Importanța geostrategică și economică a Mării Negre în actualul context european a constituit tema forumului organizat de Financial Intelligence și România Durabilă la Palatul Parlamentului – o investigare concentrică a proximităților, ca și a adâncului, inclusiv cu trimiteri îndepărtate, investigare structurată pe succesiunea panelurilor „Abordarea geostrategică a resurselor Mării Negre” (moderator, Radu Tudor), „Valoarea economică a resurselor Mării Negre” (moderator, Daniel Apostol), „Green Deal: implicații, efecte, abordare bugetară” (moderator, Corneliu Bodea), „Acțiuni politice necesare” (moderator, Radu Magdin).
Un proiect de țară transpartinic
În deschiderea evenimentului, Titus Corlățean, președintele interimar al Senatului României, a apreciat că tema cooperării regionale la Marea Neagră este o prioritate permanent, care poate fi văzută ca un „proiect de țară și este timpul să facem un efort politic transpartinic. Este nevoie de o bună cooperare la nivelul verticalei puterii și trebuie să arătăm viziune, pentru interesul statului”.
Cu referire la gazele natural din Marea Neagră, Virgil Popescu, ministrul economiei, energiei și mediului de afaceri, a accentuat că „fără consens, nu se poate face nimic” și a anunțat lansarea în dezbatere publică a Planul Național Integrat de Energie și Schimbări Climatice, prin care România și-a asumat ținta de 30,7% pentru energia regenerabilă în 2030: „Poate că unii se întreabă de ce este sub media europeană de 32% sau de ce am crescut de la 24% la doar 30%.
Cred că este o țintă foarte ambițioasă și realistă, care poate fi atinsă. România trebuie să-și asume ținte realiste pe care le poate duce la îndeplinire. Dacă ne gândim că în 2027-2028 o parte din capacitățile actuale de regenerabile ies din uz, atunci 30% este o țintă chiar ambițioasă, pentru că trebuie să punem în loc și ce-am avut, și altele. Pentru 2050, UE are o ambiție și mai mare, să atingem neutralitate din punctul de vedere al emisiilor”.
Referitor la modificarea Legii offshore, ministrul s-a pronunțat că nu se poate face decât în Parlament, prin consens politic: „Guvernul nu va modifica Legea offshore”. În ansamblu, Virgil Popescu a reiterat că „trebuie să aducem gazele din Marea Neagră în circuitul economic. Avem nevoie de gaze naturale pentru a îndeplini țintele din Green Deal. Fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import. Am semnat autorizația de construcție pentru forajele geologice în zona Midia, pentru perimetrul concesionat de Black Sea Oil and Gas. În 2021-2022, probabil vom avea primele gaze aduse la țărm. Sunt optimist că și în cazul perimetrului Neptun vom avea în curând decizia de investiții, iar gazul va ajunge la țărm și va fi procesat în România”.
În același timp, ca răspuns la întrebarea ce facem cu cărbunele, ministrul economiei a admis că „este o problemă foarte mare cum reușim să facem în așa fel, încât să folosim toți banii europeni, fondul european de tranziție de 750 de milioane de euro, să-l ducem acolo unde este nevoie, în zonele carbonifere, în Valea Jiului, în Oltenia, în Gorj, Mehedinți, Vâlcea, ca tranziția să fie cât mai ușoară și să nu scoatem capacități din uz fără să punem altele în loc. Oricum, vom respecta reducerea de emisii de 50% pe zona de producere a energiei electrice din cărbune, o țintă ambițioasă pe care o putem atinge, însă avem nevoie de gaz, iar România deține rezerve onshore și offshore”.
România, singurul actor care vrea prezență occidentală în zonă
În orizont geopolitic, Iulian Fota, expert în Consiliul Științific al New
Strategy Center, a semnalat că „odată cu 2020, Marea Neagră intră în altă etapă de evoluție, care va însemna un interes vital pentru Rusia, dacă se va face business la Marea Neagră și un interes occidental, pe care, dacă îl vrem, va trebui să îl construim; va trebui să cheltuim mai mult pentru a construi acest intres occidental. Este în creștere interesul Chinei pentru Marea Neagră, deocamdată, pur economic. De asemenea, văd o ușă deschisă din partea SUA. În ce privește Marea Britanie, e posibil să avem ajustări după Brexit”.
