Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut marţi la 2,42%

0

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut marţi la 2,42%, cel mai redus nivel atins din 25 aprilie 2018, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR).

Indicele ROBOR la şase luni coborât la 2,52%, nivel înregistrat ultima oară pe 24 aprilie 2018, scrie News.ro.

De asemenea, BNR a redus din 23 martie rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută la 2 la sută, în contextul adoptării unui pachet de măsuri menit să atenueze impactul situaţiei generate de epidemia de coronavirus asupra populaţiei şi companiilor româneşti.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Magazinul online Liloo.ro: În lunile martie – aprilie 2020 au crescut vânzările cu 181% față de aceeași perioadă a anului trecut

0

În perioada martie – aprilie, magazinul online Liloo.ro a înregistrat o creștere de 181% a vânzărilor online comparativ cu lunile martie și aprilie ale anului 2019 iar valoarea medie a comenzii a fost de 158,42 lei.  Liloo este un producător român de haine pentru bebeluși și copii, o afacere de familie cu o unitate de producție în Mizil, județul Prahova în care lucrează 11 persoane și un magazin online destinat comercializării articolelor vestimentare unde 3  angajați Liloo își împart responsabilitățile legate de marketing online si procesare comenzi.

Creșterea se datorează mai multor factori: condițiile de limitare a deplasărilor fapt care a impulsionat creșterea pieței de e-commerce – românii au stat mai mult în case și au comandat de pe internet iar Liloo.ro a beneficiat de această creștere, fiind o companie cu desfacere online. Un alt motiv pentru această creștere îl reprezintă venirea primăverii, pentru că este o perioadă în care copiii își schimbă garderoba, iar părinții îi îmbracă cu haine mai subțiri. În plus, în această perioadă, magazinul Liloo.ro a lansat produse noi, cu imprimeuri destinate copiilor.

Comportamentul de achiziție al cumpărătorului de pe Liloo.ro

Articolele vestimentare pentru copii cele mai vândute de pe Liloo.ro în lunile de stare de urgență au fost body-urile cu imprimeuri noi, dar și produsele de vară: fustițe, pantaloni scurți, tricouri cu mânecă scurtă. Totodată, numărul de comenzi achitate online cu cardul a crescut cu 140% față de perioada obișnuită, ca urmare a recomandărilor referitoare la combaterea răspândirii noului coronavirus.

În această perioadă, părinții caută produsele de vară: body-urile cu mânecă scurtă, cu prețuri cuprinse între 15 – 22 lei, pantalonii scurți și trei sferturi, cu prețuri cuprinse între 10 – 22 lei și pijamelele, cu prețuri cuprinse între 20 – 36 lei.

„Pentru noi, ca mică afacere de familie, cel mai important este protejarea sănătății tuturor angajaților și asigurarea unui loc de muncă sigur și stabil în perioada următoare, care este una a incertitudinii. În același context, ne dorim să asigurăm, în continuare, pentru clienții noștri, aceeași calitate a produselor pe care o cunosc, la prețuri rezonabile. Sperăm ca, până la finalul acestui an, să avem o viziune mai bună asupra a ceea ce înseamnă să fii antreprenor în România în această perioadă și să ne adaptăm planurile pentru viitor, în consecință”, declară Alex Onciu, Fondator Liloo.ro.

Influențele pandemiei cauzate de noul coronavirus asupra businessului Liloo.ro

Liloo.ro a înregistrat în anul 2019 o cifră de afaceri de 1 milion de lei iar la începutul anului, înainte de pandemie, estima o creștere a business-ului între 20% – 25%, datorată lansării noilor modele de hăinuțe pentru copii. La acest moment, consecințele pandemiei asupra vânzărilor sunt neclare și Liloo nu face precizări pe acest subiect și nu are o estimare cu privire la cifra de afaceri pe care ar putea să o înregistreze pe parcursul anului 2020.

Pe perioada stării de urgență, Liloo a funcționat la capacitate maximă, deși a fost dificil să asigure un flux continuu cu materii prime (bumbac, capse) pentru că furnizorii au scăzut nivelul producției și al livrărilor. Pentru a se adapta noilor condiții de funcționare, Liloo a avut grijă de sănătatea echipei și a investit în echipamente de protecție (măști, mănuși)  și materiale biocide pentru a se asigura că toți angajații și clienții Liloo sunt protejați.

În lunile martie și aprilie, numărul de comenzi a crescut cu 100% față de primele luni ale anului 2020, ceea ce a însemnat un efort în plus pentru echipa de producție și pentru echipa de curieri.

