Metacriză, metamodernism, meta-ideologie – provocările liberalismului românesc și posibilul rol al PNL

Date:


de prof. Adrian Ciocănea (foto)

Motivație: Economie, societate, politică – despre policriză, postmodernism, populism

  1. Chiar dacă nu se mai vorbește la fel de explicit despre policriza pe care încă o traversăm, aceasta s-a diversificat continuu, creând nu doar efecte negative mai mari decât suma părților sale ci și modificări ale dinamicii sociale. Crizele având cauze exogene apărute în UE s-au suprapus peste o serie de inițiative ambițioase ale blocului comunitar producând deja schimbări în așteptările raționale ale cetățenilor europeni. Astăzi discursul public se referă la „recăpătarea încrederii” deși se vorbește despre o „nouă normalitate” în care banii  nu mai sunt ieftini, despre debutul unei ere în care vom avea de înfruntat noi tipuri de reforme structurale cauzate nu doar de inteligența artificială ci și de prețurile energiei, reașezarea lanțurilor de aprovizionare, modificarea preferințelor consumatorilor la achiziționarea bunurilor și serviciilor în scopul de a-și proteja economiile personale etc. și desigur despre schimbările climatice. Pe scurt, vom intra într-o „nouă eră”, înrudită cu neoliberalismul actual, dar după unele opinii, încă nu vom avea de-a face cu o veritabilă nouă ordine economică mondială.
  2. Pe de altă parte, policriza ultimilor ani se suprapune peste efectele postmodernismului care, deși a ieșit din prim planul dezbaterilor literare, artistice, filosofice ori sociologice, nu și-a încheiat și destinul istoric. Există studii recente care pun în discuție: urmările dispariției anunțate a postmodernismului în literatura, arta, cultura, istoria și politica americană[1], populismul în epoca post-adevărului[2], schimbările structurale din societate[3], evoluțiile din sfera managementului educațional[4], premisele filosofice ale antreprenoriatului[5]  etc. Astfel de reluări sunt prezente și în spațiul public românesc[6] după mai mult de douăzeci de ani de la o primă abordare a condiției noastre postmoderne, dincolo de literatură[7]. Totuși, despre efectele în timp ale postmodernismului asupra societății românești încă nu se scrie suficient. Efectele postmodernismului asupra societății nu pot fi neglijate odată cu dispariția interesului intelectual pentru teoriile sale, de vreme ce timp de mai multe decenii, cu interesante intenții bune, acesta a lucrat la relativizarea și fragmentarea percepției asupra realității, creșterea scepticismului față de raționalitatea științei, contestarea ierarhiilor de orice fel, negarea posibilei existențe a marilor narațiuni/proiecte și în final la punerea sub semnul întrebării a unora dintre valorile capitalismului ce „ar trebui temperat” prin reglementări de tip nou. Asistăm la accentuarea limbajului ambiguu în politică, la relativizarea accentuată a adevărului în mass-media și la deconstrucție ca model ideologic de lucru în lumea academică. Efectele postmodernismului în cultură, educație, sociologie, economie, administrație etc. se resimt suficient de puternic și influențează, chiar dacă unii nu recunosc aceasta, nu doar deciziile indivizilor ci și desenul politicilor publice, practic la orice nivel. În fine, posmodernismul occidental a creat culoarul pentru apariția noului progresism – progresismul postmodern – justificându-i reformele revizioniste prin scepticismul față de cunoașterea obiectivă a realității și cauționându-i lupta pentru putere prin legitimitatea contestării radicale a oricărei ierarhii.
  3. La rândul ei policriza a întărit naționalismele, și nu doar pe cele de natură economică, netezind astfel drumul către manifestări populiste. Populismul care acuză elita europeană de pierderea legăturii cu oamenii obișnuiți și preocupările lor „a pus pe masă” întrebările fundamentale privind legitimitatea politică, suveranitatea sau identitatea culturală. Principalele elemente ale gândirii partidelor aparținând noii drepte includ bariere stricte în calea imigrației ilegale, migrație legală redusă și ostilitatea față de UE în scopul slăbirii mesajului integraționist și încetinirea adâncirii integrării.

