Un studiu al companiei de consultanță și
strategie în resurse umane Human Performance Development International (HPDI)
arată că aproximativ 40% din timpul de lucru în marile companii se va derula de
acasă, cel puțin până la sfârșitul lui 2020.Studiul a cuprins peste 3.000 de participanți la webinariile
organizate din a doua jumătate a lunii martie, din domenii precum IT, bănci,
industria de componente auto, industria farmaceutică etc. Ca principale
inconveniente ale lucrului la distanță au fost invocate lipsa înțelegerii emoțiilor
și a trăirilor personale – 36% dintre respondenți, transmiterea defectuoasă a
informației – 28%, creșterea timpilor de răspuns – 23%, probleme legate de
canalele de comunicare, (diversele platforme video folosite) – 13%.
Petru Păcuraru
(foto), fondator al HPDI, subliniază: „Companiile
vor funcționa într-un melanj între munca de la birou și munca de acasă în
următoarea perioadă, iar unul dintre puținele segmente unde vor investi va fi
cel al digitalizării. Cei mai mulți angajatori au observat că oamenii își pot
desfășura majoritatea activităților și de la domiciliu, dar în același timp
încep să înțeleagă că aceștia trebuie sprijiniți pentru a funcționa la
capacitate optimă în acest sistem, nou pentru mulți. Cercetarea noastră și-a
propus să îi ajute atât pe angajați, cât și pe angajatori să stabilească
principalele inconveniente și să le depășească. Mă bucură să văd un reviriment
al interesului pentru programele de învățare, de la traininguri, sesiuni de
coaching și chiar și teambuildinguri. Desigur, reintrarea într-un ritm normal
pentru piața acestui tip de servicii se va produce gradual”.
Ca perspectivă, interlocutorul
estimează: „În scenariul cel mai optimist, doar 2020 va fi un an de sacrificiu
în industria noastră, urmând ca în 2021 să ne concentrăm pe construcție, în
noul context. În scenariul pesimist, și anul viitor va sta sub semnul
reconstrucției, mai ales dacă va mai exista un val pandemic, în această toamnă.
Oricum, migrarea în digital continuă să fie principala tendință pe piața de
traininguri și teambuildinguri. Dacă, în prima parte a perioadei de izolare,
majoritatea clienților erau în expectativă, acum cele mai multe bugete au
început să se îndrepte exclusiv către webinarii și evenimente online, în ciuda
începerii relaxării”. Un orizont de revenire pentru teambuildinguri, în grupuri
mai mici și respectând normele de distanțare socială, se conturează în iulie-august.
De Jens Spahn. Traducere, Editare și Adaptare: Daniel Apostol
BERLIN – Germania este adesea menționată ca un exemplu pozitiv al modului de gestionare a pandemiei
COVID-19. Am avut succes în prevenirea supraîncărcării sistemului nostru de
sănătate. Curba infecțiilor este clar aplatizantă. Iar proporția cazurilor
grave și a cazurilor de deces este mai mică în Germania decât în multe alte țări. Dar acest lucru ne face să fim smeriți, mai
degrabă decât a ne arăta prea siguri de noi înșine.
Eu văd trei motive pentru care, deocamdată, Germania trece
relativ bine prin această criză.
În primul rând, la momentul intrării
în criză, sistemul german de asistență medicală era într-o formă bună; toată
lumea a avut acces complet la îngrijiri medicale. Acesta este un merit nu doar
al guvernului actual, ci al unui sistem care a fost construit de-a lungul
multor guvernări. Cu o rețea excelentă de medici generaliști disponibili pentru a face față cazurilor mai
ușoare de COVID-19, spitalele s-au putut concentra pe cei grav bolnavi.
În al doilea rând, nu
Germania a fost prima țară lovită de
virus, având astfel timp să se pregătească. Deși am păstrat întotdeauna
un număr relativ mare de paturi de spital disponibile, în special în unitățile de terapie intensivă,
am luat, de asemenea, în
serios amenințarea COVID-19. În consecință, capacitatea de intervenție a
țării a crescut foarte rapid cu 12.000 de paturi, până la 40.000.
În al treilea rând,
Germania găzduiește multe laboratoare care pot cerceta virusul și mulți
cercetători remarcabili în
domeniu, ceea ce explică
de ce a fost dezvoltat aici primul test rapid COVID-19. Cu o populație de
aproximativ 83 de milioane de oameni, suntem capabili să efectuăm până la un
milion de teste de diagnostic pe zi și în curând vom avea capacitatea de a
efectua aproximativ cinci milioane de teste de anticorpi pe lună. Testarea
extinsă este ca și cum ai aprinde o lanternă în întuneric:
fără ea, nu poți vedea decât nuanțe de gri; dar cu ea, puteți vedea detaliile
în mod clar și imediat. Iar atunci când vine vorba de un focar de boală, nu poți ține sub control
ceea ce nu poți vedea.
