Economie feministă pentru toți

Date:

 

 De Mercedes D’Alessandro

 

Nu toată lumea a pierdut din cauza „policrizei” pe care o îndurăm acum. În mod pervers, atât bogăția extremă, cât și sărăcia extremă au crescut simultan pentru prima dată în 25 de ani. Mai rău, o serie de alte probleme necesită acum atenția noastră imediată – de la datoria ridicată și în creștere și locuri de muncă din ce în ce mai precare, la inflație, schimbări climatice și insecuritate alimentară.

Pentru a ne reconfigura economiile în scopul creșterii și dezvoltării durabile, trebuie să ne întoarcem la cunoștințe pentru a identifica elementele de teorie și practică economică care au fost trecute cu vederea. De exemplu, chiar dacă pandemia a expus defecte profunde în modul în care gândim despre îngrijire, multe guverne și întreprinderi continuă să neglijeze această dimensiune a economiei.

Dar excepții notabile pot fi găsite în America Latină, unde o economie feministă a adus sectorul îngrijirii în prim-plan. Această mișcare intelectuală și politică promovează moduri cu totul noi de a gândi despre economie, stimulează inovația în politicile publice și aduce mai multe femei în procesul de elaborare a politicilor economice.

Economia feministă atrage atenția asupra dimensiunii de gen a inegalității economice. Știm că femeile câștigă în general mai puțin decât bărbații, se confruntă cu mai multe obstacole pe piața muncii și fac cea mai mare parte a muncii neremunerate acasă. Aceste disparități explică de ce sărăcia afectează în mod disproporționat femeile la nivel global. Și inegalitățile de gen s-au adâncit odată cu pandemia, din cauza crizei din sănătate, economie și îngrijire pe care a creat-o. Multe femei au fost forțate să abandoneze locurile de muncă, iar revenirea lor a fost mult mai lentă decât cea a bărbaților. La sfârșitul anului 2021, Argentina, Bolivia și Ecuador erau singurele țări din America Latină care au revenit la nivelurile pre-pandemie în ceea ce privește participarea femeilor în câmpul muncii.

Cazul Argentinei este revelator, deoarece țara găzduiește o mișcare feministă vibrantă și creativă, care i-a împins pe factorii de decizie politică să adopte noi cadre teoretice și măsurători care să țină cont mai bine de dinamica de gen în economie. Femeile politicieni cu legături strânse cu organizațiile de bază au lucrat împreună pentru a se asigura că o abordare feministă informează luarea deciziilor politice, iar aceste contribuții au fost cruciale în răspunsul țării la COVID-19. Nu a fost întâmplător faptul că Argentina a ajuns în fruntea clasamentului în  Monitorizarea răspunsul ui global de gen la COVID-19 a Națiunilor Unite.

La începutul pandemiei, feministele din cabinetul argentinian au făcut eforturi pentru transferuri de numerar către mame; investiții sporite în infrastructura îngrijirii; măsuri pentru a stimula angajarea femeilor în sectoare dominate de bărbați, cum ar fi tehnologia, energia și mineritul; modificări ale regulilor pentru oficializarea statutului lucrătorilor casnici și reforme ale sistemului de pensii pentru a recunoaște munca neremunerată. Această susținere la nivel înalt a determinat, de asemenea, Argentina să elaboreze primul său Buget Național de Gen, care utilizează indicatori bazați pe gen pentru a ajuta la elaborarea și implementarea politicilor în mod mai eficient.

Aceste eforturi au fost rodul activismului unei game variate de rețele de femei și au oferit rezultate sub forma unei creșteri a angajării și a participării economice în rândul femeilor. Dar treaba este departe de a fi finalizată, mai ales dacă ne gândim la perspectiva globală din ce în ce mai apocaliptică. Prin abordarea convențională a politicii economice, atunci când inflația crește peste țintă, nu prea mai contează dacă lumea se confruntă cu o recesiune, crizele datoriilor, inflație, deficit de alimente și energie și o urgență climatică. Răspunsul va fi în continuare același: creșterea ratelor dobânzilor și măsuri de austeritate.

