Experții financiari, prezenți la Conferința Europeană a Serviciilor Financiare: Digitalizarea înseamnă provocări în relația cu clientul

Date:

Băncile care vor să maximizeze beneficiile digitalizării trebuie să își redefinească modelul operațional, ceea ce implică identificarea şi implementarea soluţiei benefice pentru consumator, între viteza de răspuns la solicitările prin intermediul digitalizării şi confortul interacţiunii umane, în scopuri de consiliere, în cazul produselor complexe, a declarat Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR, prezent la conferința Europeană a Serviciilor Financiare (European Conference on Financial Services – ECFS 2020), organizată la Braşov de Institutul de Studii Financiare (ISF) şi Asociaţia Centrul de Arbitraj şi Mediere în Asigurări (ACAMA).

„Digitalizarea sectorului serviciilor financiare implică o serie de provocări. În primul rând, trebuie să conducă la îmbunătăţirea experienţei consumatorilor, acesta devenind obiectivul central al tuturor activităţilor unei instituții de credit. Printre acestea, menționez prospectare, consiliere şi vânzare, tranzacţionare, posttranzacţionare şi administrare. Pentru a înţelege cât mai bine nevoile consumatorilor, a beneficia de oportunităţile de afaceri şi a reduce costurile, este necesară fructificarea cât mai eficientă a datelor disponibile. Pentru adaptarea organizaţiei la digitalizare, este nevoie de redefinirea acesteia, ceea ce implică transformări la nivel de strategie, principii de finanţare, competenţe ale resurselor umane, adaptabilitate, cultură organizaţională”, a explicat oficialul de la BNR.
Tema principală dezbătută în cadrul evenimentului a fost „Noua arhitectură a serviciilor financiare – inovație si excelență”.

Astfel, s-a discutat și despre avantajele și dezavantajele fintech, servicii financiare dependente de tehnologia dispozitivelor mobile pe care rulează.
Potrivit experților prezenți la conferință, soluţiile fintech sunt deja utilizate pentru automatizarea serviciilor financiare, gestionarea riscurilor, precum şi pentru a reduce costurile. Prin utilizarea telefoanelor inteligente se pot
realiza transferuri de bani, acorda credite, furniza servicii de retail banking sau de investiţii, efectua tranzacţii cu criptomonede sau se pot accesa site-uri de consiliere financiară. Roboţii consilieri, o clasă de consilieri financiari automatizaţi, care oferă consultanţă financiară cu intervenţie umană moderată până la minimă, oferă consultanţă financiară bazată pe algoritmi matematici şi, prin urmare, pot oferi o alternativă ieftină la consilierea financiara tradiţională. Rezultatele studiului efectuat asupra unui eşantion format din 27.000 de consumatori, din 27 de ţări, activi în privinţa tehnologiilor digitale, arată că 96% dintre aceştia au declarat că au auzit de cel puţin un serviciu fintech de plăţi sau transferuri de bani. Rata de adoptare a serviciilor fintech a crescut la 64% la nivel global.

Conceptele noi în tehnologie – esențiale pentru
gestionarea datelor din raportările financiare

Concepte precum machine learning şi inteligenţa artificială sunt concepte tot mai frecvent aplicate în zilele noastre într-o serie întreagă de domenii, inclusiv în sectorul financiar. Algoritmii de învăţare automată construiesc un model matematic bazat pe date din eşantioane, având ca scop emiterea de predicţii sau decizii fără a fi programat explicit pentru a îndeplini sarcina, au explicat experții prezenți la conferință.
În urma crizei financiare din 2008-2009, instituţiile financiare au aplicat un număr mai mare de reglementări şi măsuri de supraveghere, conducând la necesitatea de raportare mai detaliată şi mai frecventă a datelor pe o serie întreagă de aspecte ale modelelor lor de afaceri, precum şi ale bilanţurilor acestora. Astfel, există cantităţi mari de date de raportare, care trebuie bine definite şi structurate, agregate în cadrul grupurilor şi livrate la timp către supraveghetori. Aşadar, învăţarea automată contribuie la facilitarea gestionării bazelor de date extinse.

