Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, a anunțat joi într-o
conferință de presă că estimările ministerului pentru deficitul bugetar la
finalul anului sunt de ”peste 4% din PIB”, cu mult peste ținta de 2,76% din
legea bugetului. El a comparat guvernul PSD cu Al Capone, spunând că fostul
guvern a ținut un buget dublu: unul pentru public și altul destinat baronilor
locali, scrie G4media.ro
În același timp, Cîțu a mai adăugat că ia în calcul
sesizarea procurorilor pentru a investiga o presupusă infracțiune de
constituire a unui grup infracțional organizat în PSD, având în vedere
diferența dintre bugetul făcut public de PSD și cel real.
Ministrul Finanțelor a spus în repetate rânduri în
conferința de presă că are soluții pentru a diminua deficitul bugetar.
El a dat exemple de ”găuri” lăsate de PSD: 2 miliarde de lei la bugetul contribuțiilor
sociale din cauza neplății contribuțiilor și o datorie de 1,8 miliarde de lei
către companiile care au plătit concediile medicale și cărora Casa Națională de
Asigurări de Sănătate trebuie să le returneze banii.
Ce reprezintă
Institutul de Științe ale Educației și de ce trebuie să existe în continuare?
Cum a fost desființat ISE… de
două ori?!
Prima dată, de regimul comunist…
Institutul de Științe ale Educației
(ISE) a fost până pe 6 noiembrie 2019 singurul institut public de cercetare
în domeniul educației din România. ISE fusese reînființat în anul 1990, ca
măsură reparatorie la dizolvarea în 1982 a Institutului de Cercetări Pedagogice și
Psihologice, în urma unei înscenări politice a regimului comunist care asocia
instituția cu mișcarea „Meditația transcendentală“, acțiune care a
distrus viețile multor intelectuali prin arderea cărților scrise și interdicția
de a mai publica în România, anularea titlurilor academice, trimiterea la munci
necalificate etc.
Istoria se repetă
Miercuri, 6 noiembrie 2019, în mod
netransparent, fără consultare, fără o evaluare a activității, s-a luat decizia
de desființare a ISE (prin OUG nr. 68/06.11.2019) și de organizare a unei
noi instituții (Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație), prin
comasare cu Centrul Național de Evaluare și Examinare, cercetătorii
institutului aflând această veste din presă. După 30 de ani de democrație,
măsura nu poate să nu amintească de practicile regimului comunist.
Ce a făcut ISE în ultimii 30 de ani?
Într-un context marcat de
discontinuitate, subfinanțare și schimbări frecvente, ISE a rămas o instituție
profesionistă și independentă politic. A realizat numeroase cercetări și
studii pentru fundamentarea măsurilor de reformă în sistemul educațional,
susținând permanent necesitatea adoptării acestor măsuri numai în baza datelor
de cercetare. A contribuit la selecția și formarea unor noi generații de
profesioniști în domeniul educației, a promovat pluralismul educațional, a
creat parteneriate solide pentru cooperare internațională, a abordat
interdisciplinar și pragmatic probleme concrete ale sistemului educativ, a avut
un rol major în dezvoltarea consilierii școlare în țara noastră. A participat la elaborarea indicatorilor pentru educație,
folosiți de Institutul Național de Statistică. A realizat primele evaluări
internaționale ale performanțelor elevilor, în România.
În momentul de față, ISE funcționează cu 31 de cercetători cu normă
întreagă și 12 colaboratori cu ½ normă. Este implicat în derularea unor
proiecte importante la nivelul sistemului educațional (de exemplu, starea
sistemului de învățământ, evaluarea internațională PISA, studii tematice
privind violența în școli, calitatea vieții elevilor și studenților, finanțarea
învățământului preuniversitar, fenomenul de abandon școlar și părăsire timpurie
a sistemului de educație, competențele digitale ale elevilor). Pe lângă
activitatea de cercetare, din 2010, atribuțiile ISE au fost extinse în domeniul
dezvoltării de curriculum, fără alocarea de resurse umane și financiare
suficiente. De asemenea, ISE a oferit suport
metodologic profesorilor şi consilierilor școlari şi a implementat programe
inovative de formare continuă a personalului didactic (cel mai recent fiind
programul derulat în cadrul proiectului CRED, pentru 55.000 de cadre
didactice). În perioada 2007-2019, ISE a facilitat derularea a peste 19.000
de parteneriate școlare europene de către profesorii români din peste 7.000
de unități de învățământ. Rezultatele de cercetare au fost valorificate și în programe
pilot de intervenție la nivelul școlii, în special în școli din medii
dezavantajate socio-economic, cu număr mare de elevi în risc de abandon școlar.
De ce Institutul de Științe ale Educației trebuie să rămână o instituție de cercetare independentă?