Cu siguranță, în calitate de ministru federal al sănătății din
Germania, recunosc că vedem acum doar instantanee. Nimeni nu poate prezice cu
deplină certitudine cum se va dezvolta pandemia în câteva săptămâni sau luni. Nu am impus “stare
de asediu” la nivel național, dar am solicitat cetățenilor să rămână acasă în mod voluntar. Ca
în multe alte țări, de două
luni încoace trăim și noi sub restricții severe impuse vieții publice și
private. Din ceea ce știm, a fost necesar și eficient acest răspuns la pandemie.
Cu toate acestea, consecințele blocării nu pot fi ignorate, motiv
pentru care încercăm treptat să revenim la normal. Provocarea este că reducerea
măsurilor de protecție este la fel de problematică precum impunerea lor. Deși
funcționăm în condiții de
profundă incertitudine, putem fi siguri cu privire la pericolul pe care îl
prezintă un al doilea val epidemic. Astfel, rămânem vigilenți.
Numai timpul ne va spune dacă am luat deciziile corecte, așa că în acest moment sunt precaut
în privința lecțiilor învățate din criză. Dar câteva lucruri mi se par clare
deja.
În primul rând,
este esențial ca guvernele să informeze publicul nu doar despre ceea ce
știu, ci și despre ceea ce nu știu. Acesta este singurul mod de a construi
încrederea necesară pentru a lupta împotriva unui virus letal într-o societate
democratică. Nicio democrație nu își poate obliga cetățenii să își schimbe
comportamentul – cel puțin nu fără
a suporta costuri mari. În urmarea de către toți a unui răspuns coordonat,
colectiv la pandemie, transparența și informațiile exacte sunt mult mai eficiente decât constrângerea.
În Germania, am reușit să încetinim răspândirea virusului,
deoarece marea majoritate a cetățenilor dorește să coopereze, dintr-un
sentiment de responsabilitate față de ei și de ceilalți. Dar pentru a menține
acest succes, guvernul trebuie să aducă la zi și în timp util informațiile
despre virus, cu dezbatere publică deschisă și cu o foaie de parcurs clară
pentru recuperare.
În al doilea rând, pe lângă informarea publicului, guvernele ar
trebui să arate că se bazează pe cetățeni pentru a înțelege situația și ceea ce
li se cere. Deoarece sunt informați,
cetățenii germani știu că revenirea la normalitate nu este posibilă fără
un vaccin. Când ne gândim la
noile noastre rutine zilnice, formula noastră este să furnizăm cât mai multă
normalitate cu cât mai multă protecție necesară.
Atâta timp cât deciziile noastre despre locul și modul în care
slăbim restricțiile se iau conform unor criterii clare și sensibile, avem încredere că cetățenii germani le vor susține. Deciziile
noastre ar trebui să fie determinate de dovezi și să sublinieze reducerea
riscului de infecție. Știm că distanțarea socială este cea mai eficientă protecție.
Atunci când oamenii păstrează între ei o distanță de cel puțin 1,5 metri, riscul de infecție este redus
substanțial. Și dacă putem
asigura respectarea regulilor de bază de igienă, riscul scade și mai mult. Riscurile reziduale rămase
pot fi gestionate în diferite moduri, în funcție de situație.
În al treilea rând,
pandemia a arătat de ce o lume interconectată global are nevoie de
gestionarea globală a crizelor. Din păcate, cooperarea multilaterală a devenit
mai dificilă în ultimii ani, chiar și în rândul aliaților apropiați. Acum, când
vedem cât de mult avem nevoie
unul de celălalt, criza actuală ar trebui să fie un apel de trezire. Nici o
țară nu poate gestiona de una singură o pandemie. Avem nevoie de coordonare
internațională și dacă instituțiile
care există în acest scop nu funcționează suficient de bine, trebuie să lucrăm împreună
pentru a le îmbunătăți.
În al patrulea rând, noi europenii trebuie să ne reconsiderăm modul în care abordăm
globalizarea, recunoscând că este
esențial să producem în cadrul
Uniunii Europene bunuri esențiale necesare, cum ar fi echipamente medicale. Va
trebui să ne diversificăm
lanțurile de aprovizionare pentru a evita dependența totală de oricare dintre țări sau
regiuni. Dar regândirea globalizării nu înseamnă reducerea cooperării
internaționale. Dimpotrivă, eforturile comune dintre statele membre ale UE aduc deja progrese către obținerea un vaccin. Odată
descoperit, va fi indicat să ne asigurăm că vaccinul este produs în Europa,
chiar dacă va fi făcut disponibil la nivel mondial.
Ca majoritatea crizelor, și aceasta oferă oportunități. În multe domenii, a scos la iveală cel mai bun din noi: un nou
simț al comunității, o mai
mare dorință de a-i ajuta pe ceilalți și o flexibilitate și o creativitate
reînnoite. Fără nicio îndoială, consecințele pe termen
mediu ale pandemiei vor fi dure. Dar, în ciuda tuturor dificultăților și
incertitudinilor care există, rămân optimist. În Germania și în alte părți, asistăm la ce sunt capabile democrațiile noastre liberale și cetățenii deopotrivă.
