Unul dintre ultimele avioane care a decolat de pe Aeroportul Zaventem din Bruxelles, marți seară (n.r. 17 martie 2020), aparținea Companiei TAROM și era plin de români. N-am văzut niciodată în viața mea Aeroportul Zaventem atât de gol. În duty free, unele magazine erau închise, iar altele funcționau cu multe rafturi întregi goale.

O atmosferă foarte apăsătoare chiar și printre pasagerii acestei curse. Doar 4 oameni aveau măști și doar 2 mănuși. Nimeni nu se mai înghesuia pe culoare să-și ocupe locul. Toți cu gândul departe și priviri în gol. Mergeau liniștiți și cu capul plecat. Total neobișnuit pentru un zbor spre casă. Nu-i așa?… 

          La îmbarcare în dreptul meu un domn de aproape 50 de ani se uita la alții ce fac și făcea și el la fel. Dintr-o dată s-a întors către mine și mi-a spus: „Nu mai pot de frică. Zbor prima dată în viața mea. Șunt șofer de TIR și merg cu el peste tot. Nu mi-e teamă de nimic când sunt în el… dar acum zbor prima dată în viața mea și mi-e frică.”

          Avea familia în țară și lucra de ani buni ca șofer de TIR. Fusese obligat din cauza măsurilor restrictive de transport să-și lase, în Bruxelles, camionul înmatriculat în Belgia. Îmi povestea că telefonase soției și-i promisese că se-ntoarce acasă. În Belgia nu mai avea ce face pentru o perioadă lungă de timp. Transporturile non-urgente fuseseră sistate, iar în țară se instituise măsura izolării generale.

„Știți, vă rog, cum se completează formularul?”…

          Alt decor; același loc. Pe scaunul de lângă mine o domnișoară cu o mască albă, mototolea aproape compulsiv foaia cu declarația pe proprie răspundere cu privire la interacțiunile cu eventuale persoane bolnave de coronavirus și vizitarea unor locuri cu potențial de risc. Mi se plângea că nu prea știe cum să o completeze și-mi cerea sfatul. Adevărul este că documentul era destul de stufos, cu scris foarte mic și greu lizibil din cauza unei imprimante defecte – probabil – care nu mai putea să gestioneze corect fluxul din cartuș. Am aflat mai târziu că formularul pe care l-am primit la desck-ul check-in-ului era modelul olandez tradus în limba română. În avion, celor care nu-l aveau li se puneau la dispoziție două alte tipuri. Aparent mai lizibile, dar total diferite între ele și față de cel pe care-l aveam noi. „Nu contează, ne-a șoptit stewardesa cu un zâmbet reținut pe care-l puteai ghici în spatele măștii albe și ușor transparente. Sunt în fond aceleași informații cuprinse în ele!” Ne-am liniștit; nu trebuia să mai completăm un altul.

          Drumul se dovedea mai lung decât am fi crezut toți. Și nu pentru că s-ar fi lungit cumva, ci pentru că răbdarea începe să ne joace feste. Începuserăm să ne foim în scaunele noastre în tăcere, iar un domn care stătea în spatele meu pe celălalt rând, mi-a cerut cu foarte mare prudență un pix. Poate nu voiam să i-l dau, se gândea, de teama virusului. I l-am dat. L-a luat timid și încurcat și s-a apucat să-și completeze formularul. Pe tot parcursul drumului am fost serviți și doar la cerere expresă cu un pahar de apă. Probabil din prudență să nu se răspândească și mai mult virusul, dacă s-ar fi aflat printre noi…

Eu ce fac acum?…

          Am ajuns la destinație. În Aeroportul Otopeni, un prim control al angajaților DSP. Fusesem avertizați că vom fi scanați și ni se va lua temperatura. Nici vorbă de așa ceva. Cei doi inspectori și ei cu mască și halate ne întrebau dacă ne-am conpletat formularele și ne spuneau la solicitarea noastră să le lăsăm la controlul documentelor. În spatele meu, 3 tineri, fără niciun fel de bagaj și îmbrăcați ca rapper-ii de pe vremuri. Unul dintre cei doi inspectori a strigat după ei:”Stați acasă 14 zile. Nu glumesc. Vine poliția după voi să vă verifice.”