Într-un context european în care nevoia de cercetare educațională este
în creştere, în România se desfiinţează singura instituţie publică dedicată acestui
domeniu.
Se șterge, discreționar și pripit,
istoria și identitatea unui institut de cercetare cunoscut în lume. Dispare
o școală de cercetare în care s-au format generații de cercetători cu expertiză
în domeniul educației.
Nu dispare doar o instituție de
cercetare, ci un domeniu de cercetare, ISE fiind prima instituție care,după dezastrul din anii `80, odată cu reînființarea sa din 1990, a introdus
specializarea doctorală Științele educației și a investit constant în
formarea unor noi specialiști în domenii precum politici educaționale,
curriculum, management educațional, finanțarea învățământului, pedagogii
alternative. Multiplele arii de cercetare în științele educației vor fi reduse
la un „laborator“ într-un centru de politici și de evaluare, influențat direct
de schimbările politice de la vârful Ministerului Educației și vulnerabil din
perspectiva rigorii științifice.
Dispare o întreagă infrastructură de cercetare construită
în timp (acreditări instituţionale, reţele de cercetare, Revista de pedagogie –
indexată în baze de date internaţionale).
Se aduce un prejudiciu de
imagine pentru învățământul românesc, această măsură reluând, într-un alt
context politic și, fără îndoială, cu alte intenții, o intervenție asemănătoare
cu cea din perioada dictaturii comuniste.
Imaginea cercetării educaționale din România este afectată în plan
internațional, prin dispariția ISE din proiecte,
colaborări și rețele europene (EUNEC, Consiliul Europei, Comisia Europeană,
CEDEFOP, UNICEF etc.).
De ce comasarea nu este o soluție viabilă?
Comasarea propusă prin ordonanța
de urgență din 6 noiembrie este o modalitate de manipulare a opiniei publice și
de mascare a desființării ISE. Sub cuvintele „cercetătorii
nu pierd nimic, vor fi preluați de noul centru“ se ascunde altă realitate. Cercetătorii pierd statutul de neutralitate
profesională, prin alipirea cu o
instituție în care salariații sunt funcționari publici, instituție care va fi
condusă de o persoană numită sau subordonată politic. Chiar dacă
încadrarea în administrația centrală poate aduce unele creșteri salariale (la
ora actuală, salariile cercetătorilor fiind de două-trei ori mai mici decât cele ale funcționarilor), cercetătorul îşi pierde independența în
raport cu politicul. Funcționarea ISE ca instituție de sine stătătoare,
guvernată de legislația cercetării
științifice, garanta o selecție a conducerii și a personalului pe
criterii de competență profesională, strict reglementate de această legislație.
Schimbarea statutului cercetătorului în funcționar public sau simplu personal
contractual, deschide calea ocupării unor posturi de către clientela politică
(până acum, aceasta putea accede doar în zona administrației publice, nu și în
zona cercetării științifice). Un cercetător ştiinţific nu poate avea statut de
funcţionar public, nu se poate afla sub comandă politică directă (nici printr-o
conducere numită politic) și nu poate avea alt interes decât cel al adevărului
științific.
În graba deciziei, guvernanții au
uitat să răspundă la întrebări fundamentale:
În ce măsură contribuie comasarea
la recunoașterea importanței educației – o nevoie atât
de invocată în discursul public?
Care a fost urgența acestei
decizii și de ce nu s-a bazat pe o evaluare obiectivă
a activității celor două instituții? În ordonanța guvernului nu este definit
caracterul extraordinar al situației, nu există justificare și nici temei
pentru adoptarea acestei măsuri, nu este motivată urgența măsurii luate, așa
cum prevede Constituția.
Cum se pot alipi două
instituții care, în mod firesc, funcționează și trebuie să funcționeze, după
legi diferite? Este o situație care poate fi asemănată
cu cea în care comasezi o facultate de administrație publică din cadrul unei
universități cu o agenție a administrației publice.
Având
în vedere toate aspectele prezentate, solicităm reconsiderarea de urgență a deciziei de
desființare a ISE și repunerea cercetării educaționale într-un cadru
instituțional care să susțină importanța acestui domeniu pentru societatea
românească.
Petiția online pentru păstrarea
identității și a statutului Institutului de Științe ale Educației a fost
semnată până acum de peste 2200 de
persoane – între care profesori universitari, cercetători, personalități de
marcă din domeniile pedagogie, sociologie, psihologie, științe politice,
experţi internaţionali care profesează în universităţi şi instituţii de
educaţie de prestigiu, profesori din învăţământul preuniversitar etc.