Jens Spahn este ministrul federal al sănătății din Germania.
Traducere, adaptare și editare: Daniel Apostol, ClubEconomic.ro
Executivul a
aprobat la inițiativa Autorității Naționale pentru
Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA) actualizarea valorii standardelor de cost pentru
serviciile sociale adresate categoriilor vulnerabile de beneficiari:
copii, adulți cu dizabilități, persoane vârstnice îngrijite în instituții sau
la domiciliu și victime ale violenței domestice:
– copiii cu dizabilități din casele de tip familial – de la 33.955 de lei pe an
la 65.119 lei pe an
– copiii fără dizabilități din casele de
tip familial – de la 25.955 lei pe an la 42.410 lei pe an
– adulții cu dizabilități găzduiți în
centrele de îngrijire și asistență (CIA) – de la 33.828 lei pe an la 66.852 lei
pe an
– persoanele vârstnice dependente,
îngrijite în servicii rezidențiale – de la 23.784 lei pe an, la 50.554 lei pe
an.
Elemente de noutate care contribuie la
creșterea calității serviciilor sociale furnizate:
– stabilirea valorii cheltuielilor
aferente echipelor mobile care oferă servicii de abilitare și reabilitare la
domiciliu copiilor cu dizabilități
– diferențierea valorii
cheltuielilor efectuate pentru adulții cu dizabilități pe tipuri de locuințe
protejate, în funcție de gradul de autonomie al acestora
– diferențierea valorii
cheltuielilor efectuate în serviciile rezidențiale pentru vârstnici, în funcție
de gradul de dependență al acestora
– crearea cadrului legal necesar
pentru stimularea externalizării serviciilor sociale către furnizorii privați
de servicii sociale acreditați.
Impactul financiar al măsurilor este de 607.172.000
lei.
Ultima modificare a standardelor minime
de cost data din 2015.
Implicațiile și soluțiile de ordin economic, social și artistic ale relansării activităților culturale constituie subiectul ediției speciale a conferințelor Round Table România de joi, 28 mai, de la ora 17.00, în direct pe platforma EnjoyTV.ro. Este deschisă astfel seria „Quo Vadis, Cultura?” Moderator, Valentina Sandu-Dediu – muzicolog, invitați, Ștefan Gheorghiu – director executiv al Centrului Român pentru Administrarea Drepturilor Artiștilor Interpreți (CREDIDAM), Dumitru Costin – președintele Blocului Național Sindical (BNS), Lucian Pavel – actor și regizor.
Evenimentul
este transmis gratuit pe platforma EnjoyTV.ro, pe canalul de YouTube al EnjoyTV Romania și pe pagina de Facebook Round
Table România.
Criza Covid-19 prin care trecem cu toții acum impune să regândim modul în care ne protejăm sănătatea la locul de muncă, felul în care putem împiedica transmiterea agenților patogeni prin instalațiile de ventilare și climatizare, dar și importanța dimensionării corecte a debitelor de aer proaspăt din încăperi. Astfel, România Eficientă vă prezintă o serie de sfaturi practice pentru a preveni răspândirea la locul de muncă a bolii cauzate de virusul SARS-CoV-2, pe baza recomandărilor Federației Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilare și Aer condiționat (REHVA).
Ținând cont de modul foarte probabil de transmitere pe cale aeriană a
virusului SARS-CoV-2, sistemele HVAC (încălzire, ventilare și aer condiționat)
pot contribui atât la răspândirea virusului, cât și la reducerea ratei de
transmitere. Particulele de mici dimensiuni pot fi transmise prin sistemele de
ventilare, așa cum s-a dovedit în cazul tuberculozei, pojarului, gripei și
febrei tifoide. Așadar, o cerință preliminară pentru orice strategie de protecție
în clădiri este ca sistemul HVAC să fie bine proiectat, executat, pus în
funcțiune și întreținut.
„Unele soluții nu sunt legate direct de instalații, ci de acțiune
preventivă rezonabilă. De exemplu, locurile de muncă să fie mai puțin
aglomerate, cu respectarea regulilor specifice de distanțare socială a
oamenilor în încăpere. Ceea ce învățăm azi poate fi utilizat și în viitor, mai
ales în clădirile cu risc mare de îmbolnăviri, cum sunt școlile, spitalele,
hotelurile, magazinele, restaurantele, închisorile etc.”, declară conf. univ.
dr. ing. Cătălin Lungu, vicepreședinte al REHVA și membru în Consiliul
Consultativ al proiectului România Eficientă.
Iată, în continuare, o serie de recomandări privind operarea și
exploatarea instalațiilor din clădiri:
1. Creșteți debitele de aer de introducere/evacuare în
sistemele de ventilare.
Intensificarea ratei de ventilare cu aer proaspăt din exterior este utilă,
întrucât ajută la diluarea concentrației de particule de virus din clădire și
chiar și de pe suprafețe. În clădirile cu sisteme de ventilare mecanică, se
recomandă un timp de funcționare prelungit al acestor sisteme. O soluție
preferabilă este menținerea în funcțiune a instalației de ventilare 24/7, cu
debite de ventilare reduse atunci când oamenii nu sunt în încăperi. Sfatul
general este de a introduce cât mai mult posibil aer proaspăt din exterior.
