Suntem în ochiul furtunii

Date:

Suntem din ce în ce mai convinși că am scăpat de pandemie. Ce a fost mai rău a trecut, iar întoarcerea la normal este doar o chestiune de timp. Suntem atât de convinși, încât apetitul de vaccinare este în scădere de la o zi la alta în mai toate țările care au declanșat campanii intense de vaccinare.


Graficul de mai jos arată numărul zilnic de doze administrate la 100 de locuitori.


Iar dacă România nu face excepție de la această tendință, ceea ce individualizează România este nivelul scăzut al ratei de vaccinare atins în comparație cu celelalte țări din UE. Degeaba am excelat organizațional, dacă am rămas corijenți la capitolul comunicare.


Graficul de mai jos arată procentul celor vaccinați integral (verde închis) și parțial (verde deschis).


Judecată prin prisma scăderii spectaculoase a numărului de îmbolnăviri și decese, situația pare să arate o îmbunătățire marcantă. Riscul major însă este acela că nu privim la indicatorul corect și avem, din nou, o abordare reactivă, în loc să avem una proactivă. Și asta din cel puțin două motive.
În primul rând, este vorba de tendința sezonieră, dovedită deja pe multe meridiane în ultimele 12 luni, prin care anotimpul cald inhibă transmiterea, în timp ce anotimpurile reci o favorizează. Iar impactul întoarcerii la anotimpul rece va fi cu atât mai puternic, cu cât ponderea populației nevaccinate va fi mai mare. Iar aici România, din păcate, nu stă deloc bine, ceea ce ne duce la al doilea motiv de preocupare.


Procentul mic al populației vaccinate ar trebui să fie extrem de îngrijorător, în condițiile în care ipoteza care își face din ce în ce mai mult loc este aceea că imunitatea de turmă la nivelul unei țări va fi o condiție necesară, dar nu și suficientă pentru ținerea pandemiei sub control. De fapt, e posibil ca pandemia să nu fie niciodată eradicată, ne avertizează un grup de șase experți într-un articol publicat în „Foreign Affairs” și intitulat „The Forever Virus” (Virusul nemuritor).

În esență, articolul susține că, atâta vreme cât o mare parte a populației mondiale rămâne nevaccinată, fie din lipsă de putință, fie din lipsă de dorință, toți acești indivizi vor fi un teren propice al mutațiilor pe care virusul le va suferi. Iar ritmul în care apar mutațiile va depăși capacitatea producției de vaccinuri adecvate la nivel global. Conform OMS, până în luna mai, 75% din dozele de vaccin produse fuseseră luate de doar 10 țări.

Este asta o problemă?

Cea mai vaccinată țară din Europa, Marea Britanie, ne arată că da. În pofida numărului mare de persoane vaccinate, numărul îmbolnăvirilor este în creștere din cauza variantei Delta a coronavirusului, cunoscută și ca varianta indiană. Așa cum un articol din „National Geographic” avertizează, este o variantă deja prezentă în 70 de țări. 90% din cazurile de îmbolnăviri în Marea Britanie sunt cauzate de această variantă, ceea ce a dus la o creștere cu 65% a infecțiilor de la începutul lui mai.

Varianta Delta se răspândește de două ori mai repede decât cea care a originat în Wuhan. Însă, mai mult decât atât, este capabilă să evite anticorpii creați dintr-o îmbolnăvire anterioară sau să facă vaccinările mai puțin eficiente. 31% dintre cei îmbolnăviți cu varianta Delta în Marea Britanie aveau doar o doză de vaccin făcută. Conform unui studiu menționat de „National Geographic”, eficiența vaccinului Pfizer scade de la 93% la 88% în cazul variantei Delta în cazul a două doze. În cazul unei singure doze eficiența scade de la 51% la 31%.

Care sunt concluziile?

Informațiile de mai sus i-ar putea face pe mulți sceptici să se întrebe: dacă vaccinurile oricum sunt mai puțin eficiente cu noile variante, de ce să ne mai vaccinăm? Este un mod eronat de a privi înlănțuirea cauză-efect. Numărul variantelor crește tocmai din cauza numărului mare de nevaccinați. Cu cât numărul acestora va scădea, cu atât viteza de apariție a noi mutații va scădea, păstrând astfel utilitatea vaccinurilor deja existente.
A doua concluzie este că perspectiva reîntoarcerii la măsuri de limitare a contagiunii prin distanțare socială este cât se poate de reală. Ele vor rămâne măsuri eficiente de limitare a răspândirii noilor variante. Măsurile de monitorizare și management al răspândirii vor trebui perfecționate și segmentate prin identificarea principalelor grupe de purtători. Astăzi în Marea Britanie principalii purtători sunt cei sub 20 de ani.

Un comentariu adițional prin care vreau să mă asigur că nu vom trage aici o concluzie eronată. România s-a dovedit una dintre țările europene cu cel mai mare apetit pentru a închide școlile. Acest lucru nu trebuie să se mai întâmple, având în vedere consecințele grave pe care astfel de măsuri le au asupra tinerelor generații și viitorului țării. Ca în toate țările care pun preț pe dezvoltare și competitivitate, vor trebui găsite acele măsuri care să facă protejarea continuității sistemul educațional prioritatea zero. Școlile trebuie să fie ultimele instituții care se închid, nicidecum printre primele.

A treia concluzie este necesitatea păstrării unui sistem medical flexibil și echipat pentru a răspunde unor noi valuri care ar putea să apară odată cu întoarcere sezonului rece și propagarea noilor variante de virus. Ținerea de secții de spital goale și cu cadre medicale stând în așteptarea pacienților, așa cum sugera domnul secretar de stat, nu este o soluție eficientă. Până la urmă, nicio țară nu ține zeci de fabrici goale și oameni plătiți ca să nu facă nimic în așteptarea unui eventual război. Cheia succesului este flexibilitatea și capacitatea de reconversie. Mai ales când nu ești o țară bogată.

A patra și poate cea mai importantă este că inducerea în pripă a unui sentiment de siguranță în rândul populației va scădea rigoarea în comportament și apetitul pentru vaccinare, creând vulnerabilități majore. Iar una dintre consecințe va fi inclusiv volatilitatea evoluțiilor economice.

Avertismentul experților, autori ai articolului din „National Geographic”, ar trebui luat foarte serios în seamă:
„Relaxarea restricțiilor sanitare publice și declararea prematură a victoriei ar putea să facă ca varianta Delta a virusului să explodeze la toamnă”.

 

Distribuie:

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

Rezultate solide pentru Agricover în 2023 și peste 10.000 de fermieri în portofoliu

Grupul Agricover, lider în piața de agribusiness din România,...

Relația românilor cu băncile în ultimii opt ani 

Centrul de Soluționare Alternativă a Litigiilor din domeniul Bancar...

Mihai Daraban: C.E. trebuie să se implice în uniformizarea modului de funcționare a camerelor de comerț europene

Președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR),...