PACTUL PENTRU MUNCĂ- O soluție pe termen lung pentru diminuarea deficitului forței de muncă

Deficitul forţei de muncă reprezintă o problemă majoră în România, iar pentru rezolvarea ei, factorii implicaţi – patronate, guvern, autorităţi locale, organizaţii de profil- trebuie să strângă rândurile şi, prin dialog constructiv, să elaboreze programe şi politici publice care să contribuie la dezvoltarea unui cadru flexibil pe piaţa muncii – este una dintre concluziile primei întâlniri din seria conferinţelor “Pactul pentru Muncă”, organizată, miercuri, la Cluj, de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG).
„Problematica pe care noi o dezbatem astăzi este una care afectează antreprenorii la nivel naţional, este problema tuturor şi dacă nu rezolvăm partea de deficit a forţei de muncă, probabil că în următorii 10 ani nu va mai fi atât de frumos cum este astăzi. Avem ceva de spus, avem capacitatea şi forţa de a găsi soluţii împreună şi de a construi o cale de dialog cu guvernul. Mi-aş dori ca vocea noastră să se audă şi reverberaţiile acestor conferinţe pe care le organizăm să aibă rezultate. Vreau astăzi să demonstrăm că putem să strângem o serie de soluţii pe care să le înaintăm guvernului, soluţii care ar rezolva problemele cu care ne confruntăm. Lucrul acesta îl vom face şi la Iaşi, iar la finalul seriei de conferinţe, în luna septembrie, concluziile vor fi incluse într-un ‘Memorandum of Understanding’, împreună cu o listă cu propuneri, care să se concretizeze într-o strategie pe termen lung. Dacă vrem ca peste 30 de ani să avem o pensie decentă, atunci trebuie să ne asigurăm că avem angajaţi mulţumiţi, că avem oameni la muncă în România şi care nu mai pleacă în străinătate, tineri care rămân în România să aducă plus valoare şi care să se profesionalizeze pe segmentele pe care economia le absoarbe”, a declarat preşedintele Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF), Cristina Chiriac, care invită patronatele să se alăture iniţiativei CONAF şi FPPG.
Preşedintele FPPG, Frank Neel, consideră că deficitul forţei de muncă este o problemă la care trebuie căutate soluţii rapide.   
“Situaţia de pe piaţa muncii din România este una dificilă. FPPG şi CONAF, împreună cu reprezentanţi ai Guvernului şi ai autorităţilor locale, încercăm să găsim soluţii viabile pentru rezolvarea deficitului de forţă de muncă din România. Se vede foarte clar că situaţia se înrăutăţeşte, nu se vede o scădere a emigrării, populaţia îmbătrâneşte şi de aceea este necesar să acţionăm”, a spus Frank Neel. El a adăugat că este necesară crearea unor sisteme de învăţământ şi formare profesională, în funcţie de nevoile pieţei muncii pe domenii de activitate.
Prezentă la dezbateri, ministrul Fondurilor Europene, Roxana Mînzatu, a declarat, la rândul său, că aşteaptă concluziile şi propunerile serei de întâlniri „Pactul pentru Muncă” şi că invită CONAF şi alte organizaţii să se alăture grupurilor de lucru formate în vederea gestionării viitoarelor programe operaţionale şi pentru elaborarea de programe şi politici publice pentru piaţa muncii.
„Aştept de la această serie de evenimente propuneri concrete, nu doar eu, ci şi ministrul Muncii, pe care să încercăm să le integrăm în politicile publice ale acestui stat. (…) Invit CONAF şi structurile reprezentative asociative să ni se alăture nouă, Ministerului Fondurilor Europene, în acest proces în care suntem, în grupuri de lucru în care începem să gestionăm viitoarele programe operaţionale 2021-2027. Suntem la început încă, suntem în grupuri de lucru pe diverse tipuri de domenii. Pe zona de social, incluziune socială, patronatele, sindicatele sunt alături de noi”, a spus ministrul Roxana Mînzatu.
Primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a arătat, la rândul său, că, pe lângă pierderea forţei de muncă prin emigrare, o altă problemă o constituie faptul că tinerii se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în viitorul apropiat.
„Cea mai importantă resursă a planetei nu este nici aurul, nici pădurea, ci resursa umană. Pentru că vorbim de forţa de muncă, sursele viitorului vor veni foarte multe din domeniul tehnologiei. Ştim bine că 20% dintre studenţii de astăzi se pregătesc pentru slujbe care nu vor mai exista în câţiva ani după terminarea facultăţii şi vreo 25% dintre slujbele existente vor dispărea, după cum alte 25% vor apărea în următorii 10 ani. De aceea, această dimensiune de inovare şi tehnologie este una dintre preocupările noastre, ale oraşului”, a menţionat Emil Boc.
În cadrul conferinţei a fost prezentată şi o cercetare intitulată „Studiu privind ocuparea forţei de muncă din România în contextul  UE. Analiza celor mai recente date”, realizată de Asociaţia de Analiză Decizională şi Strategică, potrivit căreia datele demografice relevă faptul că oferta potențială a forței de muncă este în declin din cauza scăderii naturale, a îmbătrânirii populației și a migrației externe. (date suplimentare ale studiului, în ataşament). Potrivit studiului, tinerii din România, în special cei sub 24 ani,  reprezintă un grup defavorizat pe piața muncii. 
La Cluj-Napoca a avut loc, miercuri, prima întâlnire din seria conferinţelor ‘Pactul pentru Muncă’, organizată de Confederaţia Naţională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) şi de Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), iar concluziile acesteia vor fi prezentate în cadrul viitoarei întâlniri, care va avea loc la Iaşi, pe 19 septembrie.