Petiția cercetătorilor și opiniile
semnatarilor pot fi consultate la adresa:
Radu Dinescu (foto), secretarul general al organizației profesionale și
patronale Uniunea Națională a Transportatorilor
Rutieri din România (UNTRR), a fost ales președinte al Uniunii Internaționale a Transporturilor Rutiere (IRU), definită ca „organizația globală de transport rutier, care susține interesele operatorilor de transport marfă și persoane, cu scopul de a asigura creștere economică și prosperitate prin mobilitate durabilă la nivel
mondial. IRU are 167 de membri din 73 de țări de pe 5 continente”. Alegerea a fost făcută la adunarea generală IRU
din 8 noiembrie 2019. Mandatul se derulează în perioada 1 ianuarie 2020-31
decembrie 2021.
În contextul alegerii, Radu Dinescu a subliniat: „Cred
în dialog, durabilitate și
solidaritate. IRU și membrii săi vor construi
viitorul industriei transporturilor rutiere”.
De asemenea, au fost aleşi: vicepreședinți – Asli Çalik, TOBB,
Turcia (președinte al Consiliului de
transport marfă) şi Patrick Westelinck, FBAA, Belgia (președinte al Consiliului de transport pasageri); membri
ai Executivului Prezidențial – Jan Buczek, ZMPD, Polonia; Bekmyrat Eyeberdiev, THADA, Turkmenistan; Eduart
Kasa, ANALTIR, Albania; Andrey Kurushin, ASMAP, Rusia; Christiane Leonard, BDO,
Germania; Erik Oestergaard, DTL, Danemarca; Jos Sales, FLEAA, Luxemburg.
Dezbaterile trebuie încurajate, putând fi modalitatea optimă prin care se pot afla informații direct din piață, iar apoi se pot oferi țării legi corecte. Acesta a fost mesajul Președintelui Comisiei de Buget din Camera Deputaților, Sorin Lazăr (foto), în deschiderea evenimentului de lansare a Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC). Acesta a fost organizat marți, 11 noiembrie, la Palatul Parlamentului, în parteneriat cu Comisia pentru Buget din Camera Deputaților.”Mediul de afaceri trebuie sprijinit și încurajat. Mai mult, oamenii de afaceri trebuie să nu fie încurcați cu o suprareglemnetare, care nu va ajuta pe nimeni. Reglementarea trebuie să fie simplă și corectă”, a mai spus deputatul Lazăr. Aproape 2.000 de companii cu capital român și străin din diverse domenii – bunuri de larg consum, energie, ospitalitate, comerț, media, publicitate etc.- cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 miliarde de lei și peste 36.000 de angajați, s-au grupat în cadrul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) pentru a contribui la crearea unui cadru fiscal și legislativ predictibil și echilibrat. Membrii CLCC consideră că libertatea economică, libertatea comerțului și libertatea comunicării sunt fundamentale, iar consultările publice stau la baza unei societăți democratice. Coaliția pledează pentru stabilitate și predictibilitate legislativă, precum și pentru reglementări echilibrate și necesare, nu intempestive sau excesive. „Credem că, în elaborarea politicilor publice, decidenții politici trebuie să ia în considerare toate opiniile și datele disponibile, inclusiv expertiza agenților economici. CLCC susține accesul liber la produsele legale, a căror calitate este garantată de identitatea de marcă și de reputația companiilor membre ale Coaliției”, a declarat Constantin Rudnițchi, director executiv al Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. CLCC a pornit ca un demers necesar în contextul apariției unor inițiative legislative care urmăresc supra-reglementarea anumitor sectoare și industrii, într-un mod nejustificat și fără consultări ale mediului de afaceri. Un exemplu recent este proiectul de hiper-reglementare în domeniul tutunului (L443/2019) care prevede, printre altele, interzicerea expunerii produselor din tutun în cele peste 70.000 de magazine din România care comercializează țigarete. Limitarea comerțului cu produse din tutun și ascunderea pachetelor sub tejghea va determina reducerea cifrei de afaceri și a profitului magazinelor și producătorilor, creșterea cheltuielilor și pierderea de locuri de muncă și va alimenta piața neagră.Alte exemple de inițiative de același tip respinse sau în dezbatere: interzicerea publicității la medicamente; interzicerea comercializării băuturilor carbogazoase către minorii cu vârsta sub 16 ani; etichetarea produselor alimentare procesate, pentru reducerea riscului de boală cardiovasculară etc. În plan internațional, avem de asemenea, exemple extreme: taxarea cărnii roșii sau a produselor cu grăsimi, inclusiv brânza, interzicerea foie gras etc.Coaliția a atras rapid membri din întregul sector al bunurilor de larg consum și nu numai, îngrijorați de tendința reglementatorilor de a lua de pe-o zi pe alta măsuri care pot îngenunchia mediul de afaceri fără nicio consultare cu cei direct vizați. Ținând cont de aceste realități alarmante, reprezentanții Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării solicită membrilor Parlamentului României să trateze cu maximă seriozitate și responsabilitate orice pachet de măsuri legislative care poate destabiliza un întreg lanț de afaceri legitime.Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării urmărește asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și corect, astfel încât companiile să poată investi și dezvolta, plătind în continuare salariile a milioane de români și contribuind la dezvoltarea întregii comunități. ***Despre Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării· Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării (CLCC) reunește aproape 2.000 de companii, cu o cifră de afaceri cumulată de aproximativ 50 de miliarde de lei și un număr total de angajați de peste 36.000. Mai multe detalii despre CLCC găsiți pe pagina web a Coaliției, www.clcc.ro · Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării cuprinde companii din FMCG, industria ospitalitații, distribuitori engros, retaileri, mici comercianți, reprezentanți ai HoReCa, agenții de publicitate și comunicare, dar și ONG-uri. · Obiectivul Coaliției pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării este asigurarea unui mediu de afaceri competitiv și corect, astfel încât companiile să poată investi și dezvolta, plătind în continuare salariile a milioane de români și contribuind la dezvoltarea întregii comunități.