Un avantaj adus de aplicarea învăţării automate este reprezentat de capacitatea de a analiza un număr foarte mare de date, oferind totodată o granularitate intensă şi o analiză predictivă amănunţită. Instituţiile financiare au o nevoie vădită de instrumente analitice puternice, pentru a putea gestiona cantităţi mari de date de diverse tipuri, din diverse surse şi de diferite formate, menţinând, totodată şi chiar îmbunătăţind granularitatea analizelor.

Problemele apar prin prisma faptului că nu întotdeauna sunt disponibile date complexe şi de o calitate adecvată la nivelul instituţiilor financiare. De asemenea, capacitatea puternică de predictibilitate şi granularitate a analizei diferitelor abordări pot fi obţinute cu riscul augmentării complexităţii modelului şi al incapacităţii de explicare a mecanismului. Astfel, întreg procesul devine dificil de auditat sau de analizat prin prisma conformităţii. Există însă şi abordări adaptate ale învăţării automate, acestea fiind bazate pe analize neliniare simplificate.
Învăţarea automată se bazează pe corelaţii identificate în eşantioane de date (anterioare), în scopul obţinerii de predicţii din afara eşantioanelor (viitoare). Dezavantajul este că nu furnizează o înţelegere a conexiunilor analizate. Astfel, atunci când nu se cunoaşte ce anume există în spatele corelaţiilor, nu se cunoaşte nici care ar putea fi cauzele unei eventuale deficienţe a acestora.

Câteva exemple de aplicare a procesului de învăţare automată sunt: gestionarea riscurilor financiare, în special a riscului de credit, detectarea fraudelor de la nivelul tranzacţiilor cu cardul, supravegherea conduitei traderilor în procesul de tranzacţionare şi a abuzului de piaţă.
Marile companii de tehnologie, Google, Apple, Microsoft, Amazon şi Facebook, care deţin în prezent circa 20% din capitalizarea S&P 500, îşi întăresc dominanţa asupra a tot mai multe sectoare de activitate (inclusiv în sectorul financiar) şi îşi sporesc amprenta asupra economiei (număr de angajaţi, investiţii, cheltuieli şi achiziţii de servicii şi produse semifinite), fiind avantajate de cantitatea uriaşă de informaţii pe care o colectează, stochează şi analizează.
S-a subliniat faptul că este nevoie consumatori de produse şi servicii financiare protejaţi, informaţi, educaţi financiar. În această nouă realitate, este importantă şi conduita acestor giganţi tehnologici, pentru a putea discuta, aşa cum Robert J. Shiller expunea în cartea „Finanţele şi societatea bună”, despre o societate în care să ne placă să trăim.

Pe scurt, despre eveniment

Conferința Europeană a Serviciilor Financiare (European Conference on Financial Services), aflată la a patra ediție, a reunit la Brașov, în perioada 5-6 martie a.c. autorități din domeniul financiar, reprezentanți ai companiilor de asigurări și de brokeraj, profesori universitari, studenți.
Câteva dintre subiectele dezbătute sunt: Recrutarea în industria serviciilor financiare – o propunere de valoare critică, Împlinirea așteptărilor clienților și legislația specială (SAL, GDPR), călătoria spre client și legislația specială (SAL, GDPR), Proiecte de insuretech și rolul lor în relația cu clientul etc.

Printre vorbitori s-au numărat și: Călin Rangu, președintele ISF, Leonardo Badea, viceguvernatorul BNR, Radu Hanga, președintele BVB, Narcis Pavalascu, președintele ACAMA, Nicoleta Radu, directorul general al PAID România, Adrian Marin, președintele UNSAR, Adriana Grecu, vicepreședintele PRBAR, Dorel Duță, președintele UNSICAR, Alexandru Ciuncan, directorul general al UNSAR.

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Analiză Claudiu Cazacu, XTB: Precedent în „uber-izarea prețurilor”. Cum pot cartofii prăjiți să influențeze valoarea acțiunilor

Prețurile stabilite dinamic fac parte dintr-o strategie utilizată frecvent...

Economia informală în România: context, cauze și efecte

| de Prof. univ. dr. Cristian PĂUN, Academia de Studii Economice din București și Prof. univ. dr. Radu MUȘETESCU, Academia de Studii Economice din București

ASIGURĂRI. POLITICI PREZENTE ȘI VIITOARE

În cadrul conferinței „Asigurări. Politici prezente și viitoare” organizată...