Subiectul gazelor din Marea Neagră este foarte important, este un subiect de țară, pentru care trebuie să existe consens politic, a declarat Virgil Popescu, ministrul Economiei, Energiei și al Mediului de Afaceri, la Forumul Importanța Geostrategică și Economică a Mării Negre în actualul context european.
Virgil Popescu a precizat: „Fără acest consens, nu se poate face nimic. Dacă Exxon dorește să părăsească acel consorțiu îmi doresc la Romgaz să intre în acest consorțiu, urmează negocieri în continuare, trebuie să vedem cum se finalizează”.
Potrivit lui Virgil Popescu, dacă se dorește modificarea Legii offshore, aceasta nu se poate face decât în Parlament, prin consens politic, unanim acceptată. „Guvernul nu va modifica Legea Offshore”, a mai spus Virgil Popescu.
Trebuie să primeze interesul României, a mai spus Virgil Popescu, adăugând: „Trebuie să aducem acele gaze în circuitul economic, avem nevoie de gaze naturale pentru a îndeplini țintele din Green Deal. Fără gazul nostru, este greu să ne bazăm pe import. Vineri am semnat autorizaţia de construcţie pentru forajele geologice pentru amplasarea conductei în zona Midia, pentru perimetrul concesionat de Black Sea Oil and Gas, unde lucrările merg înainte, iar în 2021-2022 probabil vom avea primele gaze aduse la ţărm. Sunt optimist că şi în cazul perimetrului Neptun vom avea în curând decizia de investiţii, iar gazul va ajunge la ţărm şi va fi procesat în România”.
Ministrul Economiei a adăugat: „Ne vom asigura ca în 2030 să se respecte acea reducere de 50% a emisiilor de CO2 pe zona de producere a energiei electrice din cărbune. Este o țintă ambițioasă și cred că putem să o atingem. Pentru asta avem nevoie de gaz și România deține rezerve de gaze atât onshore, cât și offshore. Pentru 2050, UE are ambiţia să atingă o neutralitate din punctul de vedere al emisiilor
Este foarte important ce facem cu cărbunele în viitor, cum reușim să ne pliem în așa fel încât să folosim toți banii europeni, Fondul de Tranziție Europeană în valoare de 750 milioane de euro, să îi ducem acolo unde este nevoie, în Valea Jiului, Oltenia, Gorj, Mehedinți, Vâlcea, în așa fel încât tranziția să fie cât mai ușoară și să nu scoatem capacități de producție.
Am aprobat un memorandum în Guvern și apoi am aprobat un ajutor de stat pentru Complexul Energetic Oltenia (CEO) de 1,2 miliarde de euro , l-am notificat la Comisia Europeană, am avut discuții cu comisarul european pe concurență și mă aștept ca acest ajutor de stat să fie aprobat.
Nu mă aștept, însă, ca CEO să-l returneze în 6 luni de zile, așa cum spune legislația, și atunci avem posibilitatea să îl transformăm în ajutor de restructurare pe o foaie de parcurs bine stabilită. Practic, vom scoate din producție până în 2026 în jur de 1350 MW de energie electrică produsă pe bază de cărbune și îl vom înlocui cu 1400 -1450 MW producție de energie electrică pe baza de gaze naturale plus un parc solar de 300 MW în diverse locații, acolo unde există halde la CEO.
Practic, putem spune că la sfârșitul lui 2026 se vor reduce cu aproximativ 45% emisiile de CO2 la Complexul Energetic Oltenia.
Mai avem Complexul Energetic Hunedoara care este în reorganizare în momentul de față. Și acolo există soluții și acolo trebuie să ne gândim ce facem în acea zonă. Soluția a fost dată de aprobarea în Parlament a Ordonanței 60, o ordonanță care privește eficientizarea, permițând un schimb de active cu datorii în contul statului.
Termocentrala de la Mintia este solicitată de unitățile administrativ teritoriale, de Consiliul Județean și Primăria Deva, ea produce și energie termică și pot fi accesate fonduri pentru asta.
Termocentrala de la Paroșeni împreună cu 4 mine care au rămas în componența CEH – o parte din ea poate fi transformată în centrală pe gaz, o altă unitate este retehnologizată și poate asigura servicii de sistem și energie electrică pentru Sistemul Energetic Național (SEN).
Am lansat în dezbatere publică Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, unde România şi-a asumat o ţintă foarte ambiţioasă de 30,7% pentru energia regenerabilă în anul 2030. Sigur, poate că se întreabă unii de ce este sub media europeană de 32% sau de ce am crescut de la 24% la doar 30%. Cred că este o ţintă foarte ambiţioasă şi realistă, care poate fi atinsă. România trebuie să-şi asume ţinte realiste pe care le poate duce la îndeplinire. Dacă ne gândim că în 2027-2028 o parte din capacităţile actuale de regenerabile ies din uz, atunci 30% este o ţintă chiar ambiţioasă, pentru că trebuie să putem în loc şi ce-am avut şi altele”.