România ocupă locul 45 din 149 de țări, fiind depășită de toate celelalte state membre ale Uniunii Europene în studiul Indicele de Progres Social 2019,privind calitatea vieții și bunăstarea socială, realizat de organizația nonprofit Social Progress Imperative cu sprijinul Deloitte.România coboară astfel o poziție față de anul trecut și se regăsește, conform scorului înregistrat, în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Argentina,Bulgaria și Mauritius.
Indicele de Progres Social (IPS) măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 149 de țări, în baza analizei a trei dimensiuni principale. Metodologia presupune acordarea unui punctaj pentru elementele încadrate în categoria nevoilor de bază – și anume hrană și îngrijire medicală de bază, apă și salubritate, locuință și siguranță personală -, pentru cele care țin de bunăstare– accesul la educație de bază, accesul la comunicații și informații, sănătatea și bunăstarea, calitatea mediului – și pentru elementele care țin de oportunități – drepturile personale, libertatea personală și de alegere, incluziunea, accesul la educație avansată.În baza punctajului acordat,țările din clasament sunt grupate în șase categorii, în mod descrescător.
„În ciuda unei creșteri economice stabile, printre cele mai mari din Europa, a creșterii puterii de cumpărare și a scăderii șomajului la un minim istoric, România a înregistrat, în ultimul an, o ușoară scădere a indicelui privind calitatea vieții și bunăstarea socială. Cu o serie de capitole la care înregistrăm punctaje modeste, cum ar fi sănătatea, accesul la educație de bază, apa și salubritatea, devine evident și din această perspectivă că, pentru a genera progres social, resursele publice trebuie dirijate spre investiții care generează dezvoltare economică și implicit creșterea nivelului de trai”, explică Alexandru Reff, Country Managing Partner, Deloitte Româniași Moldova.
Alexandru Reff
Analiza dedicată României din cadrul studiului subliniază punctele slabe și punctele forte ale țării noastre în comparație cu alte 15 state care înregistrează un PIB pe cap de locuitor similar. Coordonatele la care România a obținut cele mai slabe punctaje sunt serviciile de apă și de salubritate (locul 83),sănătatea și bunăstarea (locul 74) și accesul la educație de bază (locul 73). Printre coordonatele la care țara noastră a obținut cel mai bun punctaj se află siguranța personală (locul 36), calitatea mediului (locul 40), hrana și îngrijirea medicală de bază (locul 47), drepturile personale (locul 48).
Norvegia se menține în poziția de lider
În 2019, pe primele locuri în clasament sunt Norvegia, Danemarca și Elveția, iar pe ultimele, Ciad, Sudanul de Sud și Republica Centrafricană.
Statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Bulgariei și a României, se găsesc în primele două categorii de țări din clasament, având un nivel ridicat al calității vieții.
Dintre statele din regiunea Europei Centrale și de Est, cel mai bun loc este ocupat de Slovenia (21), fiind urmată de Cehia (24), Estonia (25), Lituania (32), Polonia (33), Slovacia (35), Letonia (36), Croația (38), Ungaria (39), Bulgaria (43) și România (45).
Imaginea de ansamblu a schimbărilor indicelui în timp
137 din cele 149 de țări cuprinse în analiză au cunoscut o îmbunătățire privind calitatea vieții și bunăstarea socială în perioada 2014-2019, deși nu există a evoluție unitară a celor 12 coordonate evaluate.
Indicele global cumulat raportat la populație a crescut de la 62,16 din 100 în 2014, la 64,47în 2019.
Din 2014 până în prezent, coordonatele care s-au îmbunătățit la nivel global sunt accesul la informații și comunicații, accesul la educație avansată, apă și salubritate, adăpost, nutriție și servicii medicale de bază, calitatea mediului, libertate și alegeri personale și sănătate și bunăstare.