Totodată, sistemele de ventilare de evacuare a aerului viciat din toalete
trebuie să funcționeze în permanență.
Dacă facem ventilare din anumite zone ale clădirii în alta, de exemplu,
transmițând aerul din birou spre zona de holuri, acest lucru trebuie stopat în
perioada pandemiei.
2. Utilizați cu precauție
sistemele de recuperare a căldurii. În anumite condiții, particulele de virus din aerul extras pot reintra
în clădire. Sistemele de recuperare a căldurii pot transporta virusul atașat
particulelor din partea de evacuare a aerului în partea de introducere, prin
scurgeri/infiltrații. Totodată, se recomandă oprirea (temporară) a
schimbătoarelor de căldură rotative în timpul pandemiei Covid-19.
3. Nu utilizați recircularea. Se recomandă evitarea recirculării centralizate în
timpul pandemiei Covid-19; se recomandă închiderea clapetelor de recirculare
prin sistemul automat de management al clădirii sau manual. Atunci când este
posibil, sistemele de climatizare care utilizează componente pentru recirculare
locală a aerului interior, cum ar fi ventilo-convectoarele, trebuie oprite, de
asemenea, pentru a se evita răspândirea particulelor de virus la nivelul
întregii încăperi. Ventilatoarele acestor unități au filtre grosiere, care
practic nu filtrează particule cu virusuri. Dacă nu este posibil să fie oprite,
aceste unități trebuie incluse în programe de curățare, deoarece pot colecta
particule ca orice altă suprafață din cameră.
4. Cum să utilizați aparatele de purificare a aerului. Pentru a fi eficiente, purificatoarele de aer
trebuie să aibă cel puțin eficiența filtrului HEPA. Dacă se decide utilizarea
unui purificator de aer – deși creșterea aportului de aer proaspăt prin
ventilare regulată este adesea mult mai eficientă – se recomandă amplasarea
aparatului în apropierea zonei de respirație.
5. Purtați mască de protecție chiar și la birou. Un strănut poate face ca particulele să fie
propagate până la o distanță de 8 metri, generând particule fine care nu mai
sunt picături, ci se pot transmite aerian. La fel, prin tuse, distanța de
propagare poate ajunge la 5 metri. Reiese de aici importanța portului de mască
de către utilizatorii unei clădiri, pentru că reprezintă o barieră pentru
propagarea particulelor și picăturilor eliminate prin strănut și tuse.
România Eficientăeste un proiect privat, de interes public național,
derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se
desfășoară până în 2022.
Proiectul a demarat în vara anului 2019 și
constă în derularea unui program național multianual de promovare a eficienței
energetice. România Eficientă își propune să sprijine atingerea țintelor
României pentru anul 2030 în privința reducerii emisiilor de carbon și a
creșterii eficienței energetice, atât prin campanii de informare și educare,
cât și prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în școli
publice din diferite regiuni ale țării. Mai multe detalii găsiți pe site-ul romania-eficienta.ro.
Pandemia COVID-19 a perturbat multe planuri de afaceri, având drept efect amânarea sau anularea a 35% dintre proiectele de investiții străine directe (ISD) din Europa în 2019, potrivit celei de a 20-a ediții a studiului EY Europe Attractiveness Survey. Totodată, analiza proiectelor de investiții din 2019 evidențiază performanțe anuale mai bune comparativ cu cele din 2018 (0,9%, în creștere de la -4%).
Conform studiului derulat în aprilie 2020, 49% dintre respondenți consideră că Europa riscă să devină o destinație mai puțin atractivă pentru investiții, pe fondul îngrijorărilor legate de o viitoare instabilitate economică provocată de pandemie. Cu toate acestea, pe termen scurt, investitorii își păstrează optimismul, 51% dintre liderii mediului de afaceri anticipează o ușoară scădere a numărului de proiecte inițiate, în timp ce 11% dintre respondenți nu se așteaptă la abateri de la planurile lor de investiții în 2020.
În același timp, 80% dintre liderii chestionați au declarat că pachetele de stimulente guvernamentale le influențează deciziile de investiții și că vor acorda prioritate țărilor care au implementat măsuri de sprijin mai solide în ceea ce privește combaterea efectelor provocate de pandemie.
„Europa se poate menține atractivă pentru investiții cu condiția să acționeze și să reacționeze hotărât în trei direcții majore: adoptarea tehnologiei, sustenabilitate și rezistența la șocuri a lanțului de aprovizionare, deoarece acestea vor influența viitoarele decizii de investiții.E important ca Europa să rămână o destinație favorită pentru proiectele de investiții, iar, în acest sens, este vital ca guvernele să adopte mentalitatea specifică mediului de afaceri, să facă eforturi în direcția inovării și creării de noi strategii de atragere a investițiilor străine directe, nu numai pentru a reduce șomajul, ci și pentru a sprijini o creștere economică echilibrată”, consideră Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România și Moldova și Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală și de Sud-Est și Regiunea Asiei Centrale.
