Catinvest continuă extinderea Electroputere Parc și inaugurează cea de-a doua clădire mixtă de 12.700 de metri pătrați de birouri de clasă A și spații comerciale, ca parte a unei investiții totale de peste 40 de milioane de euro. Noua clădire include 8.300 de metri pătrați de birouri și 4.400 de metri pătrați de retail, dar și noi locuri de parcare subterane pentru chiriași și clienți.

Prin această nouă extindere, aripa de vest a Electroputere Parc ajunge la o capacitate totală de aproximativ 2.000 de angajați care pot lucra în spațiile de birouri de clasa A. Noile birouri sunt deja închiriate de companii precum Ubisoft (liderul francez în industria jocurilor video) și Operative Media, iar spațiile de birouri inaugurate la finalul anului trecut sunt ocupate de Hella, liderul german specializat în sisteme de iluminat și electronice pentru industria auto cu activități multinaționale. În ansamblu, gradul de ocupare a birourilor din cele două clădiri mixte este de peste 65% și este de așteptat să crească rapid.

„La Catinvest, obiectivul nostru este să dezvoltăm permanent Electroputere Parc, oferind locuitorilor din zonă și business-urilor locale un hub extrem de bine poziționat și foarte accesibil pentru activități profesionale și de shopping. Odată cu deschiderea celei de-a doua clădiri de birouri clasa A și spații de retail, consolidăm poziția de lider a Electroputere Parc în regiunea Olteniei și rolul de furnizor major de spații imobiliare mixte în regiune. În ciuda vremurilor pline de provocări pe care continuăm să le traversăm cu toții, vedem un interes semnificativ din partea chiriașilor de retail și de birouri, pe fondul nevoii oamenilor și companiilor de a reveni la normal cât mai curând posibil”, a spus Jibril Semour, directorul general al Catinvest Eastern Europe.  

„Suntem bucuroși să ne putem muta studioul în această zonă dinamică a Craiovei, într-o nouă casă perfectă pentru creativitatea și pasiunea echipelor noastre. Parteneriatul cu Catinvest ne va permite să asigurăm cele mai bune facilități pentru toți colegii noștri de acolo și să dezvoltăm în continuare Ubisoft Craiova într-o destinație pentru tinerele talente din oraș”, a spus Cristian Pană, Managing Director Ubisoft România și Serbia.

„Operative se concentrează pe furnizarea de soluții tehnologice avansate pentru cele mai mari companii media din lume. Datorită Catinvest, avem acum posibilitatea să extindem amprenta angajaților în Craiova, valorificând acest nou spațiu modern de birouri. Ne dedicăm creării de medii de lucru productive și colaborative pentru angajați, concentrându-ne totodată pe siguranță și flexibilitate. Pe măsură ce tot mai mulți angajați revin la locul de muncă în următoarele luni, suntem încântați să le oferim facilități la cele mai înalte standarde într-o parte accesibilă a orașului”, a declarat Lorne Brown, CEO al Operative.

Pe lângă această nouă clădire mixtă, lucrările de construcție pentru o altă extindere a Electroputere Mall sunt de asemenea în desfășurare la capacitate maximă. Această nouă extindere, care urmează să fie finalizată până în martie 2022, va aduce aproximativ 5.500 de metri pătrați de retail, precum și 1.000 de metri pătrați de terasă exterioară pentru restaurante.

Mai departe, planurile de dezvoltare includ spații de retail, birouri și alte servicii precum spații de co-working sau de tip aparthotel, cu un buget total de investiții de aproape 60 de milioane de euro în următorii 2-3 ani, contribuind la dezvoltarea regiunii.

„Suntem o companie de familie, cu o perspectivă pe termen lung, ceea ce ne oferă posibilitatea de a continua să investim în proiectele noastre chiar și în contexte dificile. Electroputere Parc este deja un centru regional de referință și beneficiază de cea mai bună locație din oraș. Mi-am luat angajamentul să dezvolt în continuare acest activ excepțional pentru a răspunde mai bine nevoilor clienților”, a spus Bertrand Catteau, președintele Catinvest Group.