          Lângă mine, un domn îmi face semn să trec în fața lui. Am ezitat. Nu ne grăbeam toți acasă?… Se pare că nu. El mi-a recunoscut: „Unde să mă duc? Acasă? La nevastă și copii?… Să-i pun în pericol?”… Mă văd obligată să-i răspund: „Păi, nu. Vă duceți în altă parte să fiți singur.” „Unde? îmi dă el replica. Pe stradă?… N-am unde. Credeți că am plecat din țară de prea mult bine?” Nu i-am mai răspuns nimic. Îmi venea rândul la controlul documentelor. I le-am înmânat poliștului de frontieră care m-a rugat să îmi dau puțin masca la o parte să vadă dacă sunt acceași din poza de pe cartea de identitate. S-a lămurit și mi-a urat zâmbind:”Izolare plăcută!”

Ce-i de făcut ?

          De plecat de la aeroport spre casă am plecat cu un taxi. Șoferul îmi spunea mie, dar de fapt părea să vorbească mai mult pentru el: „Noi avem cea mai grea misiune, domnișoară. Îi conducem acasă – când vor să ajungă acasă! – pe toți care vin din Stăinătate. De 17 ani lucrez ca șofer de taxi în Italia și e suficient să muncesc o săptămână să trăiesc o lună întreagă. Îmi întrețin toată familia, dar aici nu ai cum. Am revenit în România de sărbători să rezolv problemele în instanță cu o casă mai veche și m-am angajat ca taximetrist. Patronul îți stabilește un plan foarte mare pe care-l faci cu greu și trebuie să-i dai aproape toți banii. Eu, luna trecută de exemplu, a trebuit să pun din buzunarul meu 150 de lei. Aaaaa și încă ceva. Am dus acasă azi un tânăr care venise singur în avion din Suceava. De ce or mai zbura avioanele astea?… Și am mai luat o domnișoară care se întorcea din Italia. Mi-a spus că știe că trebuie să stea acasă, în izolare, dar ar vrea să treacă mai întâi pe la Mall. A intrat și nu s-a mai întors. Cred că și-a uitat o cheie în mașina mea. Am dat pe stație, dar nici până la ora asta nu m-a căutat nimeni să-i returnez cheia.”

De la izbucnirea pandemiei de COVID-19, s-a înregistrat o creștere a numărului de comercianți necinstiți care vând online produse înșelătoare și care pretind că ar putea preveni sau vindeca noul virus. Afirmațiile false se referă la o serie de produse, cum ar fi măști, bonete și dezinfectanți pentru mâini. Astfel de comercianți exploatează situația actuală pentru a-și vinde produsele la prețuri foarte mari, susținând lucruri neadevărate și inducând astfel în eroare consumatorii din UE.19/03/2020

Pentru a soluționa această problemă, Comisia Europeană și rețeaua autorităților naționale pentru protecția consumatorilor la nivelul UE (CPC) au lansat acțiuni comune, în urma unui demers realizat în primă instanță de autoritatea italiană competentă. În prezent, se schimbă în mod activ informații și se colaborează în vederea unei abordări coerente pentru a contracara astfel de practici și pentru a ne asigura că nu există consumatori înșelați de comercianți necinstiți. Acțiunile urmăresc, de asemenea, să informeze consumatorii cu privire la aceste practici neloiale.

Didier Reynders, comisarul pentru justiție și consumatori, a declarat: „Nu vom tolera comercianții care manipulează temerile consumatorilor cauzate de pandemia de COVID-19 din UE. Unele platforme, cum ar fi Amazon și Facebook, au luat măsuri voluntare împotriva unor astfel de practici. Organizațiile pentru protecția consumatorilor își intensifică la rândul lor activitatea. Aceasta este modalitatea corectă de a răspunde provocării. Îi îndemn pe toți actorii, inclusiv cei din piețele online și platforme de găzduire să ne ajute să luptăm împotriva unor astfel de comportamente abuzive. Fără îndoială, Comisia și autoritățile competente din statele membre vor utiliza toate mijloacele necesare pentru a combate comercianții necinstiți.”