Nivelul global al drepturilor personale a scăzut de-a lungul celor șase ani analizați cu 4,17 puncte, în urma evoluției sale negative în 77 de țări din cele 149 din clasament.
Printre cele mai stabile coordonate se află incluziunea socială, accesul la cunoștințe de bază șisiguranța personală.
Printre țările care au înregistrat cel mai mare declin privind indicele de progres social se numără Statele Unite ale Americii, Nicaragua, Sudanul de Sud și Brazilia.
Rezultatele globale sunt disponibile aici, iar rezultatele detaliate pentru România pot fi văzute aici.
Deloitte furnizează la nivel global servicii de audit, consultanță, servicii juridice, consultanță financiară și managementul riscului, servicii de consultanță fiscală și alte servicii adiacente către clienți din sectorul public și privat provenind din industrii variate. Patru din cinci companii prezente în topul Fortune Global 500® sunt clienți Deloitte, prin intermediul rețelei sale globale de firme membre care activează în peste 150 de țări și teritorii, oferind resurse internaționale, perspective locale și servicii de cea mai înaltă calitate pentru a aborda provocări de business complexe. Obiectivul Deloitte este să creeze un impact vizibil în societate cu ajutorul celor 312.000 de profesioniști ai săi.
Deloitte România este una dintre cele mai mari companii de servicii profesionale din țara noastră și oferă, în cooperare cu Reff & Asociații SCA, servicii de audit, de consultanță fiscală, servicii juridice, de consultanță în management și consultanță financiară, servicii de managementul riscului, soluții de servicii și consultanță în tehnologie, precum și alte servicii adiacente, prin intermediul a peste 1.700 de profesioniști.
Cu 3,40%, indicele anual al preţurilor de consum a coborât la cea mai redusă valoare din luna ianuarie încoace, deși rezultatul lunar a fost unul relativ slab, cu o majorare a prețurilor de 0,43% în raport cu luna precedent, potrivit Curs de guvernare.ro.
Influenţa cea mai importantă în sensul creșterii prețurilor a venit pe segmentul preţurilor volatile, din partea legumelor (+2,24% per total și +7% în cazul cartofilor) și fructelor (+2,23%, cu o evoluție divergentă între cele din producția internă, +4,84%, și cele din import, -0,34%). A treia componentă, ouăle, s-au scumpit și ele cu 2,20%.
Totodată, au început să crească prețurile la îmbrăcăminte (+0,62%) și la încălțăminte (+1,18%), efectul cumulat fiind similar cu cel de pe segmentul sezonier al legumelor. S-au scumpit destul de vizbil și combustibilii (+0,62%), care au mai adus și ei o influență de 0,05 puncte procentuale la indicele general, dincolo de efectul indirect asupra celorlalte mărfuri.
În același timp, cea mai redusă o regăsim pe segmentul serviciilor (+0,25%), cu valori peste media sectorială la cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu învățământul și turismul (+0,74%), restaurante, cafenele și cantine (+0,35%), igienă și cosmetică (+0,33%), îngrijire medicală (+0,32%) și telefon (+0,31%).
Grupul OLX, care deține site-ul de vânzări cu același nume ce operează și
în România, a anunțat, luni, că preia, pentru o sumă imensă, un startup online
german, care realizează o afacere foarte utilă pe piața auto: cumpără mașini
second hand, le verifică și le revinde la licitație către dealeri înscriși în
rețeaua sa, scrie Hotnews.ro.
OLX spune că plătește 400 de milioane de dolari pentru a prelua controlul asupra startup-ului berlinez Frontier Car Group (FCG), care promite să „revoluționeze comerțul cu mașini la mâna a doua”.
În anul 2018, OLX mai investise 89 de milioane de dolari
în FCG. Firma a preluat recent un startup american similar, WeBuyAnyCar, iar
acum ambele companii operează împreună în America Latină, Asia, precum și în
Polonia. FCG poate aduce un plus de siguranță în comerțul cu mașini second
hand, unde principala problemă o reprzintă unii dintre „samsarii” care vând
autoturisme cu defecțiuni majore, cosmetizate astfel încât să-i păcălească pe
amatorii de chilipiruri neexperimentați.
În același timp, OLX este o platformă
de vânzări online fondată în anul 2006, care operează în circa 45 de țări,
printre care și România. OLX este înglobată în prezent în compania Prosus,
în care fondul de investiții sud-african Naspers și-a grupat principalele
afaceri de comerț online, pentru a le lista la bursă.
Angajatorii români
oferă, luni, la nivel național, 30.986 locuri de muncă, 56% fiind destinate
persoanelor cu studii liceale, postliceale și profesionale, informează Agenția
Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM).
