Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România) apreciază intenția guvernului de a majora din nou salariu minim drept o măsură care ar fi luată „aleatoriu și fără un studiu de impact prealabil”, ceea ce „va duce în rândul comunității germane de business din România pe termen scurt și mediu la regândirea modelului de business. Ceea ce poate însemna că unele companii germane din România – mai ales cele din industria prelucrătoare – își vor reduce anumite activități sau pe viitor vor renunța complet la ele”.
Argumentându-şi poziţia pe această temă, AHK România subliniază: „În ultimii 4 ani salariu minim s-a dublat, fără însă ca productivitatea să poată ține pasul cu aceste creșteri. Pentru a se asigura că creșterea salariilor este legată și de creșterea productivității, este deosebit de important pentru companiile germane din România ca Guvernul României să investească masiv și urgent în educația profesională și universitară, dar și în proiecte de infrastructură. În afară de asta mai este absolut necesar ca Guvernul să creeze pentru mediul economic condiții-cadru stabile și sustenabile din punct de vedere economic. Există pericolul ca, prin creșterea salariilor, odată cu creșterea importurilor, deficitul de cont curent să continue să crească, ceea ce ar duce la creșterea inflației respectiv la deprecierea leului. Efectele creșterii economice stimulate de consum sunt în pericol a se evapora. Rămâne un nivel crescut al prețurilor și al salariilor, dar în detrimentul atractivității amplasamentului investițional. De aceea pledăm pentru o corelare strânsă între creșterile salariale și creșterea productivității muncii.
Legarea salariului minim de o diplomă nu își are sensul, în opinia noastră, pentru că nu este vorba în primul rând de ceea ce a învățat sau studiat o persoană, ci de ceea ce realizează efectiv. La fel de inoportună este legarea salariului minim de vechimea în muncă – această măsură ar putea să fie chiar contraproductivă, pentru că respectiva categorie profesională va fi privită de angajatori ca fiind și mai puțin atractivă.
Legat de competitivitatea branșelor și regiunilor este necesar ca acestea să fie privite diferențiat. Astfel, o creștere a nivelului salariului minim unitară la nivel național va duce la pierderea atractivității în ochii investitorilor a regiunilor mai slab dezvoltate, pentru că aceștia vor lua decizia de a investi în favoarea regiunilor mai bine dezvoltate.
O prioritate ar trebui să o constituie predictibilitatea. O măsură de asemenea importanță nu poate intra în vigoare într-un timp atât de scurt. Ne-am dori, și am subliniat acest lucru în nenumărate rânduri, ca factorii de decizie să se așeze la aceeași masă cu reprezentanții mediului de afaceri și să decidă împreună modul de realizare și implementare, înainte de a lua astfel de măsuri”.