Cu sprijinul Comisiei, autoritățile UE pentru protecția consumatorilor pregătesc o orientare pentru a identifica mai bine practicile problematice. Aceasta va contribui la coordonarea acțiunilor tuturor autorităților naționale, comercianților și platformelor, oferind consultanță autorităților naționale. Având în vedere caracterul urgent al situației, autoritățile statelor membre sunt încurajate să ia rapid măsurile necesare de asigurare a respectării legislației la nivel național, în mod prioritar. În același timp, toate platformele online trebuie să își intensifice eforturile pentru a detecta și a înlătura informațiile false.

Orientarea va fi publicată în următoarele zile. Mai multe informații privind punerea în aplicare a Directivei privind protecția consumatorilor și Directiva privind practicile comerciale neloialeCăutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN•••, aici.

• valoarea totală a celor 50 de branduri românești de top atinge 5 miliarde euro
• 60% dintre brandurile din clasament au fost create și dezvoltate în ultimii 30 de ani de sectorul privat;
• Dacia își păstrează poziția de top, chiar dacă a crescut doar cu 6%
• sectoarele retail, bancar și petrol și gaze domină clasamentul
• un peisaj mult mai dinamic, cu șase branduri intrând in clasament pentru prima oară în acest an.
• tendință accentuată de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și coboară în clasament

Vedeți raportul Brand Finance Romania 50 2019 aici

Valoarea combinată a celor mai valoroase 50 de branduri românești a crescut cu 17% față de anul trecut, până la 5 miliarde euro – conform raportului publicat de Brand Finance, cea mai mare firma independentă globală de eveluare de brand. Sporul este de patru ori mai mare decât creșterea de 4.1% a economiei românești în ansamblu — încă o confirmare că brandurile puternice depășesc în performanță restul economiei.

David Haigh, CEO Brand Finance, comentează:

„Brandurile puternice cresc cu mult peste ritmul economiei naționale – iar companiile cu branduri puternice creează valoare chiar și când creșterea economică încetinește. Se conturează o dinamică solidă a brandurilor românești de top, care le pregătește pentru provocările viitorului.”

Brandul auto Dacia își menține poziția de lider pentru al treilea an la rând, cu o valoare de 1.320 milioane euro, în creștere cu 6% față de anul trecut. Dacia este și unul dintre puținele branduri românești prezente în clasamentele globale — fiind clasată pe locul 59 în clasamentul Brand Finance Auto 100 2019.

Dintre primele 10 branduri, nouă au înregistrat creșteri in valoare, singura scădere fiind înregistrată de Electrica – minus 8%, ceea ce o duce cu un loc mai jos, pe poziția 10. BCR a ieșit din top 10 anul acesta, cu o scădere de 6% a valorii de brand. Pe fondul creșterilor in sectorul de petrol și gaze, brandurile Petrom si Rompetrol au crescut cu 49% și respectiv 44% – Rompetrol intrând pentru prima oara in top 10.

DIGI (RCS&RDS) și-a consolidat valoarea de brand, depășind 200 milioane euro, după o creștere de 9% – și a marcat o premieră pentru un brand de telecom românesc, intrând in clasamentul global Brand Finance Telecoms 300 2019.

Pe locul 5, Banca Transilvania urcă o poziție și își menține titlul de cel mai valoros brand bancar românesc — evaluat la 208 milioane euro, în creștere cu 41%, fiind singura bancă românească inclusă în clasamentul global Brand Finance Banking 500 2019.

