Izbucnirea COVID-19, un nou coronavirus, este o urgență tragică de sănătate publică. Boala, să sperăm, va fi controlată rapid, însă Fondul Monetar Internațional avertizează deja că creșterea economică din China ar putea încetini. Pe măsură ce urmărim desfășurarea situației, trei riscuri mai extinse pentru economia globală devin de asemenea mai evidente.
Primul risc este, evident, în China însăși. Cu toate că originile precise ale bolii rămân neclare, este greu de luat în considerare dacă pot fi evitate focarele de acest tip – de exemplu, printr-un control mai bun asupra igienei în piețele alimentare. Dar este dureros de evident faptul că lipsa de transparență în China a contribuit la frică și chiar la semne de panică în întreaga lume.
Așa cum au demonstrat piețele financiare în 2007-2008, când incidența precisă a riscurilor mari era bine înțeleasă, oamenii tind să-și imagineze ce e mai rău. Scăderea rapidă a prețurilor activelor poate să nu conțină multe informații – cu excepția faptului că nu există prea multe informații care pot fi deținute.
Care este rata exactă a mortalității asociată cu COVID-19? De ce, după cum se presupune, mortalitatea variază semnificativ în funcție de localități? Ce anume explică ușurința cu care acest virus pare, uneori, să parcurgă distanțe mari? Care sunt efectele precise ale plasării în carantină a persoanelor dintr-o clădire, spital sau oraș?
Cu siguranță, autoritățile chineze nu au toate răspunsurile în acest moment, dar înclinația lor de a suprima datele și interpretarea este extraordinar de inutilă.
În al doilea rând, lipsa de leadership american este din ce în ce mai dureros de aparentă cu fiecare zi ce trece. Statele Unite au cel mai puternic sistem de sănătate medicală din lume, cu o capacitate de cercetare și dezvoltare (guvernamentală și privată) care este fără pereche. Cu toate acestea, administrația președintelui Donald Trump pare să fie preocupată în primul rând de reducerea riscurilor, păstrând virusul în afara SUA – o sarcină aproape imposibilă.
Sectorul privat lucrează din greu la un vaccin, iar acest lucru este vrednic de laudă. Din păcate, pe o perioadă mai lungă de timp, lipsa unei piețe consecvente pentru astfel de vaccinuri a subminat investițiile în acest sector. Prin crearea celei mai mari piețe din lume pentru multe medicamente, SUA sprijină în mod eficient cercetarea într-o gamă largă de suferințe medicale – dar numai pentru cele pentru care există o cerere mare și constantă în SUA.
Chiar și cel mai înverșunat apărător al sloganului „America pe primul loc” al lui Trump trebuie să fie dispus să admită că nu este în interesul Americii ca restul lumii să se îmbolnăvească. Este vorba despre aliați, prieteni și clienți ai SUA. De asemenea, fie că ne place sau nu, sunt puține bolile care se vor opri la granițele Americii. Într-adevăr, Centrele de Control și Prevenire a Bolilor din SUA (CDC) au declarat că nu se pune problema dacă, ci mai degrabă când, COVID-19 se va răspândi pe plan intern.
Al treilea risc este pe piețele emergente și în țările în curs de dezvoltare. Țările mai sărace sunt slab echipate pentru a face față acestui tip de boală, așa cum se vede în refuzul țărilor africane de a-și transporta cetățenii din China pe calea aerului.
Vestea că coronavirusul a ajuns în Italia a zguduit piețele financiare mondiale, dar Italia este o țară relativ bine organizată și bogată. O democrație
vibrantă asigură că oamenii (din interiorul și din afara țării) vor înțelege rapid dacă măsurile de control și tratament funcționează.
Ar trebui să fim mult mai preocupați de alte țări, unde hrana este mai precară, standardele de locuit sunt slabe, iar transmiterea bolilor poate apărea mult mai ușor. Dacă sistemele de sănătate ale acestor țări sunt sub presiune, SUA, Europa și nu numai ar trebui să facă rapid progrese în ceea ce privește aspectele de asistență tehnică și provizii esențiale. Dar și aici există până acum o lipsă îngrijorătoare de leadership.
Pare puțin probabil ca această boală să se dovedească la fel de mortală precum unele dintre cele pe care le-au experimentat strămoșii noștri. Practica medicală și sănătatea publică au avansat foarte mult. CDC este o organizație de excepție, iar Organizația Mondială a Sănătății are un palmares puternic în caz de forță majoră. Grupurile din sectorul privat de medici și asistente dedicate s-au comportat extraordinar de bine în cele mai dificile circumstanțe, cum ar fi tratarea Ebolei, atunci când li se oferă o șansă. Avem norocul să trăim într-o epocă care are atât de mulți eroi.
Totuși, acest coronavirus reprezintă un avertisment. Societățile neglijează accesul la sistemele de îngrijire a sănătății și reduc investițiile în cercetare și dezvoltare într-un ritm care reprezintă un adevărat pericol. Bolile sunt în continuă evoluție și trebuie să ne creștem continuu capacitatea de a înțelege și de a combate amenințările nou-apărute.
Cea mai bună cale de înaintare este prin consolidarea științei, formarea mai multor oameni de știință și construirea mai multor laboratoare. Țările care pot face acest lucru – precum SUA – ar trebui să împărtășească ideile și cunoștințele cât mai larg posibil.
A investi mai mult în știință este o propunere economică atrăgătoare. Având în vedere ratele foarte ridicate de rentabilitate socială, cercetarea de bază într-o gamă largă de activități face mai mult decât să amortizeze.
Dar aici nu este vorba despre economie. Mai probabil, într-o zi, un om de știință vă va salva viața sau viața unei persoane dragi deoarece munca sa anterioară a produs un medicament, un tratament sau doar o idee care a făcut o diferență critică. Ar trebui să investim în oameni de știință pentru a ne salva pe noi înșine și pe vecinii noștri. Și trebuie să ne amintim că avem vecini peste tot în lumea noastră interconectată până în străfunduri.
© Copyright: Project Syndicate
