România și obiectivele Europa2020: Obiective de coeziune care cresc inegalitatea. Numărul românilor scade mai rapid decât numărul slujbelor

Date:

În contextul negocierii obiectivelor pentru următoarea strategie de dezvoltare a Uniunii Europene, Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung România, lansează o serie de infografice pentru a analiza parcursul României spre îndeplinirea obiectivelor sociale din Strategia Europa2020.
Unul dintre cele mai importante obiective ale strategiei Europa2020 a fost creșterea ratei ocupării în rândul statelor membre. Rata de ocupare obiectivă este definită ca procentul din populația între 20 și 64 de ani care este ocupată – prin contract de muncă, ocupare domestică, de subzistență, de liber-profesionist sau patronat. În anul 2008, Eurostat consemna 8,7 milioane de români ocupați, în timp ce numărul românilor ocupați în 2017 era de 8,2 milioane. Scăderea numărului de români ocupați se traduce într-o creștere ușoară a ratei de ocupare, însă, în special ca urmare a migrației și a scăderii populației din România. Astfel, rata de ocupare în România a fost de 64% în 2008 și a urcat la 68% în 2017, chiar dacă numărul de oameni ocupați a scăzut semnificativ. Obiectivul României în cadrul strategiei Europa2020 este de a atinge rata de 70% ocupare.
Această scădere a numărului de oameni ocupați în România este foarte eterogenă regional și crește inegalitatea economică îndelungată din societatea noastră. Astfel, în șase dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale României numărul angajaților a scăzut între 2008 și 2017. Cele mai accentuate scăderi au fost înregistrate în regiunile Sud-Vest Oltenia, de la
928 mii de ocupați în 2008 până la 788 mii de ocupați în 2017, și regiunea Sud-Est, de la 1,084 mii de ocupați în 2008 până la 916 mii de ocupați în 2017. Singurele regiuni unde rata de ocupare a crescut sunt și regiunile unde populația și PIB-ul au crescut, anume regiunile București-Ilfov și, în mai mică măsură, regiunea Nord-Vest.
Categoriile sociale cel mai expuse la scăderea cifrelor de ocupare au fost cele ale românilor cu educație primară și educație secundară. Numărul acestora a scăzut cu 800.000 între 2008 și 2017, iar numărul românilor cu educație superioară ocupați a crescut cu 400.000. Aceste modificări sunt influențate masiv de schimbarea structurii educaționale a populației active, cât și ca urmare a migrației.
În concluzie, datele arată că România este în curs de a-și îndeplini obiectivul de ocupare din cadrul strategiei Europa 2020 în special ca urmare a scăderii populației mai degrabă decât ca urmare a unor politici publice de creștere a numărului de slujbe. Progresele minore în creșterea numărului de slujbe ale românilor cu educație terțiară se datorează mai degrabă specializării în creștere a economiei din România, în special în orașele mari.

oe2020-3-860x2540

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...