DE CE UN „MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ?” DE CE „ROMÂNIA – ORIZONT 2040”?

Date:

La finalul anului 2019 se împlinesc 30 de ani de când România a optat politic pentru abandonarea economiei socialiste planificate și reîntoarcerea la economia de tip capitalist, dar evident în formele sale actuale de economie de piață concurențială. A fost de fapt o reîntoarcere la tipul de societate și de economie cunoscute de România înainte de anul 1945, desigur însă într-un context politic și condiții istorice total schimbate față de finalul deceniului al cincilea al secolului XX.


Dacă a fost bine sau nu, rămâne ca istoria să se pronunțe. Dar un prim răspuns se poate contura dacă analizăm cum se prezintă România după aproape cei 30 de ani de reconstrucție economică și socială de după 1990.
Societatea românească este la timpul prezent oarecum „reformată, dar sărăcită și dezorganizată: dezindustrializare, agricultură care abia acum trebuie pusă pe un drum normal de dezvoltare, instituții publice cu importante carențe, un stat capturat de grupurile de interese, exploatat de acestea, incapabil să prevină explozia corupției. Costul social este apreciabil: pierderea locurilor de muncă, migrația șocantă în Occident, o sărăcie explozivă, dar și grupuri restrânse care afișează o bogăție ostentativă, o populație demoralizată, neîncredere în instituțiile publice; o stare socială sever deteriorată”.


Am citat din raportul social al Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Romane: „Starea socială a României. Calitatea Vieții: situația actuală și perspective pentru 2038”.


Această concluzie a unei instituții prestigioase de cercetare academică a stării sociale a României creează un puternic suport indubitabil și justifică inițiativa Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) în parteneriat cu Asociația Generală a Economiștilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice (ASE) – București, Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE), România Durabilă, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Asociația Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) privind necesitatea unui „MODEL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN UE”.


Așezarea sub egida Academiei Române, Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie, a tuturor dezbaterilor și concluziilor din cadrul demersului „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040” îi dă acestuia forța științifică, dar și posibilitatea și justificarea de a putea fi un punct de referință în politicile economice și sociale pentru forțele politice care vor guverna România în următorii 20 de ani, respectiv la orizontul anilor 2040.


Modelul economic românesc în UE nu poate fi nici franțuzesc, nici german, nici suedez, nici polonez. El trebuie să fie un model economic românesc concordant cu realitățile din România, membră a UE, și, evident cu interesul național românesc bine ancorat în politicile de integrare în UE.
Dacă modelul economic românesc nu se potrivește cu realitățile din România și cu politicile de convergență în UE, atunci el riscă să fie un model greșit.


Cea mai înțeleaptă și eficientă modalitate de a construi un model economic românesc este de a pune în valoare potențialul de resurse naturale, minerale, umane și financiare de care România încă mai dispune în primul rând în interes național, interes național care poate fi protejat și valorificat prin promovarea unei cooperări europene și internaționale în condiții de avantaj reciproc.


Obiectivul principal al modelului economic românesc va fi țintirea unei creșteri care să ducă la dezvoltare și progres economic, la creșterea potențialului competitiv al economiei.
Activitățile economice prezente și viitoare trebuie să fie concordante cu schimbările fundamentale care se întâmplă în lume, cu mutațiile esențiale produse de tehnologiile viitorului: robotizare, IT, IA, nanotehnologii etc., astfel ca România să intre în cercurile virtuoase de dezvoltare economică și socială din Europa și din lume.


Și atunci vom concluziona că a gândi pentru România la orizontul anilor 2040 nu este prea departe, ba chiar, dacă nu reacționăm mai repede și hotărât, poate fi chiar târziu, cu consecințe iremediabile.
România poate fi și trebuie să fie un jucător activ în economia europeană și mondială.


Aceasta este gândirea pe care se va elabora și construi, în urma dezbaterilor FORULUI ECONOMIC NAȚIONAL, un document strategic de politici economice, educative și sociale din cadrul „MODELUL ECONOMIC ROMÂNESC ÎN U.E. ROMÂNIA – ORIZONT 2040”.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...