Efectele policrizei economice, ale ideologiilor postmoderne și ale populismului se manifestă și în societatea românească, uneori mai accentuat față de alte societăți, alteori contradictoriu, în special din cauza moștenirii comuniste suprapuse peste brusca expunere la capitalismul (târziu) occidental. Am putea spune că avem de-a face cu un tablou al realității sociale dificil de explicat și încă mai greu de acceptat. Lentoarea liderilor politici ori de opinie în abordarea acestui cumul de efecte, alături de o anume auto-suficiență a intelectualilor (raționaliști) atâția câți avem, în a explica originea și, mai ales, amploarea haosului postmodern, au dus la negarea semnificației doctrinelor în asumările politice și, în final, la împiedicarea apariției unei viziuni clare asupra viitorului. Viziune care ar trebui să se refere la crearea și educarea unei gândiri a complexității cu care să depășim reflexul nostru național, cel al imitației, și evoluția noastră tranzacțională în așteptarea sincronizării.

Cum am putea cuprinde această realitate fără riscul de a o modifica tocmai în timpul analizei?

***

Articolul face parte dintr-o serie de opt articole, scrise de autor pe marginea aceleiași teme, ce urmează a fi publicate pe site-ul Economistul.


[1]Tsimpouki, T., Blatanis, K., Tseti, A., American Studies after Postmodernism, Palgrave Macmillan, 2023, ISBN: 9783031414480;

[2] Conrad, M., Hálfdanarson, G., Michailidou, A, Galpin, C., Pyrhönen, N., (Editors), Europe in the Age of Post-Truth Politics Populism, Disinformation and the Public Sphere, Palgrave Studies in European Political Sociology, 2022,  ISBN 978-3-031-13693-1;

[3]Preyer, G., Krausse, R.M., Postmodernism, Differentiation of Institutions, and Structural Change. In: Sociology of the Next Society. Emerging Globalities and Civilizational Perspectives, Springer, Cham., 2023, ISBN978-3-031-29142-5

[4]English, F.W., Postmodernism: Structured Doubt Within Leadership Certainties. In: English, F.W. (eds) The Palgrave Handbook of Educational Leadership and Management Discourse. Palgrave Macmillan, Cham. 2022, ISBN978-3-030-99096-1

[5]Fiet, J.O., Entrepreneurship in a Time of Social Justice Advocacy, Palgrave Macmillan Cham, 2023, ISBN ISBN, 978-3-031-35462-5;

[6]Andreescu, M., Postmodernismul. Studii, eseuri și cugetări, Ed. Paideia, 2023, ISBN 9786067488074

[7]Patapievici, H-R., Omul recent, Humanitas, 2001,ISBN: 973-50-0220-5


Adrian Ciocănea este profesor universitar, fost deputat cu activitate în Comisia pentru Politică Externă. A îndeplinit funcții de Secretar de stat, coordonator al Departamentului pentru Afaceri Europene, Consilier al Primului Ministru și Coordonator Național Adjunct al procesului de aderare la OCDE. Membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României. Este unul dintre cei șase inițiatori ai Manifestului Dreptei din România. A participat la coordonarea programelor de guvernare ale PNL în ultimii 20 de ani.

Adrian Ciocănea
Adrian Ciocănea
Adrian Ciocănea este profesor universitar, fost deputat cu activitate în Comisia pentru Politică Externă. A îndeplinit funcții de Secretar de stat, coordonator al Departamentului pentru Afaceri Europene, Consilier al Primului Ministru și Coordonator Național Adjunct al procesului de aderare la OCDE. Membru al Consiliului Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă din Guvernul României. Este unul dintre cei șase inițiatori ai Manifestului Dreptei din România. A participat la coordonarea programelor de guvernare ale PNL în ultimii 20 de ani.

Coperta revistei

spot_img

Editorial

spot_img
spot_img

Opinii și analiza

spot_img

Recomandate
Recomandate

De ce nu va funcționa piața liberalizată de gaze și energie electrică în România.

Preţul corect al gazelor pe o piaţă liberalizată este...

Victorie a transportatorilor români la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Transportatorii români au avut câștig de cauză la Curtea...

Implicarea IMM-urilor în dialogul social

Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din...

Misiune economică turcă în vizită la Camera de Comerț și Industrie București 

Camera de Comerț și Industrie a Municipiului București (CCIB)...