Grupul francez de real estate Catinvest care deține și administrează Electroputere Parc mai deține și administrează alte câteva centre comerciale din România – galeriile comerciale Carrefour Orhideea și Cora Pantelimon din București și Carrefour TOM din Constanța – precum și din Europa de Est – Auchan Savoya Park din Budapesta și Tesco Borska Pole din Plzen. Catinvest activează, totodată, pe piața rezidențială și comercială din Franța. În total, Catinvest deține și administrează peste 500.000 de metri pătrați de spații în Franța și în Europa de Est.

Urmare invitației conducerii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Președintele Camerei de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB), ing. Iuliu Stocklosa, a participat la Forumul de Afaceri Egipt – Romania, organizat la Cairo, la 27 octombrie a.c. de Ambasada României în această țară în colaborare cu Federaţia Camerelor de Comerţ Egiptene şi Africane, în marja vizitei de stat a Președintelui României, domnul Klaus Johannis, în această țară.

La eveniment au fost prezenți peste 50 reprezentanți ai firmelor, companiilor și asociațiilor românești interesate, peste 300 reprezentanți ai mediului de afaceri local, demnitari din partea Guvernelor celor două țari.  CCIB a fost singura reprezentantă a sistemului cameral românesc prezentă la Forum, organizatorii invitându-l pe Președintele Iuliu Stocklosa să facă parte din prezidiul Forumului și să prezinte alocuțiunea de deschidere din partea română. 

Adresându-se celor prezenți, președintele CCIB a făcut o succintă prezentare a rolului și potențialului camerei bucureștene de a promova relațiile economice și comerciale ale țării noastre, de a contribui la internaționalizarea afacerilor membrilor săi.

„Am venit în fața Dumneavoastră cu convingerea că Republica Arabă Egipt poate fi o piață țintă în strategia noastră de internaționalizare a afacerilor, iar numeroasa prezență a firmelor și companiilor locale la acest eveniment îmi oferă confirmarea potențialului deosebit care există pentru cooperarea economică și comercială și a perspectivelor colaborării între firmele din România și Egipt” a spus președintele Iuliu Stocklosa. 

În partea a doua a alocuțiunii Iuliu Stocklosa s-a referit la activitatea Consiliului de Afaceri România – Egipt, structură de colaborare bilaterală privată, a cărei președinție și secretariat sunt asigurate de CCIB din partea română și de Asociația Oamenilor de Afaceri Egipteni (EBA) din partea egipteană, invitând firmele și companiile prezente la Forum să participe la activitatea Consiliului.

Din partea structurilor guvernamentale au fost făcute prezentări de către Daniela Nicolescu, secretar de stat în Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, precum și de Nevine Gamea, ministrul comerțului și industriei din Egipt. 

Forumul de afaceri s-a încheiat cu o sesiune B2B în care firmele românești și egiptene participante au avut ocazia să iniţieze noi contacte şi să antameze noi relaţii de afaceri.

La 28 octombrie a.c. ing. Iuliu Stocklosa, președintele părții române în Consiliul de Afaceri România – Egipt, împreună cu dna. Secretar de Stat, Daniela Nicolescu au avut o întâlnire la Asociația Oamenilor de Afaceri Egipteni (EBA), la sediul acesteia, cu ing. Hassan El Shafei, membru al  Comitetului director EBA, Dr. Ahmed El Sokkary, Președinte și Dr. Omnia Fahmy, vicepreședinte ai Părții egiptene în Consiliu. Au fost abordate aspecte ale colaborării  în cadrul Consiliului de Afaceri, președintele Stocklosa invitând colegii egipteni la București pentru a 9-a reuniune a Consiliului.

În primele 8 luni ale anului 2021 (date disponibile), volumul total al schimburilor comerciale româno-egiptene a fost de 536 milioane USD (cu 18% peste nivelul perioadei similare din 2020) din care exportul a fost de 384 milioane USD (+ 5%), importul atingând 152 mil.USD  (+72%), iar  soldul fiind în favoarea României, în sumă de 232 milioane USD. Egiptul este a doua piață de desfacere (după Maroc) pentru produsele romanești livrate în statele din Africa și Orientul Mijlociu.

