Fiecare ședință a Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) începând cu luna octombrie a anului trecut, a adus o majorare a dobânzii. Cea mai recentă ședință a majorat dobânda cu 0,5% până la 2,5%, ajungând la nivelurile de dinaintea pandemiei. Inflația rămâne o mare îngrijorare, BNR estimând că vom asista la o creștere abruptă în al doilea trimestru din 2022, cu până la două cifre. Motivul principal este reprezentat de reajustările prețurilor la energie, după ce compensarea prețurilor va expira în luna aprilie a acestui an. Potrivit BNR, vom asista la începutul anului viitor la o scădere abruptă a inflației, dar aceasta va rămâne tot peste estimările anterioare, urmând ca inflația să atingă ținta BNR în ultimul trimestru din 2023.
Un alt motiv al majorării ratei a fost acela de a stimula economiile populației prin creșterea dobânzilor. Totuși, dacă comparăm ratele de dobândă la depozite care sunt de la 0,8% la 4,5% pe an cu rata inflației de 8,19% având perspective de creștere la două cifre, vedem că economiile pierd un procent important din puterea de cumpărare. Un alt efect al creșterii ratelor se va vedea în credite care vor deveni mai scumpe, ceea ce va duce la creșterea ratelor pentru populație și la creșterea costului banilor pentru companii.
În prezent, România are cea mai mică dobândă din regiunea noastră, campioană fiind Cehia cu 4,5%, urmată de Ungaria 2,9% și Polonia cu 2,75%.
Banca Centrală Europeană a recunoscut riscurile tot mai mari de inflație și pregătește piețele pentru posibilitatea unei creșteri a dobânzii. Klaas Knot, președintele băncii centrale olandeze și membru al consiliului de guvernare al Băncii Centrale Europene, a declarat că se așteaptă ca BCE să majoreze dobânzile în trimestrul al patrulea al acestui an. În prezent, dobânda de politică monetară a BCE este încă la 0%.
De cealaltă parte a Atlanticului, în Statele Unite, piețele încearcă deja să încorporeze în prețul acțiunilor creșterile de dobândă, iar analiștii încearcă doar să estimeze numărul acestora. În timp ce BofA vede șapte creșteri ale dobânzii cheie de un sfert de procent în acest an, urmate de încă patru în 2023, alții văd patru sau cinci creșteri doar în acest an.
Singura economie mare care reduce dobânzile de la 3,8% la 3,7% este China, pentru a apăra o economie slăbită dar cu o inflație scăzută, de 1,5%. Scăderea cheltuielilor de consum, reglementări mai stricte, un sector imobiliar în dificultate, precum și o politică de toleranță zero față de Covid, au generat îngrijorări cu privire la sustenabilitatea creșterii sale economice. Anul trecut, China a fost una dintre piețele bursiere care a înregistrat performanțe mult sub așteptări.
Piețele se așteaptă la măsuri antiinflaționiste, cum ar fi creșterea ratelor dobânzilor, dar se uită și la perspectivele de creștere economică, sperând că majorările dobânzilor nu vor opri creșterea. Cel mai recent World Economic Outlook al FMI prevede o încetinire în 2022, având în vedere că economia mondială intră în 2022 într-o poziție mai slabă decât se preconiza anterior. Creșterea globală este prognozată la 4,4%, mai mică decât cea de 4,9% estimată anterior, în octombrie 2021, dar mai mare decât media din cei 3 ani dinaintea pandemiei. Creșterea economica a Statelor Unite este văzută la 4%, de la 5,6% anul trecut, iar cea a Chinei la 4,8%, de la 8,1% în 2021.