La nivel național, cele mai
multe locuri de muncă sunt oferite pentru muncitor necalificat la asamblarea,
montarea pieselor (2.024), lucrător comercial (1.916), agent de securitate
(1.617), manipulant mărfuri (1.038), muncitor necalificat în industria
confecțiilor (992), vânzător (888), ucenic (871), lăcătuș mecanic (832),
confecționer asamblor articole din textile (710), casier (647), conform datelor
Profit.ro.
De asemenea, din cele 30.986 de locuri de muncă vacante
declarate de angajatori la agențiile pentru ocuparea forței de muncă, 1.845
sunt destinate persoanelor cu studii superioare (inginer în diferite domenii de
activitate, programator, manager, medic, contabil etc), 17.432 pentru
persoanele cu studii liceale, postliceale, profesionale, restul locurilor de
muncă fiind destinate persoanelor cu studii primare/gimnaziale sau fără studii.
Pentru 1,2 milioane de bucureșteni, cei racordați la RADET, intrarea regiei în faliment anunță o iarnă cu iz siberian. Deja avariile se țin lanț, iar perspectivele sunt dintre cele mai pesimiste. Potrivit unei analize Frames, fără intervenția urgentă a Primăriei, ANRE și a Guvernului Orban, se poate ajunge la un blocaj total, cu consecințe economice și sociale extrem de grave. Experții companiei de consultanță au realizat o radiografie a măsurilor urgente pe care autoritățile trebuie să le ia, după falimentul RADET.
Prin constatarea falimentului RADET, nu se pune problema sistării furnizării agentului termic pentru Capitală, spun analiștii Frames. Din punct de vedere juridic însă, va urma o perioadă extrem de încinsă, asta pentru că legislația este interpretabilă.
Pe de o parte, Ordinul ANRE nr. 122/2013 prevede că contractul cadru de vânzare-cumpărare energie termică încetează de la data intrării în faliment a RADET, însă în Regulamentul pentru acordarea licenţelor în domeniul serviciului de alimentare centralizată cu energie termică, există o prevedere care afirmă că ,,în timpul sezonului rece, operaţiunile de suspendare ori de retragere a unei licenţe sunt permise doar cu avizul favorabil al autorităţii administraţiei publice locale care are atribuţii privind asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, potrivit legii’’.
Potrivit analiștilor de la compania de consultanță Frames, ,, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va trebui, astfel, să intervină de urgență și să clarifice această speță, oferind RADET posibilitatea de a lucra în continuare cu ELCEN, chiar dacă e în faliment. Cel mai probabil, ELCEN va alegesoluția comenzii zilnice, cu plata în avans a energie livrate. Asta mai cu seamă că contul ESCROW va fi închis, iar încasările RADET se vor face în contul de insolvență’’.
În plus, conform legislației în vigoare, continuarea furnizării de energie termică către RADET va trebui aprobată de Adunarea creditorilor RADET (unde ELCEN deține 96,68%) și avizată de judecătorul sindic. Acesta va putea să ia act de ea sau să dispună măsuri corective care să nu susțină continuarea activității RADET.
UN NOU CONTRACT DE FURNIZARE
Potrivit analiștilor Frames, dincolo de măsurile de urgență, cert este că ELCEN va urma să încheie un nou contract pentru vânzarea de energie termică direct cu Primăria Municipiului București, care va trebui să își asume această activitate, cel mai probabil prin intermediul companiei municipale Termoenergetica, care va prelua patrimoniul și activitatea RADET.
Contractul va trebui însă să poarte obligatoriu girul Consiliului General al Municipiului București.
Vestea cea mai bună este că, odatăcu noul contract, se va elimina considerabil riscul de neplată, urmând ca termenul de scadență, prevăzut acum la 90 de zile, se fie înlocuit cu cel reglementat de ANRE 15 zile + 30 de zile termen de grație.
Primăria va fi presată, cel mai probabil, să plătească în avans pentru gazele naturale furnizate de ROMGAZ.
CE SE ÎNTÂMPLĂ CU DATORIILE
Fără o sursă de finanțare sigură, RADET a acumulat datorii după datorii și, acum, a ajuns în faliment. În prezent, datoriile istorice către ELCEN au ajuns la 3,83 miliarde de lei, iar Electrocentrale București a fost nevoită să intre în insolvență din cauza blocajului financiar.
Potrivit analizei Frames, încheierea unui nou contract pentru furnizarea de agent termic pentru Capitală va lămuri, în mare parte, și problema datoriilor.
După falimentul RADET, Primăria va fi pusă, cel mai probabil, în situația de a plăti, chiar în avans, facturile pentru energia termică, măsură care vaduce la evitarea acumulării unor noi datorii.