La „prezența Chinei în arealul Mării Negre” s-a referit și prof. univ. dr. g-ral (r.) Adriean Pârlog, președinte al Integrated Corporate Security Services (ICSS), care a apreciat și că „prezența factorului rus este naturală la Marea Neagră”.
„China va deveni o putere la Marea Neagră”, s-a pronunțat ferm Liviu Mureșan, președintele executiv al Fundației Eurisc, prefigurând totodată „o nouă axă geopolitică Marea Caspică-Marea Neagră-Marea Mediterană”.
În opinia dr. Dan Dungaciu, directorul general al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române, „deocamdată nu avem nicio viziune despre ce vrem să fie Marea Neagră. Noi, în România, credem că trebuie să fie o mare deschisă, bulgarii nu cred așa, turcii nu cred așa. România este singurul actor care vrea prezență occidentală în zonă”.
Ionel Dancă, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, a adus în discuție Inițiativa celor Trei Mări, care reunește interese a 12 state ale Uniunii Europene, „un format atipic, original, care tocmai prin această caracteristică se poate dovedi eficient pentru interesele pe care România le are în zonă. Președintele României, Klaus Iohannis, a reușit să dea consistență acestui format în urma summitului de la București din 2018 și rezultatele încep să apară. Anunțul făcut de SUA la conferința de la München, disponibilitatea de a investi un miliard de dolari în proiecte energetice în cadrul Inițiativei, este un semnal care dă consistență și ar trebui să încurajeze participarea și a altor entități la proiecte de investiții. Tot ca urmare a eforturilor la nivel prezidențial, a fost adoptată decizia constituirii unui fond de investiții al Inițiativei celor Trei Mări. România și Polonia contribuie deja la capitalul social pentru proiecte de investiții în zonă, iar prin contribuția celorlalte state membre, este posibilă o capitalizare de până la 5 miliarde de euro. Necesitățile sunt foarte mari. Inițiativa celor Trei Mări se concentrează asupra a trei direcții importante de acțiune: infrastructură de transport, energetică și comunicații”.
Statul să ia 55%-60% din profitul exploatării gazelor
Sub aspect economic, a estimat Răzvan Nicolescu, senior consultant la Deloitte Central Europe, „corect ar fi ca statul să ia mai mult de jumătate din profitul exploatării gazelor din Marea Neagră, 55%-60%, ceea ce ar însemna venituri de peste 20 de miliarde de dolari în 10-12 ani de exploatare”. Fără a se pronunța asupra tergiversării deciziei asupra investițiilor în Marea Neagră, aprecierea sa a fost că „important e ca investițiile să fie reluate pe toate proiectele, să ajungem să avem mai mult gaz și mai multe venituri la bugetul de stat, care să fie folosite mai departe în infrastructură, spitale, școli, autostrăzi. Avem nevoie de bani. Este ca și cum am avea o comoară în grădină și noi stăm lângă gard și tot discutăm”.
Continuând idea, prof. univ. dr. Cristian Păun de la Facultatea de Relații Economice Internaționale a Academiei de Studii Economice a atras atenția că „dotarea cu resurse naturale e valoroasă atunci când le și exploatezi”, iar reglementarea în domeniu este în „regim competitiv, importantă fiind utilizarea resurselor din redevențe”.
La rândul său, avocatul Gabriel Biriș, partener fondator al BirișGoran, a semnalat: „Cât timp nu avem o legislație coerentă, pierdem această fereastră de oportunitate legată de gazele din Marea Neagră”.
„Dacă nu facem toate eforturile în ceea ce ne interesează, rămânem spectator. În 2020 se stabilesc direcțiile pentru 2030”, a completat Marian Năstase, președintele Asociației Marilor Consumatori de Energie din România (ABIEC).