‘Pactul pentru Muncă’ reprezintă o iniţiativă a Confederaţiei Naţionale pentru Antreprenoriat Feminin şi Federaţiei Naţionale de Petrol şi Gaze care îşi propune să găsească soluţii şi strategii viabile pe termen lung, care să contribuie la diminuarea deficitului forţei de muncă.

Printre vorbitorii care au abordat subiecte legate de criza forţei de muncă şi impactul acesteia asupra activităţii companiilor s-au numărat Roxana Mînzatu – ministrul Fondurilor Europene, preşedintele CONAF – Cristina Chiriac, profesorul Mihaela Luţaş de la UBB, primarul Emil Boc, preşedintele FPPG – Frank Neel, CEO ROMGAZ – Adrian Volintiru, Viviana Constantin – director resurse umane Electrica, Luisiana Dobrinescu – avocat specialist în drept fiscal, Bogdan Badea – CEO Hidroelectrica, Ramona Jurubiţă – country managing partner KPMG, Carmen Neagu – director EnergoBIT, Dragoş Anastasiu – preşedinte Eurolines România Group, Camelia Şucu – antreprenor.
La conferinţă au participat peste 100 de antreprenori care susţin peste 30.000 de locuri de muncă şi care au o contribuţie majoră la PIB-ul României.
###
Confederaţia Patronală din România are ca obiectiv susţinerea si promovarea antreprenoriatului feminin şi reprezintă interesele a nouă organizatii economice şi sociale având ca scop apărarea drepturilor şi intereselor economice, sociale, financiare, juridice si culturale ale femeilor de afaceri în relaţiile cu autoritatile publice şi dezvoltarea unor relaţii de afaceri.
Federaţia Patronală Petrol si Gaze (FPPG) este membru fondator al Confederației Patronale Concordia, singura confederaţie patronala românească afiliată la International Organization of Employers şi Business Europe şi militează pentru responsabilitatea companiilor în ceea ce priveste siguranţa, sănatatea şi securitatea operaţiunilor și a personalului.