Harta investițiilor străine directe
Datele relevă că 52% dintre proiectele ISD la nivel global din perioada 2015-2019 au provenit din țări europene, ceea ce arată că investițiile străine directe dinEuropa pot reprezenta o forță economică și transformațională incredibilă pentruEuropa. În 2019, șapte dintre principalele zece țări investitoare la nivel global au provenit din Europa. Aproape un sfert dintre proiecte (23%) au provenit din S.U.A.
În privința destinațiilor ISD, în 2019, Franța a înregistrat cea mai mare creștere anuală a proiectelor noi (17%, cu 1.197 de proiecte noi), depășind, pentru prima dată, Regatul Unit în topul celor mai atractive destinații din Europa. În pofida unei scăderi a numărului de proiecte de investiții în 2018, analiza arată că proiectele de investiții din Germania au rămas la același nivel în 2019 (971 de proiecte în 2019, 973 de proiecte în 2018).
Regatul Unit rămâne însă o destinație atractivă, înregistrând o creștere de 5% a investițiilor, cu 1.109 de proiecte în 2019, la mică distanță în urma Franței. Creșterea investițiilor în Regatul Unit apare concomitent cu o diminuare a preocupărilor legate de Brexit în rândul investitorilor. Aproape un sfert dintre respondenți (24%, față de 38% în 2018) au indicat incertitudinile legate de Brexit drept unul dintre principalele trei riscuri în ceea ce privește atractivitatea la nivelul întregului continent european.
Raportul evidențiază creșterea înregistrată de sectoarele care necesită o forță de muncă specializată. De exemplu, construcțiile au marcat o creștere de 158% a proiectelor de investiții străine directe în 2019 (cu 124 de proiecte în 2019, față de 48 de proiecte în 2018), iar sectorul tehnologiei informației, comunicațiilor și media de 117% (cu 241 de proiecte în 2019, față de 111 proiecte în 2018).
În timp ce sectorul textilelor și articolelor de îmbrăcăminte din Europa Occidentală a înregistrat performanțe solide, proiectele de investiții străine directe în Europa Centrală și de Est au scăzut cu 22% la nivelul întregului sector. Cu toate acestea, studiul arată că aproape patru din zece companii (37%) iau în considerare o extindere a capacităților lor de producție în Europa.
Deși datele sugerează că proiectele din sectorul digital au înregistrat o ușoară scădere anuală (-1%), 55% dintre organizațiile care au participat la studiu intenționează să îmbunătățească experiența digitală a clienților și interacțiunile dintre companie și client. În același timp, 82% preconizează că ritmul de adopție a tehnologiei se va accelera în următorii trei ani.
Proiectele ISD și crearea de locuri de muncă în Europa – o intersecție esențială
Între 2003 și 2017, proiectele de investiții străine directe au generat peste 11 milioane de noi locuri de muncă în Uniunea Europeană. Pe fondul pandemiei, raportul indică un potențial declin, de până la 50% al numărului de noi locuri de muncă create ca urmare a finalizării proiectelor de învestiții. Pentru a se proteja de astfel de potențiale scăderi, guvernele trebuie să își adapteze sistemele de educație, de pregătire și dezvoltare, astfel încât să asigure o forță de muncă cu abilitățile potrivite peisajului post-COVID-19.
Datele sugerează că sectorul digital și cel al serviciilor pentru întreprinderi (inclusiv serviciile juridice și profesionale) au generat aproape un sfert (24%) dintre noile locuri de muncă în 2019. Țări precum Irlanda, Polonia și Portugalia, care atrag proiecte de investiții străine directe ce vizează dezvoltarea de software și activități de cercetare-dezvoltare dedicate serviciilor, își vor menține, probabil, niveluri ridicate de noi locuri de muncă create.
Cu toate că pandemia COVID-19 are un impact asupra a numeroase sectoare și industrii, sectorul transporturilor (inclusiv producătorii și furnizorii din industria auto și industria aeronautică) se confruntă cu cel mai mare risc. Acest sector a contribuit cu 23% din numărul de noi locuri de muncă în 2019 (în scădere de la 25% în 2018). Studiul arată că acest sector a înregistrat cele mai mari perturbări la nivelul lanțurilor de aprovizionare și cele mai mari pierderi de venituri, ceea ce a dus la amânarea, reducerea sau anularea unui procentaj mai mare de proiecte în comparație cu alte sectoare.
Lanțurile de aprovizionare, durabilitatea și impactul COVID-19
Lanțurile de aprovizionare au fost perturbate la scară largă de pandemie, dar, pentru a restabili funcționarea acestora și pentru a asigura rezistența la șocuri în viitoarele lanțuri de aprovizionare de la nivelul întregii Europe, respondenții planifică reconfigurarea acestora, prin intermediul unei noi combinații de reshoring, nearshoring și offshoring.