Cu privire la măsurile fiscale luate de autorități pentru a sprijini mediul de afaceri, Alex Onciu, Fondator Liloo.ro, declară: „Măsurile fiscale bine fundamentate pe realitățile din economie vor constitui un element de ajutor, în restabilirea economiei, după această perioadă dificilă. Cred că cel mai important este să existe o colaborare între autoritățile statului și mediul de afaceri din România, astfel încât să limităm pierderile din această perioadă. Implicațiile acestei pandemii sunt complexe și este esențial ca statul român să fie deschis pentru a înțelege cu adevărat problemele tuturor românilor pentru a trece cu bine peste această criză sanitară și economică”.

Planuri de dezvoltare pe termen scurt și lung

Pe termen scurt, Liloo vizează să lanseze în continuare câteva noi produse de vară, cu materiale, culori și imprimeuri pe placul părinților și al copiilor. În acest sens, sunt deja planificate comenzile de materii prime și producția lor.

Încă de la începutul anului, Liloo și-a propus să lanseze noi articole vestimentare din materiale organice, cu scopul de a diversifica gama de produse. Însă, acest plan este direct influențat de consecințele generate de noul coronavirus.

Riscă România o aterizare forțată?

0

În fața furtunii economice de proporții care se proliferează la orizont, România se află precum un avion cu rezervorul gol, pregătit pentru o aterizare forțată. Vor supraviețui pasagerii (românii și firmele) manevrelor făcute de un echipaj a cărui principală preocupare a fost până acum să acorde primul ajutor și prea puțin să rezolve problemele tehnice ale aeronavei (economia românească)? Deși echipajul de la Palatul Victoria promite că va scoate România din furtuna economică, realitatea este că niciunul dintre piloți nu are experiența unei asemenea misiuni. Vor reuși la prima tentativă?

Descrierea inedită a situației în care se află România în această perioadă aparține analiștilor de la compania de consultanță Frames care au încercat să pună în oglindă datele economice din prezent cu cele care au dus la aterizarea forțată din 2009, când am evitat o adevărată catastrofă doar urmare a intervenției „operatorilor de zbor” (FMI/CE/BM).

Radarele economice ale Comisiei Europene și FMI indică faptul că România survolează o atmosferă tot mai încărcată. Dinspre Vest se acumulează norii unei crize economice de proporții, o depresiune economică care, potrivit celebrului economist Nouriel Roubini,  se va întinde pe următorii 10 ani.

Nici în țară, atmosfera economică nu este tocmai senină, dincolo de buletinele meteo (economice) pozitive promovate de autorități.

În primul rând, spun analiștii de la Frames, „aeronava românească” are prea puțin „kerosen” (bani), care să-i permită să survoleze criza în condiții sigure.

„Situația bugetară este extrem de gravă, cu un deficit care crește de la o oră la alta și care poate fi acoperit doar în parte din împrumuturile pe bandă rulantă lansate de Guvernul Orban, la cele mai ridicate costuri din UE. Să nu uităm faptul că România a reușit performanța, unică la nivelul UE, ca toți banii din taxe și impozite adunați într-o lună să îi folosească pentru plata salariilor și pensiilor”, arată analiza Frames.

Șansele de redresare stau în în principal în fondurile de salvare ce vor fi alocate de UE, estimate la 2-3 miliarde de euro. De asigurarea acestor bani depinde, de altfel, și lansarea mult-așteptatului program de redresare promovat de autorități.

Chiar și cu ajutorul statului, situația din economia reală se anunță a fi una plină de provocări.

Potrivit analiștilor de la Frames, de la 1 iunie, odată cu încetarea șomajului tehnic asigurat de stat și redeschiderea majorității sectoarelor economice, sunt cel puțin 130.000 de companii care își vor pune problema dacă vor relua activitatea și ce vor face cu angajații plătiți până acum de stat.

„Vorbim de aproape o treime dintre companiile din România, care angajează peste 850.000 de oameni, care se aflau încă dinainte de criza COVID în zona de risc. Înregistrau pierderi, iar șansele de redresare erau reduse pentru multe dintre ele. În aceste două luni de pandemie, multe dintre aceste firme au fost ținute în viață doar pentru a încasa șomajul tehnic de la stat”, afirmă Adrian Negrescu(foto), managerul Frames.

După 1 iunie, patronii vor trebui să decidă- reiau activitatea, asumându-și plata salariilor, sau opresc activitatea temporar sau definitiv, cu consecințe în cascadă pe lanțurile economice. Decizia va fi influențată, bineînțeles, și de măsurile de sprijin pe care Guvernul Orban le promite pentru firmele care angajează șomeri.