Însă, astfel de măsuri nu numai că amenință să înrăutățească o situație deja rea; de asemenea, vor perpetua un regim în care instituțiile financiare internaționale exploatează o asimetrie de putere care vizează continuu cheltuielile – pentru sănătate, educație și infrastructură, de exemplu – care sunt cele mai importante pentru cei mai vulnerabili. Având în vedere că America Latină și alte regiuni se confruntă cu niveluri critice de sărăcie, stimularea investițiilor în femei și fete este mai importantă ca niciodată. Abordarea crizei asistenței cu o infrastructură mai bună, locuri de muncă decente și salarii mai echitabile trebuie să aibă prioritate față de reducerea cheltuielilor. După cum a arătat pandemia, economia îngrijirii este un sector strategic critic.

Poate părea evident pentru un nespecialist că eșecul în a susține forța de muncă a unei economii trebuie să aibă un cost. Cu toate acestea, modelele economice convenționale fac acest fapt aproape invizibil sau pur și simplu îl dau deoparte. De asemenea, dezbaterile politice tratează prea des perspectiva feministă sau bazată pe gen ca pe o problemă secundară, mai degrabă decât ca pe o preocupare centrală. Cu toate acestea, această dimensiune a inegalității penetrează elaborarea politicilor economice și rezultatele macroeconomice. Ca atare, deține cheia pentru construirea unei economii mai incluzive, durabile și care funcționează bine.

Politicile de gen nu se referă doar la creșterea gradului de conștientizare. Acestea necesită resurse și atenție susținută din partea factorilor de decizie de la toate nivelurile guvernamentale. Nu se pot face progrese semnificative fără prezența feministelor în guvern. În acest sens, alegerile recente din America Latină oferă o oarecare speranță. Francia Márquez, prima femeie de culoare care a fost aleasă vicepreședinte al Columbiei, este o activistă emblematică pentru drepturile omului și mediu. Cabinetul președintelui chilian Gabriel Boric include mai multe femei decât bărbați. Și președintele brazilian Luiz Inácio Lula da Silva a nominalizat două femei foarte respectate, Marina Silva și Anielle Franco, să supravegheze mediul administrației și portofoliile de egalitate, respectiv.

Teoria și practica economică standard sunt blocate în trecut. Avem nevoie nu doar de o nouă gândire, ci și de o democratizare a cunoștințelor economice și fiscale. Numai atunci putem demistifica politicile și teoriile intenționat obscure care au împiedicat femeile, tinerii și alte grupuri marginalizate să participe la deciziile economice care îi afectează.

Calea fiscală este îngustă, iar organizațiile multilaterale precum Fondul Monetar Internațional vor împinge austeritatea în lunile următoare. Confruntați cu o recesiune iminentă și cu o nouă rundă de politici inechitabile și regresive care nu vor face decât să exacerbeze inegalitățile existente, trebuie să vorbim și să cerem o pauză de la tradiție. Vechea formulă „creșteți, apoi redistribuiți” ar trebui inversată: Trebuie să redistribuim pentru a crește.

Economia feministă ne poate arăta calea. Cu instrumente precum bugetele sensibile la gen și impozitele pe avere – și cu cheltuielile pentru grădini, școli, centre pentru bătrâni și alte infrastructuri de îngrijire – ne putem adapta mai bine nevoilor productive și cerințelor sociale ale societății secolului XXI.


Mercedes D’Alessandro este fost director național pentru economie, egalitate și gen în Ministerul Economiei din Argentina.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org 

 

 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Prelungirea plafonării primelor RCA nu este un „medicament minune”

Industria de asigurări a luat nota cu profunda...

Digitalizarea raportărilor fiscale – etapele anului 2024. Ce schimbări apar la e-Factura?

de Victoria Dobre, Senior Manager și Ștefan Machidon,...

Costul proprietății – mai scump din 2025 pentru toți. De ce și cum?

de Alex Milcev, Partener, liderul departamentului Asistență fiscală și...

Criza energetică a Europei a fost învinsă în primul rând datorită, reducerii voluntare a consumului de energie 

În februarie 2024 Comisia Europeană a recomandat statelor membre...