- Acordarea de facilități fiscale în trepte, în funcție de industrii. Amânarea la plata taxelor și impozitelor timp de 3-6 luni pentru IMM-urile din industriile direct și imediat afectate (horeca, turism, evenimente, retail non-food, transport). După termenul de 3-6 luni începe plata normală a taxelor plus taxe restante reeșalonate pe 12 luni. Aceasta se coroborează cu șomajul tehnic, dar este și măsura de redresare pentru imediat după ieșirea din starea de urgență.
- Posibilitatea amânării la plata taxelor cu maximum 3 luni pentru IMM-uri din alte industrii, în baza analizei de la caz la caz a modului în care fiecare companie a fost afectată (scăderea cifrei de afaceri).
- Creșterea ritmului de contractare a fondurilor europene, cu reducerea indicatorilor acolo unde este posibil. Creșterea ritmului de analiză de dosare și de plăți către cei care sunt în implementare.
- Prelungirea cu 3 luni a termenului de atingere a cifrei minime obligatorii de afaceri pentru start-up-urile finanțate prin„Romania Start-up Plus (cca 10.000 de firme în situația aceasta).
- Promovarea intensă a finanțărilor speciale acordate de Comisie pentru criză, în vederea atragerii de astfel de fonduri către România.
- Eliminarea condiției de neaflare în proces de insolvență pentru accesarea fondurilor pentru companii care au declanșat procedura începând cu 1 martie 2020.
- Devansarea cât mai multor proceduri de achiziție publică, indiferent dacă implementarea contractelor nu permite încasări în 2020. Faptul însuși de a avea contracte încheiate cu autoritățile permite companiilor să obțină mai repede credite, dar și să aibă o stare mai bună de siguranță și să facă eforturile necesare să mențină activitatea.
- Definirea de către guvern a unui pachet de criterii simplificate și unitare pentru accesarea creditelor garantate de stat pentru capital de lucru și investiții, care să permită firmelor mici accesul la această facilitate. O măsură de tip Prima Casă, unde băncile participante se comportă unitar în evaluare. În absența unei astfel de abordări, cele mai multe companii mici, nefiind în general bancabile, nu vor putea beneficia de facilitate.
- Creșterea pragului pentru deducerea de la impozit a sponsorizărilor direcționate către ONG-uri care oferă servicii sociale, servicii medicale și educaționale (educație obligatorie, nu long life learning) la 40%.
- Reglementarea formării și examinării online pentru cursuri de perfecționare, care nu necesită practica dependență de utilaje.
- Lansarea unui program special de finanțare din fonduri de stat sau europene a digitalizării pentru microîntreprinderi și IMM-uri cu procedură simplificată și cu o alocare semnificativă pentru a sprijini cât mai multe companii pe de o parte și a stimula industria IT să susțină economia în perioada următoare (e cam singura în poziție favorizantă).
- Lansarea imediat după ieșirea din starea de urgență a unui amplu program de sprijinire a turismului românesc prin a) campanie agresivă de tip „fă-ți anul acesta concediul în România”; b) creșterea valorii voucherelor și extinderea acordării de vouchere la personalul din ONG-uri; c) scutirea de la impozitare a cheltuielilor cu vouchere de vacanță realizate de companii mici și de furnizori privați de servicii educaționale, sociale și medicale.
- Măsuri suplimentare de stimulare a exporturilor (nu sunt specialist în domeniu, dar cineva poate gândi o propunere de măsuri). n
Date:
RecomandateRecomandate
Promelek XXI mizează pe un avans cu 25% al business-ului pe segmentul soluțiilor de energie regenerabilă
În contextul unui interes global crescut pentru soluții de...
Alfa Software: venituri cu 30,7% mai mari în 2023, profitul net crește cu 43,3%
Alfa Software, unul dintre furnizorii de sisteme informatice de...
Studiu BCG: Procentul românilor care caută activ de lucru în străinătate scade semnificativ
Doar 8% dintre români căuta activ un loc de...
STUDIU: 70% dintre români cunosc cazuri de violență domestică, însă doar 4% au anunțat autoritățile
Românii condamnă ferm agresiunile fizice, dar sunt mai indulgenți...