„Perspectivele arată că, dintre aceste companii aflate în zona de risc, multe vor intra, cel mai probabil, în insolvență sau vor apela la concordatul preventiv, neavând capacitatea economico-financiară și know-how-ul necesar pentru a face față provocărilor generate de scăderea consumului, principalul motor al economiei”, a mai declarat Negrescu.

STĂM MAI BINE CA ÎN 2009?

Economia este, cu siguranță, mult mai solidă ca acum 10 ani. Produsul Intern Brut al României s-a dublat, de la 498 mld.lei în 2009 la 1.059 miliarde de lei în 2019. Cifra de afaceri a companiilor a crescut de la 1.082 miliarde de lei în 2008 (aprox. 300 mld. euro) la 360 mld.euro în 2019 (date preliminarii).

Exporturile au avansat de la 33 mld.euro în 2008 la 69 mld.euro din 2019, un record istoric pentru țara noastră.

Numărul salariaților a crescut cu 20%, de la 4,8 milioane în 2008 la 5,2 milioane în 2019, iar salariile au avansat de la 469 de lei (câștigul minim net în 2009) la 1.346 de lei în prezent. Salariul mediu net s-a dublat, de la 1.361 de lei (348 euro) la 3.300 de lei (680 euro) în acest an.

Creșterea salariilor, însoțită de ieftinirea locuințelor cu 30-50%, a dus la scăderea presiunii pe plata ratelor, de la 70% în 2008 la aprox. 30% din venitul mediu al românilor.

Pe acest fond, segmentul imobiliar a crescut semnificativ, iar băncile au ajuns la un portofoliu de credite mult mai sănătos decât acum 10 ani.

Un alt fapt pozitiv este că moneda națională a câștigat, în acești ani, la capitolul stabilitate.

Între 2008 și 2009, cursul euro s-a apreciat față de leu cu 15%, în timp ce în ultimii 2 ani, variația a fost de maxim 2-3%.

În plus, față de acum 10 ani, inflația a scăzut semnificativ, de la 7,85% în 2009 la 3,8% în 2019.

Și dobânzile au intrat într-o zonă mult mai atractivă pentru business.  Dobânda de referință BNR a scăzut de la 10,25% în decembrie 2008 la 2% în prezent,  iar băncile au redus dobânda medie la credite de la 17,3% la creditele în lei în 2008 la 6,86% în prezent.

La precedenta criză, băncile au reprezentat principalul factor de risc. În prezent instituțiile financiare sunt mult mai bine capitalizate.

Dacă în 2008, companiile aveau în bănci 59 mld.lei, în martie 2020 s-a ajuns la 127 mld. lei. Și depozitele populației au crescut, de la 82 miliarde de lei în 2008 la 230 de miliarde de lei în luna martie a acestui an.

BNR, pe de altă parte, are o rezervă de 38,4 mld.euro (valută și aur), față de 28 mld.euro în 2008. Și deficitul contului curent arată mai bine, scăzând de la 16 mld.euro în 2008 la 10 mld euro în 2019.

VULNERABILITĂȚILE ROMÂNIEI

Datele de mai sus și multe altele vin să sugereze perspectiva unei economii mai solide, capabilă să reziste mai bine provocărilor unei crize economice clasice.  

Pe aceste date se bazează autoritățile atunci când preconizează o revenire economică în formă de ,,V’’, cu o scădere totală de 1,9% din PIB, față de estimarea de 6% a Comisiei Europene și de 5% a FMI.

Potrivit analiștilor de la Frames, dincolo de partea plină a paharului, economia se confruntă cu o serie de vulnerabilități care s-au accentuat în acești ani și care vor avea un impact semnificativ în evoluția economică, în contextul unei crize ieșite din tiparele clasice.

În mediul de afaceri, lanțurile comerciale sunt mai vulnerabile ca oricând în condițiile în care creditul comercial s-a accentuat semnificativ, la 125 de miliarde de lei (sold unic) şi la 380 de miliarde de lei (soldul creditelor comerciale extinse) în 2020.

„Dependența financiară pe lanțurile comerciale este mai accentuată față de situația de acum 10 ani. Creditul furnizor, o practică generalizată în economie, este de natură să declanșeze o adevărată implozie. Odată cu shut-down-ul din martie-aprilie, întârzierile la plată au crescut semnificativ, iar mare parte dintre companii, și așa slab capitalizate, s-au trezit prinse într-un blocaj financiar de proporții.  Dacă o firmă intră în blocaj, va atrage cu sine și partenerii de afaceri. Pe ansamblu, creditele comerciale au ajuns să reprezinte de trei ori valoarea creditelor bancare pe termen scurt, de numai 34 de miliarde de lei”, arată analiza Frames.