,,Un nou contract de furnizare va prevedea, în mod clar, obligațiile Municipalității în privința facturilor de energie termică și se va evita, astfel, în viitor, acumularea de datorii și intrarea părților implicate în insolvență sau faliment. Cel mai probabil vor fi prevăzute și sancțiuni pentru încărcarea termenilor contractuali’’, afirmă analiștii.
În plus, ELCEN își va păstra dreptul de a-și recupera datoria de 3,8 miliarde de lei de la PMB. Mai mult, compania își va consolida dreptul de a solicita ANAF rambursarea TVA, în valoare de 550.000.000 lei, pentru această creanță.
Pentru a se evita întârzierile de plată față de furnizorii de gaze naturale, ELCEN va putea, de asemenea, să încheie cu aceștia convenții de cesiune prin care se pot cesiona drepturile ELCEN de rambursare TVA.
Dincolo de stabilirea unui nou calendar de plăți, creanța curentă care va fi înscrisă în tabelul suplimentar va fi sub valoarea de 300.000.000 lei, fiind evitată majorarea acesteia pentru fiecare zi de întârziere cu 3.000.000 lei.
GUVERNUL TREBUIE SĂ INTERVINĂ
Dincolo de disputa juridică privind datoriile dintre ELCEN și RADET, ce va fi tranșată în instanță, cert este că rețeaua de termoficare a Bucureștiului se degradează constant, iar investițiile majore de reabilitare, absolut esențiale, întârzie, afirmă analiștii de la Frames.
RADET a anunțat, recent, că au fost încheiate patru acorduri cadru pentru înlocuirea ţevilor, dar şi contracte în valoare de 150 de milioane lei pentru materiale şi reparaţii.
,,Raportați la cei peste 4000 de kilometri de conducte, planurile sunt infime. Necesarul de investiții în sistemul de termoficare al Bucureștiului este de peste 3 miliarde de euro. Numai în cazul ELCEN este nevoie de investiții de peste 515 milioane de euro în retehnologizarea și refacerea CET-urilor, pentru a respecta standardele impuse de legislația europeană’’, declară, anterior, Adrian Negrescu, managerul Frames.
În condițiile în care Municipalitatea s-a dovedit incapabilă, până în prezent, să atragă fondurile europene necesare refacerii sistemului de termoficare al Capitalei, analiștii afirmă că este de datoria noului Guvern Orban să își treacă această problemă pe lista priorităților.
,,Preluarea de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a C.T.E Grozavesti, C.T.E. Bucuresti Vest, C.T.E. Bucuresti Sud, C.T.E. Progresu si a Uzinei de reparații, ar putea debloca angajarea de fonduri europene. Spre exemplu, la CTE București Sud, este nevoie de investiții pentru reducerea emisiilor de noxe de la 200 mg/Nmc (cazanul 2) respectiv 350 mg/Nmc (la cazanele 3 și 4) la 100 mg/Nm3, și asta până la 31 decembrie 2020. La fel și la CTE Progresu, unde emisiile de noxe de la cazanele nr. 2, 3 și 4(IA1) sunt duble față de standardele prevăzute de Directiva 2010/75/UE și Legea 278/2013.
Sunt necesare investiții și în modernizarea instalațiilor de ardere la cazanele nr. 1 și 2 din CTE Grozăvești, cazanele nr. 5 și 6 și CAF-urile nr. 1, 2, 3, 4 din CTE București Sud, cazanul nr. 2 și CAF-urile nr. 6, 7 din CTE București Vest, CAF – urile nr. 1, 2, 3 din CTE Progresu’’, arată analiza Frames.
Potrivit analiștilor, dincolo de focusul pe fondurile europene, Guvernul ar trebui să intervină și în modificarea legislației, pentru a evita, pe viitor, astfel de situații.
,,Dincolo de necesara instituire a unui mecanism de supraveghere și control de către ANRE, este absolut necesar de exemplu, stabilirea unei sancțiuni aplicabile autoritățile administraţiei publice locale care nu efectuează plata sumelor către furnizorii de energie termică potrivit programului aprobat prin buget. Este, de asemenea, necesară modificare/completare a prevederilor art. 52 alin. (1) din OG nr. 36/2019 în sensul de a obliga unitățile administrativ-teritoriale să își bugeteze și să plătească in anul următor pentru anul precedent pierderile induse de prestarea serviciilor publice de producţie, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice pentru populaţie în sistem centralizat, înregistrate de operatorii economici din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale’’, se mai spune în analiza Frames.
CEA MAI DIFICILĂ IARNĂ DIN ULTIMII 10 ANI
Compania de consultanță afirma, recent, într-un studiu privind situația rețelei de termoficare din Capitală, că iarna lui 2019 se anunță a fi una extrem de dificilă. Dincolo de prognozele meteo alarmiste, marea problemă o reprezintă rețeaua de termoficare care a ajuns la un nivel de degradare fără precedent în ultimii 30 de ani.
