europeană am făcut trimiteri cu privire la evoluția țării noastre, dar și comparativ cu ce se întâmplă în celelalte țări. Lucrarea se adresează tuturor acelora care doresc să cunoască sau care au nevoie de o bază de date eficientă pentru a înțelege modul în care a evoluat România ca stat membru al Uniunii Europene. Venind și în sprijinul străinilor, pentru a înțelege gândirea autorilor români despre evoluția propriei lor țări în Uniunea Europeană, lucrarea este publicată bilingv, în română și engleză. Am utilizat o largă bibliografie, în special, cea a Uniunii Europene, Eurostat, dar și a Institutului Național de Statistică din țara noastră, cărora le aducem mulțumiri pentru modul în care ne-au permis accesul la datele necesare. Lăsăm cititorilor posibilitatea de a analiza și interpreta datele din lucrare, dar și eventuala calitate și conciziune pe care autorii au manifestat-o în această analiză, gândind că sugestiile erau mult mai veridice și ușor de aplicat în perioada anterioară, dar aduc mulțumire și celor care, referindu-se la materialele publicate anterior în capitole din ciclul „România. Starea economică”, apărut în 20 de volume, ne-au sugerat direcții în care să ne îndreptăm atenția pentru a da mai multă claritate și complexitate acestei lucrări.