11 instituții reprezentative ale industriei financiare din România au semnat Acordul de Colaborare pentru crearea Platformei Financiare, proiect mobilizator ce urmărește promovarea, în cooperare cu instituțiile interesate, a principiilor dezvoltării economice durabile şi ale progresului social.
Proiectul de structurare a platformei program de colaborare în România pe zona financiară sub denumirea Platforma Financiară este o construcție non juridică, bazată pe sinergie și solidaritate, care permite intensificarea comunicării și a colaborării între reprezentanții pieței financiare din România pentru îmbunătățirea stabilității mediului economic și financiar. Astfel, se dorește consolidarea mediului de afaceri românesc prin îmbunătățirea mai multor aspecte, printre care transparența și predictibilitatea, elemente cheie ce stau la baza deciziilor strategice ale potențialilor investitori.
Industria financiară din România propune încheierea unui acord cu autoritățile, de tipul „gentlemen’s agreement” privind asigurarea predictibilității legislative pentru următorii 10 ani. Prin intermediul acestuia, se recomandă asigurarea de consultări periodice cu industria financiară, evaluarea riscurilor inițiativelor legislative propuse prin intermediul studiilor de impact și asigurarea unui dialog deschis între Guvern, antreprenori, instituții financiare sub forma unor întâlniri de tip workshop, panel de discuție pentru a evalua impactul potențial al modificărilor legislative.
Semnatarii Acordului de Colaborare sunt Asociația Română a Băncilor, Asociația Administratorilor de Fonduri din România, Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România, Asociația Brokerilor, Asociația de Plăți Electronice din România, Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România, Asociația Română a Brokerilor de Credite, Asociația Societăților Financiare din România-ALB, Bursa de Valori București, Uniunea Națională a Societăţilor de Asigurare și Reasigurare din România și Uniunea Naţională a Societăţilor de Intermediere și Consultanţă în Asigurări din România.
Prin intermediul Platformei Financiare se stabileşte modul în care membrii acesteia în baza principiilor comune, precum dezvoltarea intermedierii financiare, prosperitatea economică, reputația, libera concurență, stabilitatea, transparența, inovația și educația financiară vor colabora pentru realizarea obiectivelor comune.
Acordul de Colaborare are ca obiective conlucrarea în vederea dezvoltării și consolidării sectorului financiar ca parte a unei piețe performante, stabile și eficiente. Astfel, se dorește îmbunătăţirea mediului de afaceri din România şi perfecţionarea mecanismelor economice din sfera activităților comune, dar și colaborarea între instituții prin facilitarea dialogului deschis și promovarea unor politici comune. Totodată, Acordul urmărește respectarea legalităţii, eticii profesionale, precum şi a normelor privind concurenţa în activitatea economică şi în relaţiile dintre părți. Pe parcursul colaborării nu se vor discuta
PLATFORMA FINANCIARĂ
aspecte care să contravină prevederilor Legii Concurenței, fiind avută în vedere stimularea concurenței și a unui mediu concurențial adecvat.
În practică vom asista la reprezentarea, susținerea intereselor legitime ale membrilor în relaţia cu instituţiile şi autorităţile publice şi cu alte persoane juridice şi fizice, în raport cu obiectul şi scopul de activitate ale membrilor, precum şi promovarea unei imagini favorabile a membrilor și a domeniilor de interes pe plan naţional şi internaţional. Semnatarii Acordului urmăresc realizarea unui dialog permanent cu autoritățile și instituțiile statului, precum şi cu orice terţi pe probleme de interes economic general, inclusiv prin formularea de propuneri asupra proiectelor de acte normative specifice și participarea la dezbaterile pe marginea acestora în domeniile de interes.
Prin acest Acord, instituțiile partenere pot organiza programe comune, în baza unor acorduri separate, în domeniile pe care le reprezintă. Acordul a fost încheiat pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire a valabilității cu acordul partenerilor.

Astăzi, 10 septembrie, președintele ales Ursula von der Leyen și-a prezentat echipa și noua structură a următoarei Comisii Europene.

Noua Comisie va reflecta prioritățile și ambițiile prezentate în orientările politice. Comisia este structurată în jurul obiectivelor pe baza cărora președintele ales von der Leyen a fost votat de Parlamentul European.

În centrul activităţii noastre se află necesitatea de a răspunde schimbărilor climatice, tehnologice și demografice care transformă societățile și modul nostru de viață. Puterile existente urmează noi căi, noi puteri apar și se consolidează. Acest lucru a lăsat un sentiment de neliniște și teamă în numeroase comunități din întreaga Europă. UE trebuie să conducă tranziția către o planetă sănătoasă și către o nouă lume digitală, însă nu poate face acest lucru decât ținând oamenii aproape și adaptând economia socială de piață unică a Europei astfel încât să corespundă noilor ambiții din ziua de astăzi.