În plus, față de 2008-2009, economia a devenit mult mai dependentă de importuri, care au crescut de la aprox. 35 de miliarde de euro în 2009 la 86,2 miliarde de euro în 2019.

Nici în privința forței de muncă nu stăm mai bine. Chiar dacă afacerile au crescut, numărul angajaților nu a avansat decât cu 20%, la 5,2 milioane, un număr insuficient, dovadă criza forței de muncă din ultimii ani.

Dincolo de situația din mediul privat, statul se află într-o situație financiară aproape imposibilă. Datoria publică a crescut în martie 2020 la 401 miliarde de lei, reprezentând 37,9% din PIB. În 2008, era de 66 de miliarde de lei, adică 12% din PIB.

Deficitul bugetar se află, de asemenea, într-o zonă roșie. După un 4,6% în 2019, în acest an se va depăși nivelul de 6,7% (72 mld.lei – în scenariul optimist al guvernului), în timp ce Bruxelles-ul și FMI îl văd și mai sus, spre 9,2% respectiv 10%, adică mai degrabă spre 100 mld.lei. Spre comparație, în 2009, România avea un deficit bugetar de 36 mld lei.

Finanțarea deficitului se dovedește a fi o misiune scumpă și dificilă. În condițiile în care Guvernul ezită să împrumute de la instituții care propun condiționalități (FMI), în acest moment statul apelează numai la bănci, iar datele indică faptul că împrumută cu cea mai ridicată dobândă din UE, mult mai mare decât cea percepută țărilor din jurul nostru, precum Ungaria, Bulgaria sau Polonia. Investitorii speculează, astfel, ezitările de reformă ale cabinetului Orban, îngrijorările majore fiind legate, printre altele, potrivit Comisiei Europene, de preconizata majorare a pensiilor din septembrie, cu 40%, o misiune care riscă să pună bugetul într-o situație de risc major”, arată analiza Frames.

REORIENTAREA CONSUMULUI, O POSIBILĂ SOLUȚIE

Va reuși economia românească să treacă cu bine peste criza de proporții care se profilează la orizont?

Dincolo de mesajele pozitive promovate de autorități, menite să reclădească încrederea românilor în contextul unui an electoral, perspective economice sunt destul de sumbre. 

„Chiar dacă stăm mai bine la nivel macro-economic față de 2008-2009, avem în continuare o economie fragilă, în care peste 80% dintre firme sunt slab capitalizate, sunt microîntreprinderi fără putere financiară. În absența unui ajutor real din partea statului pentru aceste companii, dincolo de șomajul tehnic și IMM Invest – un program de creditare din care doar firmele sănătoase și băncile au de câștigat, marea majoritate a firmelor românești vor trebui să se descurce singure în furtuna perfectă care se proliferează la orizont. Din păcate, multe vor da faliment sau vor intra în insolvență. Altele se vor reinventa în tentativa de a se adapta noii realități – o economie în care consumul va scădea puternic, pe toate palierele”, spun analiștii.

Potrivit acestora, România economică va trebui să își găsească noi repere, dacă nu vrea să repete criza din 2008-2009.

„Dincolo de atragerea optimă a fondurilor UE, este nevoie să ne reorientăm consumul către produse și servicii autohtone. Vom supraviețui aceste crize doar dacă vom cumpăra produse românești, dacă vom stimula astfel producția din țară, dacă vom reuși să reducem importurile și să creștem exporturile, mai ales că o lume întreagă caută alternative la mărfurile ,,made in China. În plus, firmele și statul vor trebui să găsească soluții pentru a absorbi cei aproape 2 milioane de români rămași fără job în țară sau întorși din Occident”, arată analiza Frames.

Va fi de ajuns o astfel de strategie? Analiștii spun că, dincolo de reorientarea consumului, de reclădirea încrederii în lanțurile comerciale interne, este nevoie ca și statul să ia măsuri dure, dar necesare, de reformă.