Autor: Cristian Zaharia, Senior Manager, Forensic Technnology and Discovery Services, EY România (foto)

Perioada pandemică prin care trecem a pus o presiune și mai mare asupra echipelor de răspuns la incidente informatice. Ca și cum această situație nu era suficientă, tacticile și metodele folosite de atacatorii cibernetici s-au diversificat și au crescut în complexitate. Toate acestea au dus la o creștere fără precedent a cazurilor în care date informatice ale unor companii foarte mari au fost expuse public, iar consecințele au fost în multe cazuri foarte grave: sancțiuni din partea statelor unde activau, prestigiul afectat ori pierderi financiare ca urmare a acțiunilor întreprinse pentru remediere. 

Această realitate a dus către o conștientizare și mai mare a importanței care trebuie oferită protecției securității informațiilor iar acest lucru s-a văzut deja prin plasarea acestui departament printre locurile fruntașe în ceea ce privește investițiile.

Analizând evoluția celor mai bune practici în vederea creșterii rezilienței împotriva atacurilor informatice, se observă o schimbare în strategia factorilor decidenți dintr-o companie prin implementarea unor măsuri menite să sporească securitatea datelor informatice. Acest lucru reprezintă un pas foarte important marcând o tranziție de la o strategie prin care această zonă era una dacă nu ignorată, în cel mai bun caz aflată în coada priorităților. Accentul se punea pe rapiditatea cu care informația circula și nu pe asigurarea confidențialității și integrității acesteia. 

Până nu demult, într-una din cele mai sensibile industrii, cea bancară, simpla deținere a unui cont de utilizator și a unei parole era suficientă pentru a efectua operațiuni financiare. Evident că această situație a dus în timp la dezvoltarea unei întregi cazuistici constând în transferuri neautorizate de sume de bani din contul unor persoane de bună credință în altele deținute de atacatori. Luând doar acest exemplu se observă că lucrurile au evoluat foarte mult, în prezent 

fiind necesar un număr de operațiuni suplimentare pentru a efectua o simplă plată, autentificarea făcând-se în mai mulți pași, simpla deținere a unui cont de autentificare și a unei parole nemaifiind suficientă. Ca măsură de siguranță suplimentară și băncile au investit în echipe care monitorizează tranzacțiile suspecte și alertează clientul în momentul în care detectează o potențială activitate frauduloasă. 

Toate aceste schimbări au fost posibile și printr-o colaborare mai puternică între persoanele îndreptățite cu securitatea datelor informatice, precum CIO sau CISO, cu departamentele de business, cele din urmă conștientizând importanța protejării datelor cu care ei lucrează precum și ale clienților. Se poate observa că în ultimii doi ani au crescut raportările cu privire la situația securității informației către consiliile de conducere, demers solicitat, în cele mai multe cazuri, chiar de către acestea pentru a fi la curent cu riscurile la care se expun pe această arie.  

O consecință logică a acestei schimbări de strategie este și creșterea bugetului alocat pentru investiții în zona de protecție a informației. Deloc surprinzător este faptul că acele companii care au experimentat deja un atac informatic, chiar și unul relativ minor, se așteaptă ca în următorii ani să-și crească investițiile în această zonă. Piața se mișcă însă diferit în funcție de experiențele pe care le-au avut companiile. Dacă unele au decis să investească în soluții de detectare a intruziunilor în rețeaua lor ori măsuri de prevenire și stopare a e-mail-urilor dăunătoare, altele s-au orientat către soluții de „Multi-Factor Authentication” (autentificare în mai mulți pași) sau către tehnologii care să îmbunătățească autorizarea și controlul accesului la resursele companiei. 

Poate cea mai întâlnită situație este cea a externalizării serviciilor de răspuns la incidentele informatice. Companiile au realizat că eficiența investiției masive în soluții de securitate este mult diminuată dacă nu este dublată și de profesioniști care să știe cum să le integreze și interconecteze astfel încât să maximizeze avantajele acestora. 