Pe măsură ce ne angajăm pe această cale, trebuie să ne valorificăm din plin punctele forte, talentul și potențialul. Trebuie să ne concentrăm pe egalitate și pe crearea de șanse pentru toți, indiferent dacă este vorba despre femei sau despre bărbați, despre oameni care vin din Est, din Vest, din Sud sau din Nord, ori despre tineri sau vârstnici. Trebuie să apărăm valorile noastre comune și să susținem statul de drept. În următorii 5 ani, toate instituțiile europene trebuie să colaboreze strâns pentru a disipa temerile și pentru a crea oportunități.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Această echipă va defini calea europeană: vom acționa cu hotărâre împotriva schimbărilor climatice, ne vom consolida parteneriatul cu Statele Unite, ne vom defini relațiile cu o Chină mai autonomă și vom fi un vecin fiabil, de exemplu pentru Africa. Această echipă va trebui să apere valorile și standardele noastre de nivel mondial. Vreau o Comisie condusă cu hotărâre, care se axează în mod clar pe aspectele care ne preocupă și care oferă răspunsuri. Vreau să fie o Comisie bine echilibrată, agilă și modernă. Această echipă va trebui acum să câștige încrederea Parlamentului. Comisia mea va fi o comisie geopolitică dedicată politicilor durabile și doresc ca Uniunea Europeană să fie gardianul multilateralismului, pentru că știm că suntem mai puternici realizând împreună ceea ce nu putem face singuri.”

O nouă structură, adaptată la ceea ce dorim să realizăm

Noul colegiu va avea opt vicepreședinți, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (Josep Borrell). Vicepreședinții sunt responsabili pentru prioritățile majore cuprinse în orientările politice. Rolul acestora este de a orienta activitatea noastră în ceea ce privește ambițiile emblematice, cum sunt Pactul ecologic european, o Europă pregătită pentru era digitală, o economie în serviciul cetățenilor, protejarea modului nostru de viață european, o Europă mai puternică pe plan internațional și un nou elan pentru democrația europeană. Comisarii se află în centrul structurii noului colegiu. Ei vor gestiona expertiza furnizată de direcțiile generale.

Trei vicepreședinți executivi vor avea o funcție dublă. Fiecare dintre ei va fi atât vicepreședinte responsabil pentru una dintre cele trei teme principale de pe agenda președintelui ales, cât și comisar.

Vicepreședintele executiv Frans Timmermans (Țările de Jos) va coordona activitatea cu privire la Pactul ecologic european. El va gestiona, totodată, politicile climatice, fiind sprijinit de Direcția Generală Politici Climatice.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Doresc ca Pactul ecologic european să devină un semn distinctiv al Europei. În centrul acestuia se află angajamentul nostru de a deveni primul continent neutru din punct de vedere climatic. Acest lucru reprezintă, totodată, un imperativ economic pe termen lung: cei care acționează primii și cel mai rapid vor fi cei care profită de oportunitățile create de tranziția ecologică. Vreau ca Europa să fie avangarda. Vreau ca Europa să fie exportatorul de cunoștințe, de tehnologii și de cele mai bune practici.”

Vicepreședintele executiv Margrethe Vestager (Danemarca) va coordona întreaga noastră agendă privind o Europă pregătită pentru era digitală și va fi comisar pentru concurență, sprijinită de Direcția Generală Concurență.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Digitalizarea are un impact uriaș asupra modului în care trăim, muncim și comunicăm. În anumite domenii, Europa trebuie să recupereze un decalaj – cum ar fi în domeniul „business to consumers” – în vreme ce în alte domenii – cum ar fi „business to business” – suntem avangarda. Trebuie să pregătim piața noastră unică pentru era digitală, trebuie să valorificăm la maximum inteligența artificială și tehnologia de lucru cu volumele mari de date, trebuie să îmbunătățim securitatea cibernetică și trebuie să depunem eforturi susținute în favoarea suveranității noastre tehnologice.”

Vicepreședintele executiv Valdis Dombrovskis (Letonia) va coordona activitatea privind o economie în serviciul cetățenilor și va fi comisarul pentru servicii financiare, sprijinit de Direcția Generală Stabilitate Financiară, Servicii Financiare și Uniunea Piețelor de Capital.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Avem o economie socială de piață unică. Aceasta este sursa prosperității și echității noastre sociale. Acest lucru este cu atât mai important cu cât ne confruntăm cu o dublă tranziție: climatică și digitală. Valdis Dombrovskis va avea rolul de a reuni aspectele sociale și piața în economia noastră.”