„Avem un buget în care 80% din venituri sunt alocate salariilor și pensiilor, ceea ce este nesustenabil economic. Este nevoie de o reformă bugetară, de restructurarea aparatului public (1,2 mil.salariați), de un stat mai suplu, mai modern în zona de servicii pentru populație și mediul de afaceri. S-au făcut pași importanți în ultimele două luni însă este nevoie de măsuri suplimentare. Majorarea pensiilor cu 40%, de exemplu, ar trebui regândită în sensul unei reeșalonări pe o perioadă de 2-3 ani. Să crești pensiile în plină criză economică este ca și cum, la nivelul unei familii, îți cumperi o mașină de lux și o vacanță exotică, pe datorie, deși ești plătit cu salariul minim. Asta dincolo de faptul că ar afecta iremediabil credibilitatea României pe plan extern, și așa puternic zdruncinată în ultimii ani. Efectele le vom simți în scumpirea și mai mult a împrumuturilor, și așa aflate la cel mai ridicat nivel de dobândă din UE”, afirmă analiștii.

Reforma din sectorul bugetar, absolut necesară și care, cel mai probabil, va fi pusă în practică după alegerile din toamnă, va afecta și performanța economică a României, astfel că previziunile privind recuperarea rapidă a pierderii economice din perioada pandemiei se vor întinde pe o perioadă mult mai lungă de timp.

„Reformele, dincolo de efectele pozitive, vor afecta consumul, vor accentua starea de incertitudine. Astfel că 2021 va reprezenta, cel mai probabil, un nou an plin de provocări. Chiar și dacă vom reuși să evităm efectele crizei externe, misiune aproape imposibilă, problemele structurale ale României, de la structura bugetară la lipsa infrastructurii, ne vor ajunge din urmă, iar nota de plată va trebui plătită”, mai arată analiza Frames.

Analiza companiei de  consultanță Frames a fost realizată pe baza datelor oficiale prezentate de Institutul Național de Statistică, Comisia Europeană, FMI și estimărilor proprii, în baza statisticilor privind performanța companiilor din România, comunicate la Ministerul Finanțelor și Registrul Comerțului.

***

Frames este una dintre cele mai vizibile companii din segmentul de studii și analize de business din România, dezvoltând produse de profil pentru o gamă largă de clienți, de la IMM-uri și companii multinaționale la organizații patronale și instituții publice. Studiile macroeconomice dezvoltate de Frames sunt menite să ofere investitorilor o perspectivă concretă legată de evoluția economică a României, în scopul conturării planurilor investiționale.

Analiză Tradeville: Aurul rămâne o investiție atractivă, în contextul incertitudinilor politice și economice

0

Aurul a avut o evoluție spectaculoasă în ultimul an și jumătate, prețul său crescând cu peste 45% față de minimul din august 2018. Incertitudinile politice și economice din ultima perioadă, cât și ratele reale negative ale dobânzilor titlurilor de stat, au creat un cadru perfect pentru creșterea prețului metalului prețios, explică analiștii Tradeville. Pe de altă parte, avansul impresionant al aurului nu s-a reflectat în mod uniform în prețul companiilor miniere, acestea atingând, în urmă cu mai puțin de o lună, minimul ultimilor patru ani și înregistrând la scurt timp o revenire de aproximativ 100%.

Ovidiu Dumitrescu, CFA, Director General Adjunct, Tradeville

„În contextul în care piețele financiare sunt în prezent marcate de incertitudine, iar investitorii consideră instrumentele convenționale riscante, aurul rămâne o investiție atractivă. Este suficient de disponibil pentru comerț, dar în același timp, suficient de rar pentru a fi considerat valoros și, spre deosebire de alte metale, nu este coroziv, ceea ce îl face durabil.”, explică Tradeville.

Principalii factori care influențează prețul aurului sunt: rata reală a dobânzilor, masa monetară precum și incertitudinile și riscurile politice și economice. Astfel, situația din prezent generată de criza coronavirusului creează cadrul perfect pentru revenirea impresionantă a aurului. Însă, raliul curent a început în august—septembrie 2018, când a fost obținut un top al randamentelor titlurilor de stat în termeni reali.

În același timp, creșterea masei monetare are efectul de a reduce valoarea bancnotelor din circulație, producând inflație și/sau reducerea dobânzilor nominale, astfel influențând pozitiv prețul aurului. De altfel, băncile centrale din toată lumea au recurs, printre altele, la programe de relaxare cantitativă pentru a combate efectele crizei provocate de pandemia Covid-19. Analiștii Tradeville mai subliniază un factor pe care investitorii ar trebui să îl ia în considerare atunci când investesc în aur – pozițiile nete speculative ale traderilor pe contracte futures, care reflectă sentimentul pieței privind prețul acestui metal prețios.