Un alt exemplu relevant pentru modul în care factorii decidenți au început să pună accent pe investiția în domeniul securității informației este întâlnit în cazul achiziției unei alte entități. Se observă astfel, din ce în ce mai des, o cerere pentru verificarea posibilelor antecedente de natură să scoată la iveală vulnerabilități din trecut pentru compania care este achiziționată.

Cunoscute în domeniu ca „cyber due dilligence”, aceste activități sunt solicitate tocmai pentru a se cunoaște riscurile la care companiile se expun, din punctul de vedere al securității informatice, odată cu achiziționarea unei alte entități și integrarea acesteia în infrastructura deja existentă. 

Este celebru cazul unui mare lanț hotelier care a achiziționat unul dintre competitorii săi, iar la o perioadă de timp au suferit o exfiltrare a datelor cauzată tocmai de o vulnerabilitate care se regăsea în sistemele companiei pe care au cumpărat-o. Astfel, în toate titlurile apărute pe acest subiect în acea perioadă se menționa numele lanțului hotelier ca fiind cel responsabil de incident, deși problema inițială a plecat de la compania achiziționată și, din lipsa unui „cyber due dilligence”, a rămas nedescoperită la momentul la care au cumpărat-o.

Spre deosebire de alte departamente, cel de răspuns la incidente de securitate nu are perioade mai puțin aglomerate, fiind supus permanent amenințărilor cibernetice și într-o continuă stare de alertă. Persoanele care au putere de decizie într-o companie sunt, așadar, din ce în ce mai mult în postura de a lua o decizie: implementează o serie de pași simpli spre îmbunătățirea capacității de apărare împotriva atacurilor informatice alocând o parte din investiții în acest sens sau doresc să continue cu o strategie bazată pe reactivitate în care sunt nevoiți să stea în expectativă și să intervină doar când apare un incident. În cel de-al doilea scenariu, s-a dovedit că riscurile asumate sunt uriașe întrucât în foarte multe cazuri prejudiciile cauzate sunt iremediabile.

Anul acesta a fost, cu siguranță, unul al revenirii pentru piața muncii, depășind orice fel de așteptări. Doar în primele 10 luni din 2021 au fost deschise peste 309.000 de joburi noi, cu aproximativ 10.000 mai multe decât cele disponibile pe întreg parcursul lui 2020. Totodată, se înregistrează o creștere de aproape 16% a numărului de joburi noi în perioada ianuarie-octombrie 2021 versus aceeași perioadă din 2020. Doar în luna octombrie 2021 au fost scoase la bătaie peste 37.000 de joburi noi.

Domeniile care au avut nevoie de cei mai mulți angajați luna trecută au fost Retail, Transport/Logistică, Prestări Servicii, IT/Telecom și Industria alimentară, fiecare dintre acestea deschizând peste 3.800 de poziții noi. O altă premieră a lunii octombrie o constituie faptul că primele trei orașe de provincie care au avut cele mai multe locuri de muncă disponibile, Cluj, Timișoara și Brașov, nu doar că au egalat și chiar depășit Bucureștiul, dar au avut împreună cu aproape 5.000 de joburi mai mult decât Capitala. Astfel, doar primele două, Cluj și Timișoara, au fost foarte aproape de a egala oferta de locuri de muncă din București.

O altă creștere semnificativă, datorată și condițiilor impuse de criza sanitară, se constată în luna octombrie pe joburile remote. Astfel, din totalul de locuri de muncă noi disponibile în octombrie pe eJobs.ro, 8,2% au fost remote, în creștere față de luna precedentă, când reprezentau 6,6%, mai arată datele eJobs România, cea mai mare platformă de recrutare din țară. 

