Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale – ASPES
sub egida Academiei Române – Secția de ştiințe economice, juridice și sociologie
Modelul economic românesc în UE
România – Orizont 2040
Newsletter nr. 1/ februarie 2019
Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES) a iniţiat şi derulează seria de analize şi dezbateri cu tema „Modelul economic românesc în UE. România – Orizont 2040”. Demersul se desfăşoară sub egida Academiei Române – Secția de ştiințe economice, juridice și sociologie, preşedinte acad. Mugur Isărescu. Parteneri sunt Asociaţia Generală a Economiştilor din România (AGER), Asociația Facultăților de Economie din România (AFER), Academia de Studii Economice din București (ASE), Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE), „România Durabilă”, Societatea Academică de Management din România (SAMRO), Alianța Confederațiilor Patronale din România (ACPR), Alianţa Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR). Cadrul desfăşurării tuturor reuniunilor este oferit de Banca Naţională a României. Dezbaterile au loc lunar, în perioada noiembrie 2018-mai 2019 şi vor culmina cu un forum naţional în iunie 2019 şi cu elaborarea unui document ştiinţific care va fi pus la dispoziţia decidenţilor politici, a mediului de afaceri. Demersul este generat de mediul academic, universitar, de cercetare şi reflexie, de mediul de afaceri şi de reprezentanţi ai tinerilor antreprenori şi întreprinzători, ai studenţilor şi elevilor – generaţia care vine – şi îşi propune să schiţeze cum va evolua România în intervalul 2018-2040 din punct de vedere economic, social şi al educaţiei. Demersul îşi propune să sugereze forţelor politice care vor guverna România cum trebuie schimbat din temelii managementul de administrare economico-socială şi educaţională a ţării, atât la nivel central, cât şi teritorial.
De ce este nevoie de un model economic românesc în UE
Dezbaterea I s-a desfăşurat la 7 noiembrie 2018, cu tema „De ce este nevoie de un model economic românesc în UE? Ce tip de economie vrem să avem în România începând cu al doilea deceniu de integrare în UE? Rolul statului în realizarea modelului economic românesc în UE”.
Cuvântul de întâmpinare a fost prezentat de acad. Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, care a reafirmat deschiderea totală a instituţie către abordarea unor teme esenţiale pentru destinul ţării sub aspect economic, social, cultural, aşa cum se prefigurează proiectul iniţiat de ASPES. În discursul său, acad. Mugur Isărescu a pledat pentru coerenţă în abordările economice şi sociale şi a evidenţiat importanţa unui stat puternic pentru dezvoltarea ţării.
Reperele dezbaterii iniţiale, ca de altfel ale întregului demers, au fost reliefate de dr. ec. Constantin Boştină, președintele ASPES, pornind de la observaţia că „România se prezintă ca o societate oarecum reformată, dar dezorganizată şi cu un grad ridicat de sărăcie. Structura industrială este dominată de interesele marilor corporaţii şi ale societăţilor internaţionale. IMM-urile, din lipsă de investiţii şi inovare, pierd tot mai mult din forţa economică, iar societăţile comerciale cu capital privat românesc nu reuşesc să se consolideze. Resursele naturale, cele minerale şi energetice nu sunt bine valorificate în folosul interesului naţional. Agricultura, deşi înregistrează rezultate bune în realizarea de produse agricole primare, nu reuşeşte să satisfacă cerinţele consumului intern, importurile de produse agroalimentare situându-se la un nivel ridicat, cu implicaţii majore pentru balanţa comercială a României. Instituţiile publice care administrează politicile economice au mari carenţe, cu efecte negative pentru o economie naţională competitivă. Grupurile de interese, atât din interior, cât şi din exterior, au capturat sectoare importante ale economiei şi continuă exploatarea în folos propriu şi în detrimentul beneficiului naţional”.
Keynote speakers au fost prof. univ. dr. h.c. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, directorul Institutului de Economie Națională al Academiei Române și președinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), care a subliniat că „modelul economic pe care ni-l propunem în orizontul 2040 nu poate fi decât românesc”; prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorului Academiei de Studii Economice din București, președintele Asociației Facultăților de Economie din România (AFER), care s-a pronunţat pentru o „economie bazată pe finanțarea sectoarelor cu potențial competitiv pe piața UE și nu numai”; László Borbély, consilier de stat la Departamentul pentru dezvoltare durabilă al Guvernului României, care a expus „Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030. Un model economic românesc, european și global”; prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele SAMRO, cu aprecierea că „fiecare țară (inclusiv România) trebuie să se înscrie cât mai performant în tendințele mondiale de trecere la economia bazată pe cunoștințe și digitalizare”; Petrișor Ţucă, președintele Alianţei Naționale a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), care a susţinut „fructificarea revoluției industriale pentru o economie puternică”.