Ceilalți cinci vicepreședinți sunt:

Josep Borrell (Spania, actualmente ministrul spaniol al afacerilor externe): ÎR/VP desemnat, O Europă mai puternică pe plan internațional;

Věra Jourová (Republica Cehă, comisar în Comisia Juncker): Valori și transparență;

Margaritis Schinas (Grecia, fost deputat în Parlamentul European, funcționar cu o lungă experiență în Comisia Europeană): Protejarea modului nostru de viață european;

Maroš Šefčovič (Slovacia, vicepreședinte al Comisiei Juncker): Relații interinstituționale și prospectivă;

Dubravka Šuica (Croația, deputat în Parlamentul European): Democrație și demografie.

De asemenea, Dubravka Šuica va coordona, din partea Comisiei, activitatea Conferinței privind viitorul Europei.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Dorim să dăm un nou elan democrației europene. Aceasta este responsabilitatea noastră comună. Democrația înseamnă mai mult decât votul la alegeri la fiecare 5 ani. Înseamnă să ne facem auzită vocea și să putem avea un cuvânt de spus cu privire la modul în care este construită societatea.”

Președintele ales von der Leyen dorește să prezideze un colegiu angajat, care înțelege Europa și ascultă dorințele europenilor.

• Din acest motiv, toți membrii colegiului vor vizita fiecare stat membru în prima jumătate a mandatului lor. Ei vor trebui să cunoască nu numai capitalele, ci și să viziteze regiunile în care trăiește și muncește populația Europei.
• Așa cum Europa trebuie să fie pregătită pentru era digitală, și Comisia trebuie să se adapteze realităților de astăzi. Reuniunile colegiului vor fi „fără hârtie” și digitale.
• Obiectivul noii Comisii este de a ușura viața oamenilor și a întreprinderilor. Pentru a reduce birocrația, Comisia va aplica principiul numărului constant („one-in, one­out”) atunci când creează noi acte cu putere de lege și norme administrative.

Președintele ales Ursula von der Leyen a declarat: „Aceasta va fi o Comisie care își va transpune angajamentele în acțiuni. Avem o structură care se concentrează pe sarcini, nu pe ierarhii. Trebuie să fim în măsură să obținem cât mai rapid rezultate în domeniile care contează și să facem acest lucru cu convingere.”

Ceilalți comisari desemnați sunt următorii:

Johannes Hahn (Austria) va fi responsabil de „Buget și administrație” și va raporta direct președintelui Comisiei, Ursula von der Leyen. Ca membru cu vechime al colegiului, el cunoaște importanța promovării unei administrații moderne.

Didier Reynders (Belgia), avocat de profesie, are foarte multă experiență ca ministru de finanțe, ministru al afacerilor externe și europene și ca ministru al apărării la nivel național. În noua Comisie, el va fi responsabil de „Justiție” (inclusiv tematica statului de drept).

Mariya Gabriel (Bulgaria) este în prezent comisar european. Ea s-a ocupat cu dedicație și energie de portofoliul digital și i se încredințează acum crearea de noi perspective pentru generația tânără (portofoliul „Inovare și tineret”).

Stella Kyriakides (Cipru) este un psiholog clinician cu mulți ani de experiență în domeniul afacerilor sociale, al sănătății și al prevenirii cancerului. Ea va avea portofoliul „Sănătate”.

Kadri Simson (Estonia) este un deputat cu vechime în Parlamentul estonian și a fost ministru al afacerilor economice și al infrastructurii. Ea se va ocupa de portofoliul „Energie”.

Jutta Urpilainen (Finlanda) nu a fost numai ministru de finanțe și membru al Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului finlandez, ci și trimis special în Etiopia. Ea va fi titulară a portofoliului „Parteneriate internaționale”.

Sylvie Goulard (Franța), fost deputat în Parlamentul European, este o europeană dedicată și convinsă. În calitate de comisar pentru piața internă, ea va gestiona activitatea noastră privind politica industrială și va promova piața unică digitală. De asemenea, ea va fi responsabilă pentru noua Direcție Generală pentru Industria de apărare și Spațiu.

László Trócsányi (Ungaria) este fostul ministru al justiției din Ungaria. El va avea portofoliul „Vecinătate și extindere”.

Phil Hogan (Irlanda), actualul comisar pentru agricultură, își va pune experiența la dispoziția noii Comisii având în responsabilitate portofoliul „Comerț”.