„Ne bucurăm să vedem că nu doar angajații își doresc să lucreze remote, dar și angajatorii au înțeles nevoia acestora de flexibilitate, dovadă fiind creșterea numărului de joburi remote din ultima perioadă. Asta arată și că nivelul de încredere în echipe a crescut în multe companii și, de asemenea, că programele de evaluare a angajaților au fost regândite. Totodată, peste 95% dintre joburile noi din octombrie sunt full time, ceea ce demontează încă o dată alte credințe vechi apropo de flexibilitate, așa cum am văzut pe tot parcursul pandemiei: munca remote și joburile full time nu se exclud, ba din contră, se completează foarte frumos”, spune Bogdan Badea, CEO eJobs România.

Cât privește nevoia de forță de muncă pentru joburile din afară, 15,5% din oferta lunii octombrie a acestui an a fost pentru străinătate, în creștere cu aproape 5 procente față de luna anterioară. Cele mai multe locuri de muncă din străinătate au fost scoase la bătaie de țări precum Germania, Anglia, Olanda, Irlanda și Franța, iar domeniile cu cea mai mare ofertă de joburi au fost Transport/Logistică, Construcții, Producție, Medicină și Prestări servicii. Totodată, interesul candidaților pentru joburile în afară rămâne la un minim istoric, doar 1,5% dintre aplicările aferente lunii octombrie fiind pentru poziții în străinătate. 

„Ne așteptăm ca la final de an să se resimtă o ușoară încetinire a angajărilor, ca urmare a noilor restricții impuse, dar și din cauza Sărbătorilor, când o mare parte dintre angajați intră în concedii. Cu toate acestea, credem că vom încheia anul într-o notă pozitivă, având în vedere că deja am depășit numărul de joburi înregistrat pe întreg parcursul lui 2020”, explică Bogdan Badea.

În ceea ce privește numărul de aplicări, luna octombrie s-a încheiat cu peste 994.000 de aplicări. 

În acest moment, peste 37.214 de locuri de muncă pentru România și străinătate sunt disponibile pe www.ejobs.ro. 

Ca parte a strategiei de promovare a digitalizării și din dorința de a oferi clienților săi soluții digitale inovatoare, care să le permită să își simplifice și îmbunătățească viața, UniCredit Bank lansează cardurile de debit virtuale pentru persoane fizice, ce pot fi emise instant din aplicația Mobile Banking. Cele două carduri de debit virtuale disponibile în oferta băncii sunt Visa Classic și Visa Gold.  

De acum, clienții persoane fizice cu vârste peste 18 ani, titulari de cont, care dețin un cont curent în lei și/sau euro la UniCredit Bank, își pot emite instant un card de debit virtual direct din aplicația Mobile Banking, beneficiind astfel de o soluție mai simplă și mai comodă de a intra în posesia instrumentului de plată dorit, fără a fi nevoiți să se deplaseze la bancă. 

Totodată, cardurile virtuale oferă o soluție rapidă la nevoile clienților care își doresc să rezolve totul pe loc, direct de pe telefonul mobil, și să continue să se bucure de avantajele plăților fără numerar fără a mai fi nevoiți să aibă grija „plasticului”. Pentru plățile la punctele de vânzare (POS), cardurile virtuale pot fi folosite prin înrolarea în wallet / portofelul virtual Apple Pay sau Google Pay de pe telefon, în timp ce în cazul tranzacțiilor pe internet modul de utilizare este absolut similar cardurilor obișnuite (cu suport fizic), folosind informațiile generate în aplicația Mobile Banking. 

Antoaneta Curteanu, Vicepreședinte Executiv Divizia Retail în cadrul UniCredit Bank: „Am promis clienților noștri că le vom oferi, prin intermediul aplicației noastre Mobile Banking, o paletă complexă de soluții digitale și funcționalități care să le eficientizeze interacțiunea cu banca și să le dea acces la beneficii de simplitate și comoditate care să conteze cu adevărat pentru ei. Practic, dacă dețin un telefon mobil cu aplicația  Mobile Banking de la UniCredit Bank instalată, clienții noștri își pot uita liniștiti portofelul acasă fără ca măcar să sesizeze – pentru că au la dispoziție, în aplicație, soluții de plată Google Pay sau Apple Pay, posibilitatea de a retrage numerar prin funcționalitatea mCash, carduri virtuale și nu în ultimul rând posibilitatea de a se bucura de oferte speciale prin programul ShopSmart“. 

