A fost votată legea pentru modificarea Codului silvic. A început fundamentarea strategiei pentru dezvoltarea politicii forestiere a României în orizontul următorilor 10 ani. Continuă lupta cu tăietorii ilegali de lemne din pădure.
Lemnul, comercializat numai fasonat
Noutățile Codului silvic sunt următoarele:
- furtul de arbori va intra direct sub incidență penală, indiferent de prejudiciu
- camioanele sau tirurile cu care sunt transportați arborii tăiați ilegal vor putea fi confiscate
- tăierile la ras vor fi interzise în rezervațiile naturale
- avizul de transport va deveni obligatoriu și pentru rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn
- lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat
- sumele destinate pazei suprafețelor de pădure sub 30 de ha vor crește cu peste 30%
- evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie
- accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor și din drumurile forestiere
- accesul cetățenilor în pădure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.
Orice furt de lemn va fi considerat infracțiune
În primele șase luni ale anului în curs, au fost realizate 106.000 de controale în domeniul silvic, încheiate cu întocmirea a 1.100 dosare penale privind nerespectarea regimului silvic în fondul forestier, pe drumurile publice și în depozitele de material lemnos din România. 1.052 dintre dosare – peste 95% – sunt pentru cazuri de tăieri ilegale din păduri identificate în teren. Au fost efectuate inclusiv 48.000 de controale asupra autovehiculelor care transportau material lemnos.
Controalele au fost efectuate în toată țara, prin Direcția Corp Control Integritate și Anticorupție, gărzile forestiere, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și prin personalul silvic cu atribuții de control din cadrul ocoalelor silvice de regim.
Cele mai multe infracțiuni au fost identificate (cu încheierea celor mai multe dosare penale) în județele Brașov – 131 de dosare, Cluj – 95, Bacău – 72, Covasna – 71, Timiș – 68, Argeș – 61, Mureș – 58. Câele mai mari volume de masă lemnoasă tăiată ilegal au fost descoperite în județele: Maramureș – 104.091 mc, Timiș – 5.470 mc, Bistrița-Năsăud – 3.400 mc, pe raza de control a Gărzii Forestiere Oradea – 3.169 mc, Sibiu – 3.024 mc, Mureș – 3.080 mc, Suceava – 2.456 mc.
Ministrul Costel Alexe dă asigurări că „odată cu adoptarea Codului silvic, numărul dosarelor penale se va dubla, cel puțin, pentru că orice furt de lemn va fi considerat infracțiune”.
Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, coinițiator al legii, apreciază că noua formă „face trecerea de la un Cod silvic permisiv cu infractorii la unul în care nimeni nu mai stă la discuții cu aceștia” și se declară bucuros de votul unanim, dovadă a înțelegerii că „protejarea pădurilor este o prioritate dincolo de interese și calcule politice”.
Pe aceeași linie protectoare față de resursa forestieră, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor continuă implementarea noului sistem SUMAL, achiziția sistemului de monitorizare cu hărți satelitare, demararea studiului științific pentru identificarea și punerea sub protecție a 40.000 de ha de păduri virgine, întărirea capacității gărzilor forestiere.
Politica forestieră a României în orizontul următorilor zece ani
Totodată, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a început procesul de fundamentare a opțiunilor strategice pentru dezvoltarea politicii forestiere a României pentru următorii zece ani. Documentul strategic va include „opțiunile factorilor interesați din sector în ceea ce privește politica publică ce ar trebui să fie aplicată de autoritatea centrală în următoarea decadă”. La elaborare conlucrează peste 200 de experți din mediul universitar de profil, institute de cercetare, ocoale silvice de stat și private, din gărzi forestiere, asociații de proprietari de păduri, organizații
neguvernamentale, precum și din industria de exploatare și prelucrare a lemnului. Experții sunt constituiți în trei grupuri de lucru: grupul socio-economic, grupul de mediu, grupul de guvernanță.
Calendarul de realizare a perspectivei pădurilor pentru următorii zece ani prevede:
- 7-20 septembrie și 19 octombrie – 7 noiembrie 2020 – întâlnirile grupurilor de lucru
- din 16 noiembrie 2020 – dezbatere publică a documentului
- până la 30 noiembrie 2020 – finalizarea documentului.
Ministrul Costel Alexe subliniază că „României îi lipsește o strategie pentru pădurile țării, care să fie urmată de toți actorii din acest sector. Fără aceasta, riscăm să ne trezim cu provocări climatice sau de altă natură pentru care să nu fim suficient de pregătiți. Anul acesta, vremea rea a pus la pământ păduri întregi din Europa. Peste 200 de milioane de metri cubi de lemn au fost doborâți de manifestările severe ale vremii. România a fost printre statele cel mai puțin afectate, însă schimbările climatice și adaptarea pădurilor la acestea, protejarea biodiversității și amenințările ei, lemnul de foc necesar populației, provocarea de a asigura resurse pentru industria lemnului, preocuparea pentru surse continue de finanțare pentru întregul sector sunt teme care trebuie gândite și planificate în proiecția următorilor 10 ani”.
Informații suplimentare privind cadrul metodologic și calendarul de lucru: http://www.mmediu.ro/categorie/paduri/25.