Mulți respondenți consideră că pandemia COVID-19, riscul unor viitoare pandemii, schimbările climatice și o intensificare a tensiunilor geopolitice vor amplifica nevoia de lanțuri de aprovizionare flexibile și adaptabile la provocările viitoare.
83% dintre companii anticipează că lanțurile de aprovizionare regionalizate vor înlocui actuala lor infrastructură globală.
Pe lângă necesitatea unor lanțuri de aprovizionare regionalizate, pandemia a crescut gradul de conștientizare și exigențele legate de sustenabilitate în rândul consumatorilor, aproape șase din zece respondenți (57%) reiterându-și planurile de a-și concentra atenția asupra schimbărilor climatice și sustenabilității în următorii trei ani.
Aproape jumătate (46,4%) dintre angajații care împart biroul de acasă cu copiii lor recunosc că le este greu să își organizeze eficient activitatea în condițiile în care trebuie să se ocupe, pe lângă sarcinile de serviciu, și de solicitările copiilor, arată un sondaj efectuat de platforma de recrutare online BestJobs. Astfel, doi din cinci respondenți și-ar dori să poată lucra de acasă însă cu un program flexibil, astfel încât să se poată ocupa și de cei mici cât timp creșele și școlile sunt închise.
Cu toate acestea, nu toți au susținerea angajatorului să-și organizeze
timpul și sarcinile de lucru în funcție de situația personală. Aproape 40%
dintre angajații care au participat la sondajul BestJobs susțin că angajatorul
se arată deranjat când solicită două ore libere în timpul programului pentru a
se ocupa de copii, dar le acordă totuși timpul necesar, în timp ce 28,6% se
plâng că angajatorul nu le permite deloc acest lucru.
Chiar dacă lucrează de acasă, un sfert dintre angajați spun că ajung să
aloce mai mult de opt ore pe zi activității profesionale, mai ales că sunt
adesea întrerupți de copii. În aceste condiții, cei mai mulți dintre ei spun
că, atunci când nu pot acorda atenție celor mici, îi lasă să-și ocupe singuri
timpul (53,6%) sau cer ajutorul bunicilor sau al altor rude (28,6%) și numai
18% sunt ajutați de celălalt părinte.
Majoritatea părinților (71,4%) reușește să aloce mai puțin de 4 ore pe zi
copiilor pentru toate activitățile pe care le desfășoară împreună cu ei, însă 18%
spun că depășesc 8 ore, în condițiile în care situația profesională le permite
acest lucru. Cea mai mare parte din timpul petrecut împreună este alocat
temelor (43%), care sunt urmate de joacă
(21,4%) și diverse activități extrașcolare (18%).
Părinții petrec 2 ore pe zi
cu copiii la școala de acasă
De altfel, activitățile școlare le consumă părinților mai mult de două ore
zilnic (57,1%), mai ales că învățământul online este considerat ineficient,
după cum afirmă 28,6% dintre respondenți. Nici copiilor nu le place prea mult
școala online, dar s-au adaptat (50%),
în timp ce 21,4% nu s-au adaptat deloc și lucrează cu dificultate. Doar 28,6%
dintre părinții respondenți afirmă că cei mici s-au reacționează destul de bine
la cursurile online.
În cele mai multe cazuri, atunci când urmează cursurile online, copiii
folosesc laptopul familiei (67,9%), dar sunt și situații în care este folosit
un dispozitiv de serviciu al unui membru al familiei, pus la dispoziție
temporar pentru activitatea de învățare în detrimentul activității de serviciu
(3,6%).
Anul acesta, cei mai mulți dintre salariaţii care au copii spun că vor
sărbători ziua de 1 iunie cu o ieșire în jurul locuinței (46,4%), în casă, prin
diverse activități distractive (17,9%), sau în parc (17,9%).
Sondajul a fost efectuat în perioada 5-25 mai 2020, pe un eșantion de 862 de utilizatori de internet din România.
Deloitte a fost desemnată firma de consultanță fiscală a anului în Europa și în regiunea Europei Centrale și de Est pentru realizările sale remarcabile din România, Bulgaria, Republica Cehă, Slovenia și Slovacia, în cadrul ediției din 2020 a Premiilor Europene de Fiscalitate, organizate de prestigioasa publicație International Tax Review (ITR). Deloitte a primit și premiile pentru inovație în domeniul fiscal și pentru cel mai bun furnizor de servicii de conformitate și de raportare fiscală în cadrul celei de-a 16-a ediții a competiției, care oferă recunoaștere proiectelor inovatoare, de impact și valoroase. Câștigătorii sunt desemnați în baza analizelor efectuate de jurnaliștii ITR, în urma cercetărilor de piață și a evaluărilor din partea clienților și a experților în domeniu.
Deloitte este unul dintre cei mai importanți furnizori de
servicii fiscale din România, practica sa fiscală oferind un spectru larg de
servicii integrate, care acoperă impozitare pe profit și pe venit, impozitare
indirectă, servicii vamale, servicii dedicate angajatorilor globali, servicii
în domeniul prețurilor de transfer și soluții de procese de business, prin
intermediul a aproximativ 200 de profesioniști.