Elena Ungureanu, Country Manager Visa Romania: „Împreună cu UniCredit, am mai făcut un pas important spre digitalizarea ecosistemului de plăți din România. De acum înainte, clienții UniCredit vor putea să obțină pe loc un card virtual Visa și să-l folosească imediat pentru a face plăţi online şi la POS în siguranţă. Clienții își pot înregistra noul card virtual în aplicațiile de portofele mobile existente, iar, prin intermediul tehnologiei de tokenizare Visa, datele sensibile ale cardului sunt criptate şi înlocuite cu un identificator digital (token) – astfel plățile digitale vor fi și mai sigure și protejate împotriva fraudei. În prezent, o experiență bancară digitală completă le permite consumatorilor să se simtă în siguranță și să dețină controlul asupra finanțelor personale. ”

Cardurile de debit virtuale de la UniCredit Bank nu au taxe de emitere și administrare și se pot atașa oricărui cont în lei sau euro, pot fi administrate direct din aplicația Mobile Banking pentru modificarea limitelor de tranzacționare, blocare/deblocare, vizualizarea datelor de card, închiderea instantanee a cardului.  

Nu în ultimul rând, în momentul emiterii în aplicația Mobile Banking, clienții pot alege pentru cardul virtual dintr-un număr de 5 culori pentru Visa Classic și 3 culori pentru Visa Gold.  

Pentru mai multe informații privind cardul de debit virtual de la UniCredit Bank puteți accesa www.unicredit.ro/cardvirtual 

Compania Braiconf anunță că în perioadă următoare intenționează să angajeze peste 150 de persoane în producție, pentru mărirea capacității de producție a fabricii de la Brăila. Pentru noile posturi disponibile, compania caută personal calificat pentru mașinile de cusut, dar și pentru alte funcții implicate în procesul de producție. În prezent, fabrica Braiconf de la Brăila asigură o producție zilnică de 4.000 de produse vestimentare distincte.

„Anul trecut industria confecțiilor a suferit foarte mult, iar pandemia a accentuat problemele cu care sectorul se confrunta de câțiva ani. Multe fabrici din țară și-au restrâns activitatea sau au închis definitiv. Și pentru Braiconf 2020 a fost un an plin de provocări, în care compania a raportat o scădere a producției sub 50% față de 2019. Cu toate acestea, am luat decizii importante de business, de schimbare radicală a strategiei de retail și de așezare a mărcii pe o direcție mult mai potrivită cu ce reprezintă cămașa Braiconf. Totodată, resursa umană a fost și este foarte importantă pentru noi. Căutăm acum peste 150 de persoane pe care să le angajăm în fabrica din Brăila pentru noile cerințe de producție. Căutăm în special personal calificat pentru mașinile de cusut, pentru a putea crește capacitatea de producție”, spune Dan Săvescu, First Executive Officer Braiconf. 

Înființată în 1950, Braiconf pornea la drum cu un număr de 280 de angajați, ajungând la 3.600 în anul 1977. Privatizată în 1990, compania a continuat să se dezvolte, introducând linii noi de produs, cum ar fi cămășile de damă. De-a lungul timpului, s-au realizat nenumărate investiții în inovație, prin achiziționarea de echipamente și mașini noi dedicate îmbunătățirii calității, răspunzând astfel celor mai mari exigențe. Politica de desfacere a vizat de-a lungul timpului și extinderea pe piețele din afara României, astfel încât produsele fabricii românești au ajuns și la clienți din Italia, Franța, Suedia, Rusia, Norvegia. În 2016 este lansat serviciul de croitorie made to measure. Sinonim cu cămașa de elită, numele Braiconf se leagă și de producția de cămăși pentru branduri internaționale, produse de-a lungul anilor în fabrica de la Brăila, cu execuţie impecabilă şi ţesături de cea mai bună calitate.