Sectorul de retail și cel bancar domină clasamentul

Sectorul de retail (inclusiv e-commerce) a continuat să genereze cea mai mare valoare de brand – un total de 1.379 milioane euro, cu o remarcabilă creștere anuală medie de 27%, și cu cele mai multe dintre cele 11 branduri prezente în creștere. Cele mai valoroase între acestea sunt platforma de e-commerce eMAG și retailerul Dedeman (care rămâne cel mai valoros brand cu acționariat 100% românesc) — ambele cu creșteri semnificative, de 27% și respectiv 34%. Brandul de retail farmaceutic Catena a înregistrat cea mai spectaculoasă creștere anuală – de 61% – în timp ce, în aceeași categorie, Sensiblu este singurul brand de retail care a scăzut în valoare (minus 26%).

Brandurile bancare continuă să ocupe un sector puternic în studiul Brand Finance România 50, ocupând două din primele zece locuri, chiar și după ieșirea brandului Bancpost ­– care a fost achiziționat si consolidat in Banca Transilvania. Astfel, sectorul bancar a generat 489 milioane euro în valoare de brand dar cu o evoluție inegală – Banca Transilvania si BRD au înregistrat creșteri solide, pe când BCR siCEC Bank au coborât în clasament ca urmare a scăderii în valoare.

Nou și vechi, intrări și ieșiri

Brandurile noi, create de sectorul privat în ultimii 28 de ani, ocupă mai mult de jumătate din locurile acestui clasament, generând o valoare de brand de aproape 2,5 miliarde euro.

Cât despre brandurile vechi românești, atrage atenția tendința de scădere a brandurilor deținute de stat, care pierd valoare și alunecă spre baza clasamentului. Branduri ca CFR, Tarom sau TVR (cel din urmă ieșind din top 50 în acest an) au pierdut peste 20% din valoare fiecare față de clasamentul anterior. Chiar dacă valoarea de brand nu este reflectată in bilanț, neglijarea brandului se traduce in efecte tangibile cum ar fi scăderea moralului organizațional și a relevanței pe piață, urmate de diminuarea performanței economice și a valorii de business.

Șase branduri au intrat anul acesta pentru prima oară între primele 50, dinamizând peisajul acestui clasament. Cel mai valoros nou intrat este brandul de logistică Aquila, cu o valoare de 27 milioane euro; ceilalți nou-intrați sunt retailerul Romstal, brandurile alimentareBoromir și CocoRico, brandul de distribuție de combustibili Oscar și brandul de bere Ciuc.

Inevitabil, pentru fiecare brand care intră în clasament, un alt brand trebuie să-l părăsească. Anul acesta nu se mai regăsesc in clasament brandurile Bancpost (achiziționată și consolidată in Banca Transilvania), Tinmar – care navighează o piață de energie foarte turbulentă – și brandurile AKTA,  Terapia, Dona și TVR, care au scăzut in valoare.

Mihai Bogdan, Managing Director, Brand Finance Romania, comentează:

„Tabloul celor mai valoroase branduri românești este impresionant, dar rezervorul de valoare este mult mai extins; dincolo de top 50, peisajul brandurilor este tot mai dinamic, iar multe branduri cresc rapid in valoare.”

Puterea portofoliilor

În plus față de analizarea brandurilor individuale, Brand Finance include în studiul anual și cele mai valoroase 10 portofolii de branduri, evaluate pentru acele companii care exploatează mai mult de un brand pe piață. Aceste 10 portofolii prezentate cuprind peste 40 de branduri locale cunoscute, dintre care cele mai valoroase sunt deja incluse în clasamentul individual.

Evaluat la 176 milioane euro, Ursus Breweries continuă sa conducă topul portofoliilor, cu trei branduri prezente și în clasamentul individual, incluzând berea Ursus (42 milioane euro) și berea Timișoreana (70 milioane euro) — cel mai vechi și mai valoros brand de bere local. Cele 10 portofolii, valorând împreună 664 milioane euro, sunt aceleași ca și în clasamentul precedent, și toate au înregistrat creșteri ale valorii — cu o medie remarcabilă de plus 20% față de anul trecut.