Paolo Gentiloni (Italia), fost prim-ministru al Italiei și ministru al afacerilor externe, va împărtăși din vasta sa experiență ca titular al portofoliului „Economie”.

Virginijus Sinkevičius (Lituania), ministrul lituanian al economiei și inovării, va fi responsabil pentru „Mediu și oceane”.

Nicolas Schmit (Luxemburg) își reunește experiența de la Parlamentul European și pe aceea de ministru pentru ocuparea forței de muncă la nivel național, și va prelua responsabilitatea portofoliului „Locuri de muncă”.

Helena Dalli (Malta) și-a dedicat viața politică egalității, ocupând atât postul de ministru pentru dialog social, protecția consumatorilor și pentru libertăți civile, cât și pe acela de ministru al afacerilor europene și al egalității. Ea va avea portofoliul „Egalitate”.

Janusz Wojciechowski (Polonia) a fost vreme îndelungată deputat în Parlamentul European, membru al Comisiei pentru agricultură și este în prezent membru al Curții de Conturi Europene. El va fi responsabil pentru portofoliul „Agricultură”.

Elisa Ferreira (Portugalia) este în prezent viceguvernator al Banco de Portugal. Ea a fost deputat în Parlamentul European timp de mai mulți ani și a fost, pe plan național, atât ministru al planificării, cât și ministru al mediului. Ea va avea portofoliul „Coeziune și reforme”.

Rovana Plumb (România) este deputat în Parlamentul European (vicepreședinte al Grupului Socialiștilor și Democraților) și a ocupat, la nivel național, posturile de ministru al mediului și schimbărilor climatice, ministru al muncii, ministru al fondurilor europene, ministru al educației și ministru al transporturilor. Ea se va ocupa de portofoliul „Transporturi”.

Janez Lenarčič (Slovenia) este un diplomat sloven. El a fost secretar de stat pentru afaceri europene și a colaborat strâns timp de mai mulți ani cu Organizația Națiunilor Unite, cu Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa și cu Uniunea Europeană. El se va ocupa de portofoliul „Gestionarea crizelor”.

Ylva Johansson (Suedia) este, pe plan național, ministru pentru ocuparea forței de muncă, dar și fost ministru al școlilor și ministru al sănătății și îngrijirii persoanelor în vârstă, precum și deputată în Parlamentul suedez. Este, în același timp, un expert foarte respectat în domeniile ocupării, integrării, sănătății și bunăstării. Ea va avea portofoliul „Afaceri interne”.

Etapele următoare

În următoarea etapă, Parlamentul European va trebui să aprobe întregul colegiu al comisarilor, inclusiv Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate/vicepreședintele Comisiei Europene.

Acest lucru va fi precedat de audierile comisarilor desemnați în fața comisiilor parlamentare relevante, în conformitate cu Regulamentul de procedură al Parlamentului.

Pe baza aprobării date de către Parlamentul European, Consiliul European numește în mod oficial Comisia Europeană, în conformitate cu articolul 17 alineatul (7) din TUE.

Preţurile produselor au crescut şi în luna august, faţă de luna similară a anului trecut, informaţiile publicate miercuri de INS inducând o inflaţie de 3,9%, cu 0,2% mai mică decât cea din luna iulie, potrivit Adevărul.ro.
De asemenea, rata anuală a inflaţiei a coborât la 3,9% în luna august a acestui an, de la 4,1%, în luna iulie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 2,98%, cele alimentare cu 5,02% iar preţul serviciilor a înregistrat un avans de 4,23%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
„Preţurile de consum în luna august 2019 comparativ cu luna august 2018 au crescut cu 3,9%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018 – august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017 – august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,0%”, se arată în comunicatul INS.
Totodată, România a avut şi în luna iulie 2019 cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4,1%, în creştere faţă de nivelul de 3,9% înregistrat în luna iunie, arată datele publicate, luni, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Preţurile de consum au crescut cu 3,9% în luna august a acestui an, comparativ cu luna august 2018, iar rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 4,1%, potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Mărfurile alimentare s-au scumpit cu 5,02%, mărfurile nealimentare cu 2,98%, în timp ce tarifele serviciilor au crescut cu 4,23%, scrie News.ro.
”Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (septembrie 2018– august 2019) faţă de precedentele 12 luni (septembrie 2017– august 2018), calculată pe baza IPC, este 3,9%”, se arată în datele INS.