România să fie un câștigător în perspectiva Green Deal
Față de exigenețele Pactului Ecologic European (Green Deal), consilierul de stat László Borbély, coordonatorul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă al Guvernului României, a subliniat: „Intrăm într-o nouă paradigmă, care gestionată eficient poate aduce noi perspective de dezvoltare României. Fondul de Modernizare, Fondul pentru o Tranziție Echitabilă sau alte instrumente financiare de acest tip reprezintă surse de finanțare extrem de importante. România trebuie să fie un câștigător al acestei tranziții. Una dintre provocări va fi să asigurăm o transformare benefică a zonelor miniere. Decarbonificarea afectează pe termen scurt stabilitatea energetică a României. Pe de altă parte, avem șansa să dezvoltăm metode alternative care să ajute la o dezvoltare armonioasă și sustenabilă”.
Iulian Stana, secretar de stat la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: „România are nevoie de o foaie de parcurs clară pentru a putea trece în mod realist către o economie neutră din punct de vedere climatic. Necesităm o evaluare detaliată atât în sectoarele care contribuie semnificativ la formarea PIB-ului (industrie, construcții și agricultură), cât și în cele cu pondere ridicată a emisiilor de gaze cu efect de seră (transporturi și energie), pentru ca România să reușească transformarea profundă a economiei și a societății în contextul implementării viitoarelor politici de mediu ale UE”.
Cerința ca fiecare cetățean, întreprindere, comună, oraș să contribuie la obiectivul de a deveni neutri din punct de vedere al emisiilor de carbon a fost reamintită și de Siegfried Mureșan, raportor al Parlamentului European.
Anca Dragu, director general adjunct al E.ON România, s-a referit la perspectiva liberalizării pieței de energie, în condițiile în care „20% din consumatorii casnici sunt în situație de consumatori vulnerabili”. Totodată, a conturat viitorul rețelelor inteligente și a oferit un exemplu de smart village, comuna Frumușeni, județul Arad.
Cristian Bădescu, reprezentant cu însărcinări speciale pentru securitate energetică în Ministerul Afacerilor Externe, a vorbit despre „dimensiunea energetică în era securității”, cu trimitere la parteneriatele strategice ale României.
Zoltan Nagy-Bege, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), a prefigurat introducerea unui „gas release program, prin care să obligăm producătorii, deși cuvântul sună urât, ca doi-trei ani să scoată pe piețe cantități exacte de gaze, pe contracte pe termen lung, pe un an, pe un trimestru, pe o lună, pe o săptămână, pe piețele spot, intraday, la termen, astfel încât toți furnizorii să aibă acces la gaze”.
Senatorul Niculae Bădălău a reafirmat că „gazul este esențial pentru dezvoltarea economică”, observând în același timp că „România nu a reușit să intre pe piețe de nișă europene, să intre în competiție cu țările dezvoltate. Nu am reușit să ne găsim calea. În fiecare an, avem deficit bugetar, ne certăm pe mărirea pensiilor, pe cheltuieli, dar nimeni nu discută de venituri. Anul trecut, toate veniturile statului din redevențe au fost de 450 milioane euro”.
Deputatul Georgian Pop a accentuat că „în 2020, trebuie să spunem explicit, de la nivelul politicienilor, că este momentul ca gazul din Marea Neagră să fie extras. Odata cu Green Deal, va trebui să facem o tranziție energetică. Suntem în ultimul ciclu de dezvoltare energetică în care valoarea gazului e importantă”.
Din perspectiva Energy Policy Group, Radu Dudău, cofondator și director general și Vasile Iuga, expert senior în energie, au prezentat lucrarea „Gazele naturale din apele adânci ale Mării Negre: ultimul tren”, a cărei concluzie este că „pentru proiectul gazelor naturale din apele adânci ale Mării Negre, timpul nu mai are răbdare. Decizia finală de investiții trebuie luată în acest an, altminteri ea devine extrem de improbabilă. Prin urmare, autoritățile competente ale statului român trebuie, în mod non-partinic, să recunoască caracterul de prioritate absolute a temei offshore-ului, să repună de urgență în dezbatere parlamentară cadrul legislativ pentru operațiunile petroliere offshore, în lumina aspectelor critice semnalate de mediul de afaceri și de asociațiile industriei și să decidă în mod responsabil și în cunoștință de cauză dacă România își propune sau nu să prindă acest ultim tren al dezvoltării acestui proiect de importanță națională”.
Galerie FOTO AICI ©Financial Intelligence