„Faptul că primim din nou această recunoaștere
remarcabilă reflectă angajamentul
profesioniștilor noștri față de clienți, pentru a-i ajuta să depășească
provocările complexe cu care se confruntă. Ne bazăm pe experiența echipei
puternice de experți din România și din rețeaua globală Deloitte, precum și pe
soluțiie noastre tehnologice pentru a sprijini companiile să treacă mai ușor prin această
perioadă ce ridică probleme fără precedent în domeniul fiscal. Îi felicit pe colegii mei și sunt
onorat să fac parte dintr-o astfel de echipă”, a declarat
Dan Bădin, Partener Coordonator Servicii Fiscale și Juridice, Deloitte România.
Pe lângă serviciile tradiționale oferite clienților,
echipa de experți fiscali a Deloitte România oferă și soluții digitale dezvoltate special pentru clienți, cum ar fi aplicația
PartnerSCAN, care permite companiilor să-și evalueze partenerii de afaceri din
punctul de vedere al riscului fiscal, D.Tax, o aplicație inovatoare dedicată raportării de TVA, Total Rewards, un instrument automat care permite companiilor să își modeleze politicile
de resurse umane, un calculator estimativ de costuri salariale dedicat
angajatorilor care sunt afectați de restricțiile impuse pe fondul pandemiei de
COVID-19 și care nu mai pot suporta
integral plata salariilor.
International Tax Review publică articole și analize
prestigioase în domeniul fiscal, recunoscute de experții din domeniu. Acesta
transmite știri din întreaga lume legate de fiscalitate și analize axate pe
venituri și impozite indirecte, prețuri de transfer, litigii și taxe
internaționale. Cele mai importante publicații ale ITR includ World Tax Review
și Guide to World’s Leading Tax Advisors.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de
audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul
riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către
clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru
din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte,
prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste
150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și
servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business
complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu
ajutorul celor peste 312.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte
România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara
noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații | Deloitte Legal România,
servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în
management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului,
soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii
adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.
Pentru a afla mai multe despre rețeaua
globală a firmelor membre, vă rugăm să accesați www.deloitte.com/ro/despre.
Vicepreşedintele ASF al Sectorului Sistemului de Pensii Private – domnul Dan Armeanu, a declarat:
„Impactul pandemiei cu COVID-19 asupra economiei mondiale este semnificativ, estimările organismelor internaționale cu privire la creșterea economică au fost ajustate în sens negativ, din cauza întreruperii unei părți importante a producției, problemelor apărute pe lanțul de aprovizionare și distribuție, simultan cu apariția unor dezechilibre atât pe partea de cerere cât și pe partea de ofertă și incertitudinilor cu privire la evoluțiile pe termen scurt și mediu.
Instituțiile financiare au făcut față provocărilor pe termen scurt dovedind adaptabilitate în relația cu clientela și reziliență în contextul unei volatilități crescute a piețelor. Și piața financiară și de capital din România, a fost afectată de volatilitățile mari înregistrate pe piețele internaționale, ca rezultat al efectului de contagiune care s-a propagat atât în economie cât și în sistemul pensiilor private.
Impactul crizei generate de pandemia COVID-19 asupra sistemului de pensii private este unul limitat și conjunctural, ținând cont de faptul că politica de investiții este prudentă și conservatoare, investițiile realizate de fondurile de pensii sunt pe termen lung, în acord cu durata obligațiilor, iar portofoliile sunt foarte bine diversificate. Într-un orizont de timp de 30-40 ani, caracteristic investițiilor fondurilor de pensii private, perioadele de volatilitate pot fi des întâlnite, în funcție de frecvența apariției crizelor economice, sau de evoluția economiei. Astfel, în ultimii zece ani s-au manifestat două crize globale majore, care au generat volatilități ridicate în sistemul de pensii private. În criza actuală, determinată de pandemia COVID-19, impactul maxim a fost unul conjunctural și emoțional în luna martie, când scăderea valorii activelor a fost de aproximativ 11% , iar în luna mai, așa cum se observă și din graficul de mai jos, volatilitățile s-au redus semnificativ până la aproximativ 2% – 3%.
Mai mult, din evoluția valorii unitare a activului net – VUAN-ului- și a numărului de noi cazuri de îmbolnăviri la nivel global se observă că în perioada februarie-martie în care numărul de cazuri a înregistrat o creștere puternică, VUAN-ul s-a diminuat considerabil, după care a urmat o perioadă de stabilizare, în care volatilitățile au fost din ce în ce mai scăzute.
Astfel, între evoluția VUAN-ului fondurilor de pensii private din România și numărul de noi cazuri de îmbolnăviri înregistrate la nivel global, există o corelație negativă puternică, coeficientul de corelație fiind de -0,68448. De asemenea se observă faptul, că valoarea coeficientului de corelație dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri înregistrate în economiile mari, precum SUA este de -0,645, iar corelația devine și mai puternică, cu o valoare a coeficientului de -0,8837, când ne raportăm la numărul de cazuri de îmbolnăviri din China, astfel cum se observă și în graficul următor.