A doua cea mai extinsă rețea de termoficare urbană din lume, după Moscova, cu peste 950 de kilometri de rețea primară, 2.900 km de rețea secundară și peste 1.000 de puncte și module termice, se află în prezent într-o situație critică.
Potrivit analizei Frames, mai mult de 80% din conductele termice ale RADET au o vechime de peste 25 de ani și trebuiau, de acum 10 ani, să fie înlocuite. Astfel s-a ajuns ca, aproape zilnic, multe dintre ele să crape, iar răcirea vremii și începerea furnizării căldurii vor accentua acest fenomen.
,,Iarna trecută au fost peste 3500 de avarii și zeci de mii de bucureșteni au înghețat în case. În condițiile unei subfinanțări cronice, cei de la RADET abia dacă au reușit în acest an să schimbe câteva dintre conducte și să repare o parte din rețea. O parte infimă, de numai câteva procente’’, arată analiza Frames.
O dovadă că rețeaua de termoficare a ajuns într-un punct critic o reprezintă situația apei de adaos, cea care asigură presiunea necesară pentru ca apa caldă și căldura să ajungă în apartamentele bucureștenilor.
ELCEN a ajuns în situația de a pompa aproape 2000 de tone/oră, în condițiile în care în 2016 cantitatea nu depășea 1200 de tone. În 2017, pentru a menține presiunea în conducte, ELCEN a crescut nivelul la 1600 de tone, iar în 2018 s-a ajuns la 2000 de tone.
Statisticile ELCEN arată că presiunea din conductele tur în sezonul de iarnă a scăzut progresiv de la valori de 8 – 9 bari la 3,5 – 4 bari și debitul de apă de adaos a crescut progresiv de la valori de 800 t/h la 2600 t/h.
Creșterea volumului de apă de adaos atrage o degradare și mai mare a rețelei de termoficare, pentru că vine însoțită de reactivi chimici care corodează conductele și limitează debitele de agent termic livrate. În plus, peste nivelul de 2000 de tone/h se intră într-o zonă periculoasă, existând riscul de avarii majore.
Liderul global în tehnologii şi servicii Bosch a finalizat
şi a deschis o nouă investiţie (peste șapte milioane de euro) la fabrica din Blaj: o clădire de
birouri şi laboratoare de testare, 5.700 mp, 250 de angajați.
La inaugurare, Alexander Firsching, directorul comercial
al fabricii Bosch din Blaj, a subliniat: „Conceptul de amenajare a clădirii, care oferă
condiţii de muncă inspiraţionale, este extraordinar, pentru că permite noi forme
de cooperare, mai deschise şi mai conectate. În plus, luăm în
considerare ca pe viitor să amenajăm o zonă care să permită angajaţilor
posibilitatea de a se deconecta prin câteva exerciţii fizice, atât de utile
pentru sănătate”.
Directorul tehnic Dirk Arnold a adăugat: „Conceptul
noii clădiri de birouri oferă un nivel ridicat de colaborare, având în vedere
condiţiile de muncă dinamice pe care le oferă. Interacţiunea rapidă accelerează
procesele, creşte calitatea, designul atractiv al spaţiului de lucru fiind un
plus pentru angajaţii noştri. Această nouă clădire esteun pas
important în dezvoltarea fabricii Bosch din Blaj, fiind un angajament pentru
viitorul Bosch în România şi în Blaj”.
Este de reamintit că „Bosch produce la Blaj
componente pentru industria auto, precum senzori de viteză a roților, senzori de turație a arborelui cotit,
senzori și componente electronice pentru grupul motopropulsor. Tot la Blaj, Bosch implementează soluții de industrie 4.0, cum
ar fi sistemele de monitorizare a producției și soluțiile inteligente pentru
sudura cu laser. Drept recunoaștere a calității produselor sale,
fabrica din Blaj va deveni, începând cu anul 2020, unitatea de producție coordonatoare a Bosch
pentru senzorii de detonație, la nivel global. De asemenea, fabrica Bosch din Blaj este una
dintre cele trei fabrici Bosch din Europa unde sunt produși senzori NOx, senzori
care reprezintă o parte din inovația revoluționară a companiei în
tehnologia diesel”.
În domeniul educaţiei şi
formării profesionale la Blaj, Bosch dezvoltă învăţământul dual cu Liceul
Tehnologic „Timotei
Cipariu”, prin dotarea atelierelor cu echipamente de top şi pregătire
adecvată, asigurarea elevilor de rechizite, echipament de lucru, posibilitatea
de a-şi continua studiile în cazul în care doresc să obţină diploma de
bacalaureat, prioritate la angajare, precum şi susţinere de ordin social prin bursă
adăugată bursei de stat, masă de
prânz, transport gratuit, acces la servicii medicale.