Tendinţele economice, tehnologice, educative, sociale şi de mediu
Dezbaterea a II-a a avut loc la 5 decembrie 2018, cu tema „Care sunt tendinţele economice, tehnologice, educative, sociale şi de mediu în lume, în UE şi în ţările învecinate? Cum vor influenţa progresele tehnologice economia mondială, economia europeană şi economiile naţionale, inclusiv economia României?” Au prezentat expuneri: acad. Daniel Dăianu – „România are nevoie în orizontul 2040 de o economie robustă, într-o zonă euro robustă”; prof. univ. dr. Mircea Coșea – „Schimbarea conceptului de economie”; prof. univ. dr. ing. Petru Andea, secretar de stat la Ministerul Educaţiei Naţionale – “În orizontul 2040, cei care se nasc astăzi vor fi atunci absolvenţii studiilor de licenţă”; acad. Nicolae Zamfir, directorul ELI-NP – Extreme Light Infrastructure-Nuclear Physics/ Infrastructura Luminii Extreme-Fizică Nucleară – „Orizonturile prefigurate cercetării în domeniul tehnologiei şi aplicaţiile acestora în economie”; prof. univ. dr. Mircea Duţu, Universitatea Ecologică – „Obiectivele pentru anii 2030 şi 2050 la nivel global în domeniul protecţiei mediului”.
Avantaje şi dezavantaje, amenințări și oportunități ale României
Dezbaterea a III-a s-a desfăşurat la 15 ianuarie 2019 şi a avut tema „Unde se află Romania din punct de vedere economic, social și managerial în UE în anul 2018? Analiza SWOT – puncte tari, puncte slabe. Ce avantaje are România? Amenințări și oportunități”. Au susţinut expuneri: prof. univ. dr. Eugen Dijmărescu – „Dezvoltarea economică are nevoie de o viziune politică”; prof. univ. dr. Luminița Chivu, director general al Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române – „Repere privind resursele umane ale României”; prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, președintele Societății Academice de Management din România – „Punctele forte şi punctele slabe ale managementului din România”; prof. univ. dr. Constantin Anghelache – „Unde se află România din punct de vedere economic, social și managerial în UE în anul 2018?”
În cursul dezbaterii s-au exprimat personalităţi ai mediului economic, academic şi de cercetare precum prof. univ. dr. ing. Adrian Curaj, dr. ing. Emanuel Babici (Uzinsider), prof. univ. dr. Gabriel Popescu, prof. univ. dr. Doina Banciu, prof. univ. dr. Radu Rey, Dan Octav Paxino.
Resursele naturale, minerale, de mediu şi financiare ale României
Dezbaterea a IV-a s-a derulat la 5 februarie 2019. Tema a constituit-o „Analiza resurselor naturale, minerale, de mediu şi financiare ale României la nivelul anului 2018. O prezentare a potenţialului real al României din punctul de vedere al resurselor şi o apreciere cu privire la modul de punere a lor în valoare din perspectiva România – Orizont 2040. Economia circulară”. Au susţinut expuneri asupra potenţialului românesc de resurse specifice prof. univ. dr. Emil Constantinescu – privitor la resursele minerale, prof. univ. dr. Valeriu Tabără – analiza resurselor solului, Mircea Ursache – resursele financiare, prof. univ. dr. Florin Bonciu – resursele valorificabile prin economia circulară.
Contribuţii la dezbatere au avut dr. Aurel Vainer, prof. univ. dr. Constantin Anghelache, prof. univ. dr. Marian Rizea, Iuliean Horneţ, Dan Paxino.
Agenda dezbaterilor viitoare
5 martie 2019 – Tema: „Unde dorim să fie România în anul 2040 şi cum ajungem acolo?” Keynote speakers: acad. Mugur Isărescu, acad. Lucian Albu, prof. univ. dr. h.c. Gheorghe Zaman, membru corespondent al Academiei Române, Florin Luca, prof. univ. dr. Cătălin Zamfir, membru corespondent al Academiei Române, dr. Napoleon Pop.
aprilie 2019 – Dezbateri tematice: „Obiectivele modelului economic românesc în UE şi recomandări de urmat pentru guvernanţi pe sectoare de activitate economica în perioada 2018-2040”. Keynote speakers: dr. ec. Constantin Boştină, prof. univ. dr. Ovidiu Nicolescu, prof. univ. dr. Nicolae Istudor, Nicolae Badea, Adrian Mitroi, Vasile Baltac, Tahicu Laurenţiu, Petru Rareş, Mircea Ursache, Gabriel Biriş, conf. univ. dr. Andreea Paul, prof. univ. dr. ing. Petru Andea, Vasile Strat, prof. univ. dr. Mariana Drăguşin, prof. univ. dr. Ana Mihaela Pădurean, prof. univ. dr. Maria Ioncică, prof. univ. dr. Ion Popa, prof. univ. dr. Cosmin Octavian Dobrin, prof. univ. dr. Gabriel Popescu, prof. univ. dr. Dan Boboc, conf. univ. dr. Adriana Davidescu, prof. univ. dr. Monica Roman.
mai 2019 – Tema: „Spaţiul economic comun România-Republica Moldova. Elaborarea unui program de investiţii şi dezvoltare în industrii ale viitorului, în agricultură, industrie alimentară, maşini şi utilaje pentru agricultură şi industria alimentară, IT, servicii”. Participă experţi din ministerele economice din România şi Republica Moldova.
ianuarie 2020, Aula Academiei Române – Forum naţional cu invitarea preşedintelui României, a preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, a prim-ministrului Guvernului României, a reprezentanţilor conducerii Comisiei Europene de la Bruxelles.