Totuși, avansul prețului aurului nu a ridicat în mod uniform și proporțional prețul companiilor miniere, care au atins în urmă cu mai puțin de o lună, minimul ultimilor patru ani, urmând ca ulterior să înregistreze o revenire de aproximativ 100%. Sectorul de minerit aurifer, așa cum este el reprezentat în raportul Tradeville, avea un P/E (raportul preț/câștig) de aproximativ 15 pe 4 mai, comparativ cu un P/E de 20.3 pentru indicele S&P 500, ceea ce indică o posibilă subevaluare a companiilor din acest sector.

Vă invităm să consultați concluziile detaliate ale analizei Tradeville despre evoluția recentă a cotației aurului și a companiilor miniere în documentul atașat.

Raportul aici

Investiții propuse de IMM-ri pentru relansare economică

0

Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) solicită Guvernului României prezentarea pachetului de măsuri de relansare economică într-un format unitar, cu măsuri, termene de implementare și bugete alocate.

Florin Jianu (foto), președinte CNIPMMR, apreciază că „o importanță mai mare decât nivelul pachetului financiar de măsuri o are asumarea unor termene clare, precise și fără echivoc de implementare a unor măsuri menite să relanseze economia României. Până în acest moment au fost prezentate o serie de intervenții economice de la granturi până la flexibilizarea forței de muncă dar nu avem un calendar clar de implementare a acestor măsuri. Cel mai important este nu CÂT, ci CUM și CÂND”. Caurmare, președintele CNIPMMR accentuează: „Cerem guvernului publicarea în această săptămână a calendarului de măsuri cu termene, bugete alocate, responsabili de implementare.”

CNIPMMR propune o sere de investiții pentru relansare economică

INVESTIȚII DE BAZĂ INVESTIȚII LANȚ VALORIC ȘI STIMULARE CONSUM INVESTIȚII SISTEMICE NAȚIONALE INVESTIȚII
DE TIP
SUPORT
Start-upuri digitale, medicale, programele naționale pentru IMM-uri Vouchere turism Autostrăzi Fond national equity – PPP
Transformare digitală societală IMM-uri Vouchere digitalizare Anvelopare blocuri Centre support pentru IMM – preluare costuri (contabilitate, juridice, resurse umane, pachete digitale, 24 h chatbox, mediere credite, etc.)
Educație RU privind digitalizarea Capital de lucru basic IMM max. 10-15.000 eur/ micro firma Centre de colectare, distribuție produse agro-alimentare românești Program național de susținere de parcuri industriale și a centrelor suport pentru IMM-uri
Granturi pentru muncă flexibilă + crearea de noi locuri de muncă Bonuri de CONSUM pentru populația afectată de criză: aceste bonuri se pot folosi pentru masa, servicii pentru populație (frizer, stomatolog, etc) –   VOUCHERE DE CONSUM „LA MINE ÎN ȚARĂ”, „FABRICAT DE UN, „ANTREPRENOR ROMÂN”, „FABRICAT ÎN ROMÂNIA” Planuri de investiții locale de lucrări publice pentru IMM-uri locale (infrastructură rutieră, trasee de utilități – gaz, energie electrică, etc) Centre regionale de susținere a exportului și atragerii de investiții
  Granturi pentru producători agroalimentari sau fabrici strategice: în fiecare regiune să existe minim o fabrică de materiale medicale și consumabile, minim un depozit multiproduse,    
  Granturi oferite firmelor din IT pentru digitalizarea instituțiilor statului – O INSTITUȚIE DIGITALIZATĂ, O ROMÂNIE DIGITALIZATĂ    

Admiterea 2020 la Universitatea din București

Universitatea din București are anul acesta pentru admitere peste 19.000 de locuri, la cele 19 facultăți ale ei. Formele de admitere în ciclul de licență sunt :

– pe baza mediei/a notelor de la bacalaureat – Facultatea de Administrație și Afaceri, Facultatea de Chimie, Facultatea de Fizică, Facultatea de Geologie și Geofizică, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Neogreacă, Maghiară, Italiană, Portugheză, Rusă, Limbi Slave Croată, Sârbă și Slovacă, Rromani, Filologie Clasică, Limbi Moderne Aplicate, Studii Iudaice), Facultatea de Psihologie și Științele Educației. Vezi aici

-pe baza mediei de la bacalaureat și a unui eseu motivațional – Facultatea de Biologie, Facultatea de Filosofie (eseu motivațional – scrisoare de intenție), Facultatea de Geografie, Facultatea de Istorie, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Facultatea de Științe Politice. Vezi aici