Astfel, creșterea accentuată a numărului de îmbolnăviri în China, SUA sau la nivel global a determinat o scădere a VUAN-ului fondurilor de pensii private în Romania, iar revenirea semnificativă a VUAN-ului s-a produs pe măsura ce s-a înregistrat scăderea numărului de cazuri.
Evoluția sistemului de pensii private din România este influențată de criza COVID-19 manifestată la nivel global, piața financiară fiind racordată la evoluțiile de pe piețele europene și internaționale. În acest sens, prin intermediul unei estimări pe baza unei regresii simple dintre VUAN-ul fondurilor de pensii private din România și numărul de îmbolnăviri la nivel global, se observă că o variație a ratei de creștere a numărului de noi cazuri COVID-19 de 1pp ar putea avea un impact negativ de aproximativ 0,021pp asupra activelor din fondurilor de pensii private în scenariul acțiunii acestui factor izolat.
Volatilitățile ridicate de pe piața de capital, reflectate de scăderea cu peste 40% a indicelui BET în luna martie, au avut un impact limitat asupra activelor fondurilor de pensii, datorită ponderii acțiunilor în structura portofoliilor. Revenirea pieței de capital, respectiv creșterea indicelui BET cu aproximativ 20% în luna mai, odată cu scăderea numărului de îmbolnăviri cu COVID – 19, a condus la diminuarea volatilității VUAN-ului la valori scăzute (între 2% și 3%), în marja obișnuită de evoluție a oricărui activ.
Cu toate acestea, luând în considerare și alți factori, precum ponderea titlurilor de stat în portofoliile de investiții ale fondurilor de pensii de aproximativ 70%, ponderea acțiunilor în portofolii de aproximativ 22%, revenirea cursului acțiunilor pe piața de capital, buna diversificare a portofoliilor, măsurile luate de guverne pentru limitarea îmbolnăvirilor și evoluția variabilelor din modelul de regresie, putem concluziona că influența crizei COVID-19 asupra variației VUAN-ului este limitată și conjuncturală”.
ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear
Physics a fost inclus prin hotârâre a guvernului în categoria instalaţiilor şi
obiectivelor speciale de interes naţional finanţate din fondurile Ministerului
Educaţiei şi Cercetării, „structuri de cercetare-dezvoltare, fără personalitate
juridică, ce funcționează în cadrul unei unităţi de cercetare-dezvoltare cu
personalitate juridică, acestea asigurând sprijinul științific și tehnologic
pentru unul sau mai multe domenii din Strategia Națională de Cercetare,
Dezvoltare, Inovare, dar și suport logistic pentru cooperări internaționale”. Sunt
30 astfel de instalații și obiective, „selectate în urma evaluării pe baza
metodologiei și criteriilor stabilite prin ordin de ministru”. Pe baza
criteriilor de evaluare, „Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics (ELI-NP)
a atins un nivel de maturitate tehnică și funcțională, laserul fiind în
parametrii proiectați, are un rol de suport major pentru activitatea de
cercetare-dezvoltare în domenii strategice, asigurând, totodată, suportul
științific, tehnic și logistic pentru cooperări internaționale, inclusiv în
diverse programe de infrastructuri pentru cercetare la care România este parte.
La această dată, România dispune de cea
mai avansată infrastructură de cercetare din lume în domeniul laserelor de mare
putere. În cadrul acesteia, au fost recepționate și sunt date în exploatare:
clădirile speciale și sistemul geotermal care asigură condițiile de mediu
necesare funcționării aparaturii științifice, sistemul de lasere de mare putere
cu două brațe de 10 PW, două brațe de 1 PW, două brațe de 100 TW, laboratorul
de ținte pentru interacția laser cu materia, laboratorul optic, precum și toate
ansamblurile experimentale prevăzute de proiectele tehnice ale experimentelor,
aprobate de Comitetul Științific Internațional al ELI-NP.
Pe lângă confirmarea funcționalității și
livrarea parametrilor proiectați pentru Sistemul Laser de Mare Putere, au fost
realizate și primele experimente cu acesta la brațele de putere mai mică, ceea
ce reprezintă o premieră mondială. Este absolut necesară susținerea operării
acestui sistem pentru demararea experimentelor preconizate în această perioadă,
având în vedere că până la șfârșitul anului 2020, urmează să fie montate și
camerele de interacție necesare operării laserului la puterea maximă.
Accesul la utilizarea acestei
infrastructuri este asigurat nu numai cercetătorilor din unitățile de
cercetare-dezvoltare de drept public, ci și cercetătorilor și utilizatorilor
din unități de cercetare-dezvoltare de drept privat și agenților economici”.
ELI-NP este administrat de Institutul
Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia
Hulubei” (IFIN-HH) București, aflat în coordonarea Ministerulul Educației si
Cercetării.
Foto ELI-NP