Noua amenințare la adresa prosperității globale

Date:

De Indermit Gill

 

 Acum este clar că daunele economice cauzate de pandemia de COVID-19 nu se vor diminua prea curând. Se preconizează că economia globală va crește în acest an cu un  modest 1,7%, una dintre cele mai scăzute rate din ultimele decenii. În economiile în curs de dezvoltare, creșterea venitului pe cap de locuitor se așteaptă să fie în medie de doar 2,8% în următorii doi ani – cu un punct procentual complet sub media din deceniul dinaintea pandemiei. În plus, declinul are loc exact în momentul în care o nouă paradigmă se conturează în politica economică din întreaga lume. Efectele sale asupra dezvoltării globale vor fi orice, în afară de utile.

Există trei motive de îngrijorare.

Primul este că unul dintre principalele motoare ale dezvoltării – globalizarea –devine incoerent. Timp de decenii, integrarea economică rapidă a țărilor – acum denumită cu dispreț „globalizare”– a oferit câștiguri substanțiale tuturor țărilor implicate. A permis întreprinderilor să exploateze piețe mai mari, a îmbunătățit eficiența producției și a generat locuri de muncă pentru milioane de oameni. Încurajând fluxul de bunuri, capital și idei, a alimentat o eră remarcabilă de prosperitate globală: o perioadă de aproximativ 25 de ani în care veniturile țărilor cele mai sărace au început să le ajungă din urmă pe cele ale celor mai bogate și când lumea era pe punctul de a pune capăt sărăciei extreme.

Astăzi, totuși, vitezele economice sunt în marșarier. Deglobalizarea pare să câștige adepți în marile economii ale lumii. Unele guverne concurează acum pentru a restricționa fluxul de bunuri și capital. Chiar și Statele Unite – multă vreme campioanele capitalismului de piață liberă – au început să recurgă la subvenții, controalele exportului și protecționism comercial. Au îmbrățișat  politica industrială pentru a stimula producția din SUA și, pe fondul tensiunilor în creștere cu Rusia și China, a adoptat o abordare de tip „sprijin reciproc” care își concentrează rețeaua lanțului de aprovizionare în rândul aliaților și țărilor prietene.

Invazia Ucrainei de către Rusia, între timp, a afectat sistemul comercial global. Sancțiunile au redus drastic comerțul Uniunii Europene cu Rusia, iar UE a recurs la diversificarea legăturilor sale comerciale pentru a reduce dependența de China. Nu este surprinzător că comerțul global este de așteptat să scadă în 2023.

Această schimbare nu va fi temporară. Ea reflectă forțe care se consolidează de ani de zile. Comerțul global cu mărfuri a început să stagneze odată cu criza financiară din 2007-2009. Până atunci, comerțul atinsese deja sau avea să atingă în curând un vârf în trei dintre cele patru țări comerciale mai mari – în 2006 China, 2011 SUA și 2014 Japonia. O parte reflectă consumul intern în creștere și lanțurile valorice naționale ale Chinei. Dar încetinirea creșterii comerțului cu mărfuri este inconfundabilă.

Cu toate acestea, există încă o oportunitate importantă. Astăzi, comerțul cu servicii reprezintă doar  11,9% din PIB-ul mondial, dar extinderea tehnologiei digitale a creat un mediu favorabil pentru a crește această pondere. Țările cu venituri ridicate, de exemplu, se confruntă cu puține bariere la exporturile de servicii sau deloc.

Al doilea motiv de îngrijorare este declinul libertății economice.

De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, o doctrină centrală a politicii economice a susținut că o creștere economică solidă depinde de libertatea economică: piețe deschise, eficiență mai mare a reglementărilor, guvernare limitată și statul de drept. Politicile structurale care vizează îmbunătățirea libertății economice pot permite procesul schumpeterian de „distrugere creativă” și, prin urmare, facilitează crearea de locuri de muncă și creșterea economică durabilă. De regulă, cu cât libertatea economică este mai mare, cu atât nivelul de trai este mai ridicat.

 Din 2020, însă, revoltele economice globale – consecințele pandemiei de COVID-19 și invazia Rusiei în Ucraina – au spulberat consensul global cu privire la libertatea economică. Libertatea economică s-a deteriorat semnificativ, scăzând în 116 țări după 2020 și îmbunătățindu-se în doar 61 de țări. În 2022, aproximativ jumătate din toate țările (89 de economii) erau considerate fie „în mare parte nelibere”, fie „reprimate economic”. Aceste etichete se aplică unora dintre cele mai mari economii din lume.