– pe baza unei formule mixte – Facultatea de Administrație și Afaceri (Business Administration), Facultatea de Limbi și Literaturi Străine (Traducere și Interpretare, Engleză, Germană – avansați și începători, Neerlandeză, Franceză, Spaniolă, Arabă, Chineză, Japoneză, Turcă și Studii Americane), Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (Jurnalism, Publicitate, Comunicare și Relații Publice – 40% eseu motivațional/20% media generală a examenului de bacalaureat/20% nota la proba scrisă la limba și literatura română de la examenul de bacalaureat/20% media la prima limba străină pe parcursul anilor de studiu liceal), Facultatea de Matematică și Informatică, Facultatea de Teologie Baptistă, Facultatea de Teologie Romano-Catolică. Vezi aici

– pe baza unui interviu motivațional – Facultatea de Teologie Ortodoxă Justinian Patriarhul. Vezi aici

– pe bază de examen – Facultatea de Drept. Vezi aici

Pentru ciclul de master, modalitățile de admitere pot fi accesate aici.

Înscrierea pentru toate facultățile se poate face și online, inclusiv achitarea taxei de înscriere, prin completarea formularului disponibil la adresa www.po.unibuc.ro. Candidații care se înscriu online beneficiază de reducere de 25% din taxa de înscriere.

Informații, pe www.admitere.unibuc.ro și pe conturile de Facebook, Instagram și YouTube, precum și pe website-urile și paginile de pe conturile de socializare ale facultăților.

Sectorul 4: investiție în pregătirea școlilor pentru examene în condiții de pandemie

0

Primăria Sectorului 4 a prezentat prima unitate de învățământ din București gata de pe acum pentru reluarea activității la 2 iunie cu pregătire în vederea examenelor naționale și ulterior, pentru examenele naționale: Școala Gimnazială Nr. 194. Intrarea în curtea școlii se face printr-un tunel de dezinfecție, accesul în clădire și ieșirea se află în părți diametral opuse, candidații primesc măști, sunt investigați operativ la intrare de cadre medicale, urmează un circuit delimitat și marcat, nu sunt mai mulți de zece într-o sală, așezați la pupitre cu geam de plexiglas astfel montat încât să protejeze și în același timp să nu incomodeze. Activitatea pregătitoare pentru examene se desfășoară în două schimburi, pe durata a câte două ore, cu acces decalat la intervale de 15 minute și cu pauză de două ore între schimburi, pentru aerisirea și dezinfectarea sălilor. Dezinfecția este asigurată de Primăria Sectorului 4, prin Direcția de Administrare a Unităților de Învățământ Sector 4.

Prezentând circuitul și dotările, primarul sectorului 4, Daniel Băluță, a precizat că în sector sunt 26 de școli gimnaziale cu 2.600 de absolvenți și 13 licee cu 1.800 de absolvenți, în 107 corpuri de clădire, cu o suprafață totală de 222.400 mp. Toate unitățile, inclusiv grădinițele, au primit până acum 10.000 de recipiente cu săpun lichid de câte 500 ml și 84.000 de role de hârtie igienică, în valoare de 120.000 de lei.

Foto Primăria Sectorului 4

Universitatea Hyperion, 30 de ani de Excelență

1

Prof. univ. dr. SEVER SPÂNULESCU, Rectorul Universității Hyperion:

25 mai 2020 este ziua în care celebrăm  cea de a 30-a aniversare a Universităţii Hyperion şi putem privi cu îndreptăţită mândrie, la paginile de istorie academică pe care această instituţie cu nume de astru le-a scris în acest interval. Atât pentru ansamblul ideilor de progres colectiv, cât şi pentru fiecare dintre noi, Universitatea Hyperion a fost permanent o sursă de mari satisfacţii intelectuale, o zonă a împlinirilor şi un context integrator al pasiunilor. O atmosferă de colegialitate, înţelegere şi prietenie, pe care cei din exterior o invidiază dar care aici ni se pare firească, a contribuit în mod sigur la toate succesele comunităţii academice Hyperion şi ale fiecărui membru al acesteia.

S-a întâmplat ca această aniversare să coincidă cu un moment de sporire a încrederii în viitor, în care devine certă ieşirea cu succes din situaţia de criză mondială a anului 2020, care ne-a adus o mai mare aplecare spre meditaţie şi seriozitate fiecăruia dintre noi.

Principiile de bază ale promovării ştiinţei şi culturii, competenţei și talentului au rămas impenetrabile acţiunilor corozive fireşti ale unui context istoric complex şi frământat. Iar Universitatea Hyperion a dovedit de-a lungul acestor trei decenii o stabilitate remarcabilă, probată în numeroasele încercări pe care le-a traversat.