Al treilea motiv de îngrijorare este deteriorarea disciplinei fiscale.

La sfârșitul secolului al XX-lea, a apărut un amplu consens cu privire la rolul politicii fiscale și monetare în managementul economic. Politica fiscală a fost menită să faciliteze o creștere stabilă  și durabilă; politica monetară a fost menită în primul rând să mențină stabilitatea prețurilor. Dar această diviziune a muncii a fost abandonată din ce în ce mai mult, astfel încât factorii de decizie fiscală și monetară acum lucrează adesea în direcții diferite.

Cheltuielile fiscale ar trebui să fie proporționale cu veniturile fiscale. Un buget echilibrat contează. Însă, pentru majoritatea țărilor, aceasta a fost mai mult o excepție decât o regulă – chiar și în perioadele de boom economic. Cu excepția perioadei 2004-2008, economiile în curs de dezvoltare nu au generat aproape niciodată un excedent bugetar primar. Din 2008, soldurile primare (care exclud plățile dobânzii) s-au deteriorat.

 

Această dinamică a contribuit la creșterile spectaculoase ale prețurilor de consum observate în întreaga lume în ultimul an. În economiile avansate, inflația a atins 9% în 2022 – cel mai ridicat nivel din 1982. Astăzi, în aproape toate economiile care vizează inflația, inflația prețurilor de consum rămâne cu mult peste pragul băncilor centrale pentru stabilitatea prețurilor. Deși se preconizează că inflația se va modera în acest an, ea va rămâne cu mult peste media 2015-19 cel puțin până la sfârșitul anului 2024.

Lucrul în tandem presupune ca politica fiscală și monetară să revină la rolurile tradiționale, astfel încât măsurile fiscale să nu alimenteze inflația și să nu determine o înăsprire monetară suplimentară. În același timp, politica fiscală poate face o treabă mai bună pentru a aborda efectele interne ale provocărilor globale, cum ar fi întreruperile lanțului de aprovizionare și dezechilibrele prețurilor energiei. Canalizarea sprijinului fiscal către cele mai sărace segmente ale societății poate atenua daunele inflației. Autoritățile băncilor centrale, la rândul lor, ar trebui să fie atente la efectele de contagiune globale ale deciziilor lor. Incertitudinea cu privire la politica monetară în economiile avansate ar putea accentua presiunea asupra piețelor financiare globale, putând declanșa o criză.

După două decenii din secolul XXI, lumea se află la o răscruce de drumuri – la fel cum era la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. Datoria guvernamentală este la cote maxime. Comerțul se fragmentează. Investiția devine inutilă. Creșterea economică pentru restul acestui deceniu, ca urmare, va fi probabil mai slabă decât a fost în ultimele două. Acesta este un semn rău pentru capacitatea lumii de a aborda noile provocări majore unice pentru vremurile noastre, inclusiv pericolul existențial al schimbărilor climatice și pericolul demografic cu care se confruntă multe țări care ar putea „îmbătrâni înainte de a se îmbogăți.”

Răspunsul nu poate fi acela de a elimina principiile care stau la baza uneia dintre cele mai lungi perioade de progres și prosperitate a omenirii. Pentru a face față provocărilor acestui secol, acele principii trebuie adaptate în moduri care să revigoreze rapid creșterea economică globală.


Indermit Gill este economist șef și vicepreședinte pentru economia dezvoltării la Banca Mondială.

Drepturi de autor: Project Syndicate, 2023.  www.project-syndicate.org 

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Sectorul turistic se așteaptă la un 2024 puternic 

Turismul internațional este așteptat să recupereze în 2024 pe...

HIDROELECTRICA: Barajului Izvorul Muntelui – în perfectă siguranță după seism

În data de 28 martie 2024, în regiunea Moldova,...

Prevenirea fraudei: investiție-cheie pentru succesul businessului

de Denisa Simion (foto), Manager, Consultanță Financiară, Servicii Corporate...

OMNIASIG a plătit daune în baza polițelor de sănătate aproximativ  47 milioane de lei în 2023

OMNIASIG Vienna Insurance Group a plătit pentru cele aproximativ...