In imaginile de arhivă ale diverselor evenimente care au marcat această istorie academică putem vedea mari personalităţi ale ştiinţei şi culturii care şi-au adus contribuţia la evoluţia Universităţii, care ni s-au alăturat în diverse momente sau permanent şi a căror încredere în noi ne-a impulsionat în elita intelectualităţii. Poate nici o altă universitate din ţară nu prezintă o paletă atât de completă de specializari şi competenţe, iar alăturarea acestora creează permanent oportunităţi de progres interdisciplinar, atât ştiinţific cât şi didactic. Poate de aceea zecile de mii de absolvenţi ai Universităţii Hyperion alcătuiesc deja o comunitate solidă, vizibilă şi cu un cuvânt important în cele mai diverse domenii.

Nu întâmplător această aniversare coincide cu aniversarea celui care a canalizat toate energiile, idealurile şi entuziasmul  atât de multor personalităţi – profesorul Ion Spânulescu, Preşedintele Universităţii Hyperion. El este cel care a reuşit să convingă, în momente de început sau de cumpănă, prin propria convigere, toate forţele capabile să obţină pentru această universitate realizările remracabile pe care le contemplăm astăzi. Cu toţii am simţit permanent prezenţa sa, în vâltoarea evenimentelor, ca un punct fix, de sprijin hotărât şi sigur, care a dat forţa şi impulsul permanentei evoluţii a Universităţii Hyperion.

La mulţi ani Universităţii Hyperion, la mulţi ani fondatorului său şi tuturor care poartă în inimă aceasta universitate!

La celebrarea celor 30 de ani de la fondare, Universitatea Hyperion a realizat un film retrospectiv:

https://www.facebook.com/universitateahyperion/videos/238965770883493/

Pentru admitere în anul universitar 2020-2021, Universitatea Hyperion își prezintă oferta educațională:

Cea mai mare extindere a fondului forestier din ultimii 30 de ani

0

Împădurirea terenurilor degradate se află în atenția autorităților și a specialiștilor în domeniul silvic. Prezent pe un asemenea teren din județul Teleorman, pe raza localității Orbeasca, ministrul mediului, apelor și pădurilor Costel Alexe  a prezentat o situație de ansamblu: „Suntem aici pe un teren degradat. Un  teren cu destinație agricolă, dar necultivat de mulți ani. Un teren care nu folosește nici agriculturii și nici nu este împădurit. Astfel de locuri sunt peste tot în țară! Ultimele date de inventar sunt la nivelul anului 2014. Potrivit datelor INS, în România sunt cel puțin 500.000 de hectare de terenuri degradate. Aceste date trebuie actualizate și văzute direct din teren. Pentru că planul nostru este să le împădurim. Urmează etapa de toamnă a celei mai mari campanii de împădurire din ultimul deceniu: «O pădure cât o țară». Gândiți-vă că, dacă planul nostru se implinește, aceasta ar fi cea mai mare extindere a fondului forestier din ultimii 30 de ani! Le-am cerut tuturor primarilor din țară să identifice în timp cât mai util terenurile degradate și să demareze măsurile necesare în vederea completării fișei perimetrului de ameliorare, care va sta la baza împăduririi terenurilor în campania de împădurire din toamnă și în cele din sezoanele următoare. Aștept o implicare serioasă și promptă a tuturor UAT-urilor, mai ales că terenurile degradate pot deveni păduri pentru toți românii. Și mai ales că în România avem foarte multe județe care suferă de lipsa pădurilor. Avem șase județe din țară în care pădurile sunt sub 10% din suprafața totală a județului. Aștept o cooperare care să reînvie pădurile, mai ales acolo unde acestea au dispărut în timp!”

Județele cu cel mai mare deficit de păduri sunt: Călărași (4% păduri din suprafața județului), Teleorman (5%), Constanța (6%), Ialomița (6%), Brăila (6%), Galați (8%). În ultimii 10, au fost împădurite doar 26.000 ha de terenuri degradate.

Admiterea 2020 la Academia de Studii Economice

0

Anul acesta, pentru admitere în ciclul de licenţă, Academia de Studii Economice din Bucureşti scoate la concurs 7350 de locuri, dintre care aproape 3000 finanţate de la buget. Înscrierile sunt programate în perioada 13-17 iulie și se vor desfășura exclusiv online.

ASE este liderul învățământului superior economic și de administrație publică din România și Europa de Sud-Est. În clasamentul la zi Times Higher Education University Impact Rankings, care reflectă impactul universităţii în societate conform obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU, ocupă primul loc în România (împreună cu Universitatea din București) și se situează în zona 201-300 în clasamentul general.